7,663 matches
-
dar și a artei bizantine, este și Tripticul cu țigănci (pictură în ulei, 1911) construit în maniera unei frize decorative, și căruia Léon Thévenin îi oferă următoarea interpretare: "Viziuni stranii de ființe umane surprinse în ceea ce este mai esențial în instinctul lor sau în sentimentele lor. Plăcerea de a trăi sau nepăsare, sau doar îngrijorare maternă. În centru, idealul, inspirația"528. Criticul francez subliniază o dimensiune esențialistă a acestei picturi de reflex vizionar, din care este eliminat orice reziduu anecdotic și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
expoziția din 1911, în sala Exarcu a palatului Ateneului, așa cum o demonstrează catalogul expoziției 549. Lucrezzia Karnabatt surprinde la pictorul român ilustrarea aceluiași moment climactic al contemplării capului Botezătorului supliciat, oferit pe o tipsie Salomeei "perverse" de către călău. Tabloul trezește instinctul dramatic al scriitoarei, care continuă efervescent-pasional scena înfățișată de tablou, imaginând sărutul de o senzualitate macabră, pe care-l regăsește și în altă pânză a pictorului, inspirată de piesa lui Oscar Wilde. În ciuda subiectului "clasic", scriitoarea îi descoperă pictorului nuanțe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reține și cultivă dimensiunea senzual-morbidă și nu lecția morală pe care o oferă contemplatio morosa. Avem pusă în scenă o fascinație rea a artei, în locul adevărului ei avem seducția, și dincolo de ea, vidul. Loghi a ales o adolescentă în care instinctele sexuale sunt abia trezite, asocierea acestei sexualități juvenile cu moartea este în spiritul sensibilității decadente. Capul apare redus la dimensiunea reziduală ca tigvă, reprezintă oarecum o imagine sarcastică a idealului pierdut într-o iluzie deșartă, sarcasm accentuat și de coroana
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui. O asemene predispoziție nici nu este posibilă. El are o Înzestrare superioară dar este preocupat de conservarea propriului său echilibru sufletesc. Nu trebuie văzută În această predispoziție o trăsătură negativă, ci doar trăsătura caracteristică a individului, pornită dintr-un instinct de apărare. El nu este numai un reprezentant al unei categorii sociale ci este, În primul rând, o individualitate. G. Călinescu spune despre el că este „un țăran filosof” dar, deopotrivă, și „un filosof țăran”. Chiar semenii lui Îl judecă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
arma ostașilor care aveau ordinul de a nu scăpa niciun civil. Grozăvia sinistrului era așa de puternică încât tulburase adânc pe toți cei de față, soldați și comandanți. Într-o stare sufletească în care rațiunea era gonită și înăbușită de instinct, oamenii confirmau misiunile primite, le executau febril sau se ascundeau, retrăgându-se deoparte, după cum, probabil, era firea fiecăruia. Astfel unii soldați trăgeau încruntați, calm, alții se închinau și trăgeau iar arma le tremura în mână, alții trăgeau aiurea, alții chiar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
își amintește că atunci cînd fanfara militară americană a interpretat imnul național, a cîntat Patria română, imnul României precomuniste și nu pe cel nou, stabilit chiar de Ceaușescu pentru Republica Socialistă. Generalul mărturisește că era "consternat" de această gafă. Dar instinctul lui politic rămăsese destul de treaz ca să observe că "degetele lui Ceaușescu vădeau o agitație furioasă" (Pacepa, Red Horizons, p. 264). 1935 Interviu luat de autor lui O. Rudolph Aggrey, 26 octombrie 1989, Washington, D.C. 1936 Vizita de stat a președintelui
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
învăța să vă calmați durerea într-un mod simplu, ușor de folosit, fără riscuri și, în același timp, științific. În multe cazuri, calmarea durerii se produce în doar câteva secunde. Deși situația dumneavoastră este nesigură și pare uneori fără speranță, instinctul de conservare vă spune să nu renunțați la luptă. Persoanele care se întorc la natură experimentează bucuria sănătății redobândite, cu cheltuieli minime sau chiar fără nici un cost. Vindecarea naturală este gratuită. CAPITOLUL 2tc " CAPITOLUL 2" Ghidul pas cu pas pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
trăi și de a-ți crește copiii. Vă mulțumesc din suflet pentru tot!”. Jennifer P. CAPITOLUL 34tc "CAPITOLUL 34" Reflexologia în slujba copiilortc "Reflexologia `n slujba copiilor" Dacă li se oferă o cât de mică oportunitate, toți copiii au un instinct înnăscut de a se întoarce la natură pentru hrană, pentru sănătatea lor și pentru un mod fericit de viață. De aceea reflexologia câștigă din ce în ce mai mult teren în rândul populației tinere. Chiar și copiii de grădiniță sunt capabili să aplice tratamente
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
