8,529 matches
-
proteine cu masa moleculară în jur de 4200. Însă în realitate masele moleculare ale proteinelor au valori de peste 10,000 ceea ce a dus la concluzia că cel puțin o parte de aminoacizi se repetă de mai multe ori în cadrul unei molecule. Ipoteza că proteinele sunt formate din lanțuri lineare de aminoacizi a fost fomulată pentru prima dată în anul 1902, la a 74-a reuniune a Societății Oamenilor de Stiință din Germania, ținută în orașul Karlsbad, de către Franz Hofmeister (ținînd cont
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
dată în anul 1902, la a 74-a reuniune a Societății Oamenilor de Stiință din Germania, ținută în orașul Karlsbad, de către Franz Hofmeister (ținînd cont de reacția biuretului) și Emil Fischer (care aduce clarificări asupra scheletului proteic). Ipoteza că în molecula proteinelor există legături amidice fusese elaborată de chimistul francez E Grimaux încă din anul 1882. În ciuda evidențelor care demonstrau faptul că proteinele supuse acțiunii proteolitice se scindează în oligopeptide, ideea că lanțul proteic este liniar, au fost idei greu de
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
ideea că lanțul proteic este liniar, au fost idei greu de "digerat". În perioada respectivă, numeroși savanți (William Astbury, Hermann Staudinger), punînd la îndoială acest lucru, prin argumentarea că legăturile amidice nu sunt îndeajuns de puternice pentru a susține o moleculă proteică lungă. Cu timpul au apărut diverse ipoteze: Alte ipoteze au fost lansate de cătreEmil Abderhalden (modelul dicetopiperazinic),sau Troesengaard în anul 1942 (modelul pirol/piperidină). Toate aceste modele au fost infirmate de Frederick Sanger care reușește să identifice secvența
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
se exprimă ca procent de biodegradare și servește ca măsură a gradului de degradare în acel moment. Procentele se reprezintă grafic versus timp, formând curba de biodegradare. Când se folosește o metodă analitică specifică, se pot măsura schimbările în concentrația moleculei primare datorate biodegradării (biodegradabilitate primară). 1.5. Criterii de calitate Reproductibilitatea acestui test s-a dovedit a fi satisfăcătoare în cadrul unui test interlaboratoare. Sensibilitatea metodei este determinată, în mare parte, de variabilitatea probei martor și într-o mai mică măsură
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
se menționează. Dacă se fac măsurători COD (sau CCO), se presupune că diferența dintre concentrațiile medii ale efluenților testați și efluenților martor se datorează substanței de testare nedegradate. Dacă se fac analize specifice, se poate măsura schimbarea în concentrație a moleculei de bază (biodegradare primară). Aceste instalații pot să funcționeze în "regimu cu instalații cuplate", printr-o metodă de transinoculare. 1.5. Criterii de calitate Concentrația inițială a substanței depinde de tipul și de limitele analizelor efectuate. 1.6. Descrierea metodei
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
microorganismele. Acest lucru se poate observa prin liză și pierdere de nămol, rezultând un supernatant tulbure, și prin scăderea eficienței eliminării CCO (sau COD) din instalația pilot. Adsorbția fizico-chimică poate să joace uneori un rol. Diferențele între acțiunea biologică asupra moleculei și adsorbția fizico-chimică se pot observa prin analizele efectuate pe nămol după o desorbție adecvată. Dacă trebuie să se facă o distincție între biodegradare (sau biodegradare parțială) și adsorbție, sunt necesare teste suplimentare. Aceasta se poate face în mai multe
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
conținutului de carbon organic dizolvat din supernatant. Valoarea obținută se compară cu cea găsită pentru soluția dintr-un vas martor alimentat numai cu apă uzată decantată. Dacă se folosește o metodă analitică specifică, se pot măsura acele schimbările din concentrația moleculei inițiale care se datorează biodegradării (biodegradabilitate primară). 1.5. Criterii de calitate Nu s-a stabilit încă reproductibilitatea prezentei metode bazate pe eliminarea carbonului organic dizolvat. (Dacă se ia în considerare biodegradarea primară, se obțin date foarte exacte pentru substanțele
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
scenă 1 -Actrițe pe scena Volumul 4 -Actrițe pe scena -Însemnări despre democrație Scenarii pentru televiziune și cinematograf -Repaus de afaceri( TF1) -Dreptul la azil( M6) -Scheciuri (Clasa, Teatrul Mic al lui Bouvard) -Copilul David -lung metraj «ARTHUR KOESTLER» (producție Molecule)
Anca Visdei () [Corola-website/Science/304020_a_305349]
-
