7,852 matches
-
care o insultă și o învinuiesc pentru accidentul lui Jean Coll. Unul dintre ei aruncă o piatră pe statuie, care ricoșează și-l lovește în față. Speriați, cei doi fug. A doua zi dimineață, cei doi o admiră pe Venus. Naratorul observa o inscripția de pe soclu «Cave amantem», pe care o traduce: „păzește-te dacă te iubește” După micul dejun, naratorul face cunoștință cu Alphonse, fiul domnului de Peyrehorade. La scurt timp devine aparent că acesta nu-și iubește logodnică, căsătorindu
Venus din Ille () [Corola-website/Science/329465_a_330794]
-
ricoșează și-l lovește în față. Speriați, cei doi fug. A doua zi dimineață, cei doi o admiră pe Venus. Naratorul observa o inscripția de pe soclu «Cave amantem», pe care o traduce: „păzește-te dacă te iubește” După micul dejun, naratorul face cunoștință cu Alphonse, fiul domnului de Peyrehorade. La scurt timp devine aparent că acesta nu-și iubește logodnică, căsătorindu-se doar pentru averea ei. Îi arăta naratorului inelul pe care i-l va oferi, un inel din evul mediu
Venus din Ille () [Corola-website/Science/329465_a_330794]
-
pe care o traduce: „păzește-te dacă te iubește” După micul dejun, naratorul face cunoștință cu Alphonse, fiul domnului de Peyrehorade. La scurt timp devine aparent că acesta nu-și iubește logodnică, căsătorindu-se doar pentru averea ei. Îi arăta naratorului inelul pe care i-l va oferi, un inel din evul mediu, cu diamante. Alphonse mai poartă un inel, dăruit în urmă cu doi ani de amantă să de la Paris. Ulterior, toți cinează la casa domnișoarei de Puygarrig. Dimineață, înaintea
Venus din Ille () [Corola-website/Science/329465_a_330794]
-
pe care i-l va oferi, un inel din evul mediu, cu diamante. Alphonse mai poartă un inel, dăruit în urmă cu doi ani de amantă să de la Paris. Ulterior, toți cinează la casa domnișoarei de Puygarrig. Dimineață, înaintea nunții, naratorul încearcă fără succes să schițeze statuia, dar inițial domnul de Peyrehorade, apoi Alphonse îl distrag și naratorul îi acompaniază să vadă un "Jeu de paume" în grădină. Când vede că echipa locală e pe cale să piardă, Alphonse li se alătură
Venus din Ille () [Corola-website/Science/329465_a_330794]
-
inel, dăruit în urmă cu doi ani de amantă să de la Paris. Ulterior, toți cinează la casa domnișoarei de Puygarrig. Dimineață, înaintea nunții, naratorul încearcă fără succes să schițeze statuia, dar inițial domnul de Peyrehorade, apoi Alphonse îl distrag și naratorul îi acompaniază să vadă un "Jeu de paume" în grădină. Când vede că echipa locală e pe cale să piardă, Alphonse li se alătură, deși este îmbrăcat pentru nuntă. Deranjat de inelul cu diamante, acesta și-l scoate și-l pune
Venus din Ille () [Corola-website/Science/329465_a_330794]
-
în 14 capitole, este organizat inițial dintr-un rezumat al constatărilor ofițerului Securității, însărcinat cu anchetarea strămoșilor lui Hitler, apoi este dezvoltat într-un grafic al vieții sale timpurii. Începe cu portretul tatălui și al mamei, urmat de povestiri ale naratorului apoi continua cu viața lui Hitler, înainte de a încheia cu un epilog numit „”, unde naratorul este interogat de un pshihiatrist al armatei UȘ la sfârșitul războiului. Cele 14 capitole sunt: "Castelul din pădure" ilustrează povestea vieții timpurii a lui Adolf
Castelul din pădure () [Corola-website/Science/329478_a_330807]
-
anchetarea strămoșilor lui Hitler, apoi este dezvoltat într-un grafic al vieții sale timpurii. Începe cu portretul tatălui și al mamei, urmat de povestiri ale naratorului apoi continua cu viața lui Hitler, înainte de a încheia cu un epilog numit „”, unde naratorul este interogat de un pshihiatrist al armatei UȘ la sfârșitul războiului. Cele 14 capitole sunt: "Castelul din pădure" ilustrează povestea vieții timpurii a lui Adolf Hitler, originile sale și arborele sau genealogic. Povestea este relatata prin ochii tânărului ofițer cu ajutorul
Castelul din pădure () [Corola-website/Science/329478_a_330807]
-
Zur`o al-Razi a obiectat că Muslim a omis prea mult material bibliografic și a citat surse neatestate ca fiind autentice. Ibn Abi Hătim (d. 327/938) a acceptat textele lui Muslim că „demne de încredere, acesta fiind unul dintre naratorii de Hadis cu cunoștințe reale.” Numele lui Muslim a crescut treptat în anvergură, astfel încât acesta este considerat astăzi de musulmanii sunniți că autor al unora din colecțiile cele mai autentice de Hadis, al doilea ca importanță după Sahih al-Bukhari. Sahih
Muslim ibn al-Hajjaj () [Corola-website/Science/331940_a_333269]
-
lăcomiei, refuză să-l vindece. Din fericire, un copil surdo-mut reușește să-l vindece pe Jackie și acesta din urmă, la rândul său, îi redă auzul. Duende primește piatra înapoi. În final, Jackie merge pe lângă un afiș cu el, iar naratorul spune ca acum el nu mai este numit Fratele Johnn.