endocrine. Când copilul are o dezvoltare prea rapidă sau prea înceată comparativ cu rata normală de creștere la grupa lui de vârstă, mergeți la doctor. Apoi, recurgeți la masajul reflexogen al glandelor endocrine, mai ales al glandei pituitare. Foto 39: Instinctul natural al copilului îl ajută să găsească metoda naturală de menținere a stării de sănătate. Glanda pituitară se află în centrul capului. Ea produce un număr de hormoni, printre care și hormonul de creștere. Dacă glanda este hipofuncțională, persoana va
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Mai întâi, arătați-le copiilor cum să-și maseze punctele reflexe ale glandelor endocrine. Îndată ce învață să-și găsească centrii dureroși, natura le va arăta ce puncte trebuie stimulate și care trebuie să fie intensitatea presiunii. Veți fi uimiți de instinctul natural al copilului dumneavoastră de a folosi reflexologia, mai ales când se întâmplă lucruri minunate în încercarea lui de căutare a unei căi simple și naturale spre sănătatea perfectă. Foto 40: Un copil de doi ani este încântat de activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Un alt domn ne povestește că și-a văzut profesorul împreunându-și vârfurile degetelor și presându-le cu putere unele de altele de câteva ori pe zi, în timp ce se plimba prin clasă sau când stătea la catedră. El folosea din instinct această metodă naturală de relaxare a tensiunii nervoase și de menținere a circulației energiei vitale la nivelul glandelor din organism. Probabil că va avea toată viața o sănătate perfectă. Un bărbat de 96 de ani folosește reflexologia în fiecare zi
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
români au sfințit, prin jerfa lor, pământul lăsat în moșie. Îndepărtându-se ireversibil de concepția voluntarist-civică a naționalismului propusă de Renan, Delavrancea se lasă purtat către o tot mai acută rasializare a națiunii. "Conștiința de rassă" este cea care înnobilează "instinctul de Patrie" (p. 21), prima fiind o treaptă superioară în conștiința de sine a unei colectivități naționale, o excrescență din fundamentalul instinct de Patrie ce poate fi cultivată prin cunoașterea trecutului. Lozinca românismului căruia îi dă glas Delavrancea este "pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se lasă purtat către o tot mai acută rasializare a națiunii. "Conștiința de rassă" este cea care înnobilează "instinctul de Patrie" (p. 21), prima fiind o treaptă superioară în conștiința de sine a unei colectivități naționale, o excrescență din fundamentalul instinct de Patrie ce poate fi cultivată prin cunoașterea trecutului. Lozinca românismului căruia îi dă glas Delavrancea este "pentru Patrie și pentru Rassă, înainte!". Copiii care formau auditoriul exaltatului literat sunt mânați să răspundă la chemarea Patriei, la strigătul războinic de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
formau auditoriul exaltatului literat sunt mânați să răspundă la chemarea Patriei, la strigătul războinic de împlinire a României și la freamătul abisal al Rasei: "Ne cheamă și Patria și România și Latinitatea" (p. 21). Biologizând națiunea, patriotismul este redus la instinct. Adresându-se unui public aflat în stare de minorat juridic și intelectual deopotrivă 12 Delavrancea nu este omul subtilităților conceptuale și al complicațiilor ideative. Minoratul auditoriului său îl forțează la o formulare cât mai directă și lipsită de ambiguități hermeneutice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu este omul subtilităților conceptuale și al complicațiilor ideative. Minoratul auditoriului său îl forțează la o formulare cât mai directă și lipsită de ambiguități hermeneutice. Ceea ce și face când afirmă că " Patria și patriotismul sunt în primul rând de domeniul instinctului" (p. 10). Sau, reiterând această teorie a naționalismului ca instinct primar, când enunță că "Patria și Patriotismul sunt primordial-instinctive. Pe noi ne preced Patria și iubirea de Patrie. Ne naștem cu asemenea năzuințe fundamentale. După noi rămân mai departe, moștenire
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
auditoriului său îl forțează la o formulare cât mai directă și lipsită de ambiguități hermeneutice. Ceea ce și face când afirmă că " Patria și patriotismul sunt în primul rând de domeniul instinctului" (p. 10). Sau, reiterând această teorie a naționalismului ca instinct primar, când enunță că "Patria și Patriotismul sunt primordial-instinctive. Pe noi ne preced Patria și iubirea de Patrie. Ne naștem cu asemenea năzuințe fundamentale. După noi rămân mai departe, moștenire firească urmașilor noștri" (p. 15). Probabil tot acesta este și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este presărată cu conflicte domestice, lupte intestine și chiar crime fratricide: "ele nu proveniaŭ decât din dorința de a se întruni toțĭ în un singur stat" (ibidem). Ideea că românii au fost animați din cele mai vechi timpuri de un instinct al unirii este reflectată în intențiile unioniste și planurile de întregire naționale urmărite de marile figuri eroice ale trecutului românesc. Această temă, pe care o vom numi "motivul unității intenționale", o vom explora detaliat în cele ce urmează, ca un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