părut posibilă în cazul existenței unui ciclu închis al apei. Teoria lui Aristotel a fost considerată valabilă de oamenii de știință până în secolul XVII. Nu se poate găsi un punct în care începe sau se termină ciclul natural al apei. Moleculele de apă se mișcă în mod continuu de la un compartiment sau rezervor al hidrosferei la altul, prin diferite procese fizice. În principiu, ciclul apei constă din următoarele procese: În principiu, apa se evaporă de la suprafața oceanelor, formează nori din care
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
prin diferite procese fizice. În principiu, ciclul apei constă din următoarele procese: În principiu, apa se evaporă de la suprafața oceanelor, formează nori din care apa cade sub formă de precipitații pe pământ și apoi se scurge înapoi în oceane. Totuși moleculele de apă nu își efectuează în mod necesar mișcarea în această ordine. Înainte de a se reîntoarce în ocean, o moleculă de apă poate să fi fost evaporată, condensată, precipitată și scursă de repetate rânduri sau poate să fi urmat o
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
formează nori din care apa cade sub formă de precipitații pe pământ și apoi se scurge înapoi în oceane. Totuși moleculele de apă nu își efectuează în mod necesar mișcarea în această ordine. Înainte de a se reîntoarce în ocean, o moleculă de apă poate să fi fost evaporată, condensată, precipitată și scursă de repetate rânduri sau poate să fi urmat o cale mai scurtă și să fi fost precipitată direct în ocean, fără a mai parcurge celelalte componente ale ciclului. Cantitatea
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
care rețin apa pe durate relativ reduse. În această categorie intră straturile de zăpadă, care înmagazinează o parte din precipitațiile din timpul iernii, dar care se topesc în perioada de primăvară. Durata de înmagazinare reprezintă timpul mediu pe care o moleculă de apă îl petrece într-un anumit rezervor din cadrul circuitului din momentul în care intră în rezervorul respectiv până când îl părăsește. Timpul efectiv de înmagazinare al moleculelor de apă variază însă în limite foarte largi, unele molecule petrec în rezervor
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
în perioada de primăvară. Durata de înmagazinare reprezintă timpul mediu pe care o moleculă de apă îl petrece într-un anumit rezervor din cadrul circuitului din momentul în care intră în rezervorul respectiv până când îl părăsește. Timpul efectiv de înmagazinare al moleculelor de apă variază însă în limite foarte largi, unele molecule petrec în rezervor un timp mult mai scurt și altele un timp considerabil mai mare. Durata de înmagazinare se numește uneori și "durată de staționare" sau "timp de staționare"; acest
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
pe care o moleculă de apă îl petrece într-un anumit rezervor din cadrul circuitului din momentul în care intră în rezervorul respectiv până când îl părăsește. Timpul efectiv de înmagazinare al moleculelor de apă variază însă în limite foarte largi, unele molecule petrec în rezervor un timp mult mai scurt și altele un timp considerabil mai mare. Durata de înmagazinare se numește uneori și "durată de staționare" sau "timp de staționare"; acest termen poate însă da naștere la confuzii, deoarece în niciunul
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
rezervor un timp mult mai scurt și altele un timp considerabil mai mare. Durata de înmagazinare se numește uneori și "durată de staționare" sau "timp de staționare"; acest termen poate însă da naștere la confuzii, deoarece în niciunul din rezervoare moleculele nu sunt în stare staționară, ci se află în continuă mișcare, luând parte la diferite procese dinamice în cadrul fiecărui rezervor. În tabelul alăturat sunt prezentate duratele de înmagazinare ale apei în diferite rezervoare din cadrul circuitului natural. Se poate constata că
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
unele studii din 2008 au dovedit că Titan a reținut rămășițele câmpului magnetic al lui Saturn în scurtele momente când a trecut în afara magnetosferei saturniene când este expus direct vântului solar. Acest câmp ar putea ioniza și ar purta unele molecule din vârful atmosferei. În noiembrie 2007, oamenii de știință au descoperit prezența ionilor negativi care are au masa de 10.000 de ori mai mare decât masa hidrogenului din ionosfera lui Titan, se consideră că aceștia se prăbușesc în regiuni
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
că dacă un asteroid lovește crusta de apă înghețată, o cantitate mică de apă provocată de impact rămâne lichidă în crater. Acesta poate persista timp de secole sau chiar mai mult sub formă de lichid, timp suficient pentru „sinteza unor molecule simple precursoare originii vieții.” Oamenii de știință au speculat faptul că aceste condiții de pe Titan se aseamănă cu cele inițiale de pe Pământ, deși la o temperatură mult mai mică. Detectarea în 2004 a izotopului de argon 40 în atmosferă a