Healer (Zona crepusculară) () [Corola-website/Science/331516_a_332845]
-
poetice, precum "cantigas d'amigo" și "cantigas d'amor". Metrica este extraordinar de diversă: 280 de formate diferte pentru cele 420 de cântări. Cele mai frecvente sunt "virelai" și "rondeau". Lungimea versurilor variază între două și 24 de silabe. Vocea naratorului în multe dintre cântece descrie o relație de iubire, în moda trubadurilor, cu divinul. Muzica este scrisă într-o notație asemănătoare celei folosite în muzica medievală bisericească, însă conține de asemenea, indicii cu privire la duratele notelor. Există câteva transcripții. "Cantigas" sunt
Cantigas de Santa Maria () [Corola-website/Science/337012_a_338341]
-
trecerea timpului. Mulți ani mai târziu, ei au restabilit legătura și au devenit prieteni. Borges i-a dedicat Estelei Canto povestirea "El Aleph". Se presupune că ea ar fi fost sursa de inspirație pentru personajul Beatriz Viterbo, iubirea neîmpărtășită a naratorului. Borges i-a oferit în dar manuscrisul original în semn de recunoștință a ajutorului oferit la dactilografierea scrierii. Canto a vândut acest manuscris la casa de licitații Sotheby's pentru treizeci de mii de dolari, iar scrierea olografă a fost
Estela Canto () [Corola-website/Science/336492_a_337821]
-
fictiv West Egg din Long Island în anul 1922. Principalele evenimentele ale românului au loc în vara anului 1922. Nick Carraway - originar din Middwest, absolvent al Universității Yale și veteran de Război în Marele Război (Primul Război Mondial) - este personajul narator al românului. După ce se angajează că agent de vânzări în New York, Nick Carrway își închiriază o casă modestă în orașul fictiv West Egg din Long Island, aflată în vecinătatea luxoasei case a unui misterios milionar, Jay Gatsby, care organizează petreceri
Marele Gatsby () [Corola-website/Science/333446_a_334775]
-
televiziune pentru BBC, incluzând aici "In Einstein's Shadow," serialul BBC "Horizon", ("The Six Billion Dollar Experiment", "What on Earth is Wrong with Gravity?", "Do You Know What Time It Is?" și "Can we Make a Star on Earth?") și narator pentru programul de cercetare "Bitesize". La începutul anului 2010, Cox a fost prezentatorul seriei în cinci părți intitulate "Wonders of the Solar System" pentru BBC Two, urmată de un serial în patru părți - "Wonders of the Universe", care a debutat
Brian Cox (fizician) () [Corola-website/Science/331213_a_332542]
-
ABAB CDCD EFEF GG. Versurile sunt eroice deoarece folosesc pentametrul iambic, adică o serie de cinci iambi, în care fiecare iamb este urmat de o silabă. Forma sonetului a existat de secole, iar atunci când este combinată cu o dicție arhaică, naratorul încearcă să arate frumusețea formelor vechi ca un contrast structural față de urâțenia realităților științifice. În ciuda mesajului aparent al sonetului, unele detalii din "„Sonet — Către știință”" ar putea servi pentru subminarea cuvintelor poetului. El personifică ironic știința în primul vers, ceea ce
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
„” este un poem al scriitorului american Edgar Allan Poe, care a fost publicat în 1847. La fel ca și alte câteva poeme ale lui Poe (cum ar fi „Corbul”, „Annabel Lee” și „Lenore”), „” se concentrează asupra pierderii iubitei naratorului ca urmare a morții ei. Poe a scris inițial poezia ca o operă oratorică și, ca atare, poemul este cunoscut pentru accentul pus pe sunet. În plus, sunt făcute mai multe aluzii, mai ales la mitologie, iar identitatea Ulalumei, dacă
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
un spațiu astral în care va întâlni sufletele iubitelor) și macabru (contemplarea descompunerii materiei). Acțiunea poemului are loc într-o noapte de „singuratic octombrie”, cu un cer gri și cu frunze ce se ofilesc. În regiunea Weir, lângă lacul Auber, naratorul trece cu o inimă „vulcanică”. El are o discuție „serioasă și sobră” cu sufletul său, fără a-și da seama că este octombrie sau încotro se îndreaptă. Naratorul privește cerul pe când noaptea dispărea, remarcând o stea strălucitoare și o întreabă
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
și cu frunze ce se ofilesc. În regiunea Weir, lângă lacul Auber, naratorul trece cu o inimă „vulcanică”. El are o discuție „serioasă și sobră” cu sufletul său, fără a-și da seama că este octombrie sau încotro se îndreaptă. Naratorul privește cerul pe când noaptea dispărea, remarcând o stea strălucitoare și o întreabă dacă știe că lacrimile de pe obrajii lui nu s-au uscat încă. Sufletul său, cu toate acestea, nu are încredere în stea și în locul unde îl duce ea