suflul distructiv al istoriei. Sub aceste auspicii s-a precipitat fondul etnic românesc, a cărui specificitate a dat-o reticența categorică de a se lăsa "târâtă în istorie" (p. 230). Într-o mie de ani de supraviețuire în paralelul istoriei, instinctul de supraviețuire manifestat prin retragerea anistorică în sine s-a perfecționat sub forma unui complex pe care Blaga îl numește "boicot al istoriei". Acest complex încuibat în miezul tare al inconștientul românismului este rațiunea pentru care românii nu au fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai da niciodată românismului. Pentru această matcă bătea atunci un ceas unic, care nu se mai repetă: niciodată! Acest "niciodată" e de fapt semnificația ultimă a dramei ce s-a petrecut atunci" (p. 234). Cu toate că pierderea acestei ocazii a activat instinctul românesc de boicot al istoriei, după acest moment duhul românismului nu s-a mai putut retracta gasteropodic în cochilia sa. Românismul a fost aspirat în istorie, însă într-un spațiu interstițial al ritmurilor istorice, nici în torentul vijelios al marii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cnezate, unele cu un voevod, având armamentul lor. Dintre acești voevozi se va ridica unul, apoi altul, cari vor începe să adune țările românești. Dar opera lor nu se va îndeplini decât peste 700 de ani" (Floru, 1923, p. 40). Instinctul unității va fi principiul motor care va propulsa destinul istoric românesc spre unificarea politică desăvârșită în 1918. Unitatea de destin istoric a neamului românesc se cuplează cu ideea unei unități fondatoare. Am văzut că o idee similară a fost avansată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
chestiune politică, o unire în persoana unui domn sau a unei familii și nu ideea unirii naționale (Tafrali, 1935, p. 378). Câteva pagini mai încolo, "duhul național[ist]" (Kogălniceanu, 1946, p. 646) [1843] subordonează "spiritul critic". Același Tafrali vorbește despre "instinctul național" care i-a împins pe "mai toți Românii" înspre a forma o "singură politică" în timpul Primului Război Mondial, "aceea a liberării fraților subjugați pentru a crea o Românie unită" (Tafrali, 1935, p. 405). Instinctul național a împlinit destinul istoric al neamului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
subordonează "spiritul critic". Același Tafrali vorbește despre "instinctul național" care i-a împins pe "mai toți Românii" înspre a forma o "singură politică" în timpul Primului Război Mondial, "aceea a liberării fraților subjugați pentru a crea o Românie unită" (Tafrali, 1935, p. 405). Instinctul național a împlinit destinul istoric al neamului românesc: "România Mare, visul de o mie de ani al tuturor Românilor, era înfăptuită" (Tafrali, 1935, p. 424). Apoi, deși se specifică explicit că "ideea unirii [...] nu se naște decât în secolul al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în Transilvania, la Alba Iulia, Mihai Viteazul a început procesul de colonizare românească a Ardealulul maghiarizat. Aceasta este interpretarea lui I. Floru (1923), care, în manualul său, semnalează: "odată cu Mihai Viteazul, un început de romanizare a Ardealului înstrăinat" (p. 120). "Instinctul național" care pulsa în Mihai s-a concretizat astfel nu în unificarea politică (vremelnică și sortită eșecului datorită lipsei conștiinței naționale în epocă), ci prin unificarea eclezială. Înființarea Mitropoliei Ortodoxe a reprezentat fundamentul instituțional pentru desăvârșirea unității sufletești a românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceleași coordonate stabilite în perioada anterioară. Alături de tema unității, motivul independenței capătă o importanță sporită. În fapt, întreaga istorie națională este concepută a fi funcție de oscilațiile independenței politice: "Istoria națională arată etapele străbătute pentru realizare, întâi pe baza unor obscure instincte, apoi pe acea a sentimentelor, călăuzite de luminile rațiunii, a neatârnării unui popor" (Patrașcanu, 1937, p. III). Istoria românilor devine așadar istoria luptei de neatârnare. După ce G.R. Melidon (1876) a reperat un "instinct al unirii" (p. 5), iar I. Floru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru realizare, întâi pe baza unor obscure instincte, apoi pe acea a sentimentelor, călăuzite de luminile rațiunii, a neatârnării unui popor" (Patrașcanu, 1937, p. III). Istoria românilor devine așadar istoria luptei de neatârnare. După ce G.R. Melidon (1876) a reperat un "instinct al unirii" (p. 5), iar I. Floru (1923) a identificat un "instinct național" ca forța propulsantă a istoriei românilor, D.D. Patrașcanu (1937) izolează un "instinct al neatârnării" ca principiul motor al istoriei naționale. După cum am arătat în secțiunile anterioare în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]