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
gazdă pentru viața extraterestră microbiană sau, cel puțin, ca un mediu prebiotic bogat în compuși organici complecși. Experimentul Miller-Urey și alte câteva experimente au arătat că într-o atmosferă similară celei de pe Titan, prin adăugarea de radiație ultravioletă, pot apărea molecule complexe și substanțele polimerice ca tolinii. Reacția începe cu disocierea nitrogenului și metanului, formând hidrogen cianid și acetilenă. Alte reacții au fost studiate intensiv. În octombrie 2010, Sarah Horst de la Universitatea Arizona a afirmat că a găsit cinci baze nucleotide
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
de viață a fost identificată în 2010 de către Darrell Strobel de la Universitatea Johns Hopkins: el a observat o super-abundență de hidrogen molecular în straturile superioare ale atmosferei, care duc la un debit de cădere cu o rată de 10 de molecule pe secunde. Aproape de suprafață acest debit aparent dispare, posibil datorită consumării hidrogenului molecular de către forme de viață metanogenice. O altă lucrare publicată în aceeași lună a prezentat dovezile existenței insuficiente a acetilenei pe suprafața lui Titan, acolo unde cercetătorii se
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
orificiul corespunzător, jetul de vapori traversează scutul-pâlnie direct deasupra deschiderii și lovește talerul răcit al balanței. Talerul trebuie să fie suficient de mare pentru ca întreg jetul trecut prin scutul-pâlnie să îl atingă. Forța jetului de vapori acționează asupra talerului și moleculele condensează pe suprafața sa rece. Forța jetului și condensarea simultană produc un semnal pe un înregistrator. Evaluarea semnalului ne oferă două informații: 1. În aparatul descris aici presiunea de vapori este determinată direct de forța exercitată asupra balanței [nu este
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
vitezei de rotire. 1.6.7.2. Metoda de măsurare Când bila a atins o viteză de rotație dată v (0) (de regulă aproximativ 400 rotații pe secundă), se oprește alimentarea bobinelor și are loc o decelerare datorată frecării cu moleculele de gaz. Scăderea vitezei de rotație este măsurată în funcție de timp. Deoarece frecarea cauzată de suspendarea magnetică este neglijabilă în comparație cu frecarea cu moleculele de gaz, presiunea gazului p este dată de: unde: = viteza medie a moleculelor de gaz r = raza bilei
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
regulă aproximativ 400 rotații pe secundă), se oprește alimentarea bobinelor și are loc o decelerare datorată frecării cu moleculele de gaz. Scăderea vitezei de rotație este măsurată în funcție de timp. Deoarece frecarea cauzată de suspendarea magnetică este neglijabilă în comparație cu frecarea cu moleculele de gaz, presiunea gazului p este dată de: unde: = viteza medie a moleculelor de gaz r = raza bilei ρ = densitatea bilei σ = coeficientul de transfer tangențial al momentului cinetic (ε = 1 pentru o suprafață sferică ideală a bilei) t = timp
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
o decelerare datorată frecării cu moleculele de gaz. Scăderea vitezei de rotație este măsurată în funcție de timp. Deoarece frecarea cauzată de suspendarea magnetică este neglijabilă în comparație cu frecarea cu moleculele de gaz, presiunea gazului p este dată de: unde: = viteza medie a moleculelor de gaz r = raza bilei ρ = densitatea bilei σ = coeficientul de transfer tangențial al momentului cinetic (ε = 1 pentru o suprafață sferică ideală a bilei) t = timp v (t) = viteza de rotație după timpul t v (0) = viteza de rotație
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
0) = viteza de rotație inițială Această ecuație poate fi de asemenea scrisă: unde tn, tn-1 sunt timpii necesari pentru un număr de rotații date, N. Aceste intervale de timp tn și tn-1 sunt succesive, astfel tn > tn-1. Viteza medie a moleculei gazului c este dată de relația: unde: T = temperatura R = constanta universală a gazelor M = masa molară 2. DATE În oricare metodă, presiunea de vapori se determină la cel puțin două temperaturi diferite. Este de preferat să se folosească trei
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
de coloană (faza inversă) și coeficientul de partiție n-octanol /apă ce trebuie determinat. Coeficientul de partiție este dedus din factorul de capacitate k, dat de: în care tR = timpul de retenție al substanței testate și to = timpul mediu necesar unei molecule de solvent pentru a trece prin coloană (timp mort). Nu sunt necesare metode analitice cantitative, ci doar determinarea timpilor de eluție. 1.5. CRITERII DE CALITATE 1.5.1. Repetabilitatea Metoda agitării flaconului Pentru a asigura acuratețea măsurătorii coeficientului de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]