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
cerul pe când noaptea dispărea, remarcând o stea strălucitoare și o întreabă dacă știe că lacrimile de pe obrajii lui nu s-au uscat încă. Sufletul său, cu toate acestea, nu are încredere în stea și în locul unde îl duce ea. În timp ce naratorul își liniștește sufletul, el își dă seama că a mers inconștient la mormântul „Ulalumei pierdute” chiar în acea noapte în care o îngropase acolo cu un an înainte. Spre deosebire de poemul „Annabel Lee”, acest poem prezintă un narator care nu este
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
duce ea. În timp ce naratorul își liniștește sufletul, el își dă seama că a mers inconștient la mormântul „Ulalumei pierdute” chiar în acea noapte în care o îngropase acolo cu un an înainte. Spre deosebire de poemul „Annabel Lee”, acest poem prezintă un narator care nu este conștient de întoarcerea sa la mormântul iubitei sale pierdute. Acest lucru relevă dependența naratorului de Ulalume și de dragostea ei; pierderea ei nu-l lasă doar trist, ci absolut devastat și, vizitându-i mormântul, el se expune
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
Ulalumei pierdute” chiar în acea noapte în care o îngropase acolo cu un an înainte. Spre deosebire de poemul „Annabel Lee”, acest poem prezintă un narator care nu este conștient de întoarcerea sa la mormântul iubitei sale pierdute. Acest lucru relevă dependența naratorului de Ulalume și de dragostea ei; pierderea ei nu-l lasă doar trist, ci absolut devastat și, vizitându-i mormântul, el se expune inconștient unui chin auto-provocat. Poemul pune un accent puternic pe degradare și deteriorare: frunzele sunt „ofilite” și
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
Ulalume și de dragostea ei; pierderea ei nu-l lasă doar trist, ci absolut devastat și, vizitându-i mormântul, el se expune inconștient unui chin auto-provocat. Poemul pune un accent puternic pe degradare și deteriorare: frunzele sunt „ofilite” și gândurile naratorului sunt „paralizate”. Ca și multe din poemele ulterioare ale lui Poe, „Ulalume” are un ritm și o muzicalitate puternică. Versurile sunt intenționat sonore, construite în jurul sunet pentru a crea sentimente de tristețe și suferință. Poemul utilizează o temă frecventă a
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
savanți sugerează că numele din cuprinsul poemului trebuie să fi fost folosite numai datorită sunetelor lor poetice. Titlul însuși sugerează jalea (din latinescul "ululare"). Numele ar putea fi, de asemenea, o aluzie la latinescul "lumen", o lumină ce simbolizează întristarea. Naratorul își personifică sufletul ca grecescul Psyche, reprezentând partea irațională, dar atentă a subconștientului său. Psyche este primul care simte că ei merg pe jos și primul care își dă seama că au ajuns la mormântul Ulalumei. Steaua strălucitoare pe care
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
a sugerat în numărul din 22 ianuarie 1848 al "Saturday Courier" că Poe a găsit „ideea de bază” a poemului într-o scriere a lui Thomas Buchanan Read. Bret Harte a compus o parodie a poemului intitulată „The Willows”, prezentând naratorul în compania unei femei pe nume Mary, ieșind în fugă dintr-un bar pentru că nu mai avea bani: Primul traducător în limba română, Emil Gulian, îl considera „una dintre poemele în care atmosfera specific poescă este cu deosebire și desăvârșit
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
„” este ultimul poem complet al scriitorului american Edgar Allan Poe. Ca multe dintre poemele lui Poe, el explorează tema morții unei femei frumoase. Naratorul, care se îndrăgostise de atunci când ambii erau tineri, are o dragoste atât de puternică pentru ea încât chiar și îngerii sunt invidioși. El își păstrează dragostea lui pentru ea, chiar și după moartea ei. Au existat dezbateri cu privire la femeia care
Annabel Lee () [Corola-website/Science/334233_a_335562]
-
Lee”. Deși au fost sugerate mai multe femei, soția lui Poe, Virginia Eliza Clemm Poe, este una dintre candidatele cele mai credibile. Scris în 1849, poemul a fost publicat abia la scurt timp după moartea lui Poe în același an. Naratorul poemului își descrie dragostea lui pentru Annabel Lee, care a început cu mulți ani în urmă într-un „regat lângă mare”. Deși ei erau tineri, dragostea lor unul pentru celălalt ardea cu atâta intensitate încât îngerii au devenit invidioși. Acesta
Annabel Lee () [Corola-website/Science/334233_a_335562]