7,707 matches
-
Delumeau privind istoria occidentală a milenarismului, J.-M. Sallman pretinde : astăzi, pericolul vine mai curînd din opera de deconstrucție întreprinsă de intelectualii occidentali ai secolului XX, care i-a privat pe indivizi de orice reper. Căci, în ciuda viselor sale puțin nebune și a speranțelor puțin naive, milenarismul în toate formele sale (subl. n.) avusese avantajul de a da un sens vieții și istoriei (în Revue d'histoire moderne et contemporaine, t. 43, nr. 3, iulie-sept. 1996, pp. 531 533, apud Alexandru-Florin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sau în limbajul popular: „psihoză”, „nevroză”, „obsesie”, „autism”, „paranoia”, „isterie”, sunt utilizate pentru a descrie situații politice, sociale sau economice fără legătură cu realitatea acestor boli. Si să nu mai vorbim despre „agitșs du bocal”, despre cel care „este puțin nebun”, despre cel care are „mintea puțin deranjată” sau o „petit vșlo”... Cele trei principale motive de reticență față de consultație - A apela la consultație înseamnă a fi nebun (în comparație cu ceilalți). - A apela la consultație este o rușine (față de ceilalți). - A apela
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să nu mai vorbim despre „agitșs du bocal”, despre cel care „este puțin nebun”, despre cel care are „mintea puțin deranjată” sau o „petit vșlo”... Cele trei principale motive de reticență față de consultație - A apela la consultație înseamnă a fi nebun (în comparație cu ceilalți). - A apela la consultație este o rușine (față de ceilalți). - A apela la consultație înseamnă să mărturisești că ai un eșec (în ceea ce te privește). 2. Desfășurarea terapiei Relația terapeutică Atunci când este vorba despre sănătate, și cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fi palpitațiile, o impresie de sufocare, senzații de ștrangulare, de instabilitate, de derealizare... Aceste simptome crează persoanei respective sentimentul de pierdere a controlului de sine, și poate provoca de la teama de a nu leșina până la aceea de a nu deveni nebun. Intensitatea senzațiilor trăite, neputința pe care o resimte persoana în a le controla, starea de alarmă pe care o generează aceste senzații evocă iminența unui pericol major, inclusiv pe acela de a muri. Astfel, teama în legătură cu revenirea unui atac de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
hepatită C. Doamna S. este anxioasă în legătură cu sănătatea sa și îi cere să facă controale regulate, fără a depăși limitele normale. Analiză funcțională Sincronie Anticipare - Mi se va face rău la casa de bani a magazinului. - Vor crede că sunt nebună sau vor râde de mine. - Mi se va face rău atunci când sunt singură acasă. - Va fi ceva grav (infarct de miocard). - Voi fi incapabilă să cer ajutor. - Voi muri. - Mi se va face din nou rău în această noapte. - Il
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
In auto-observația sa, doamna S. nu identifică nici un factor declanșator special (serile erau calme și nu trăia nici un sentiment de neliniște anticipată în legătură cu zilele care urmau acestora). Gândurile care erau asociate acestor situații sunt: „Voi muri în curând”, și „Devin nebună”. Expunere Terapeutul previne pacienta că vor efectua o expunere în imaginație și verifică dacă aceasta este în continuare de acord. Ea îi spune că preferă să aleagă tema cumpărăturilor, deoarece această situație o invalidează mai mult. Ea se instalează confortabil
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
trei coloane a lui Beck completată de doamna S. Emoție Situație Gânduri automate Anxietate, intensitate: 8/8 Intr-o oră am o întâlnire la restaurant ” Dacă mă voi simți rău, nu voi putea pleca, iar ei vor spune că sunt nebună”. Credință: 100% Anxietate, intensitate: 8/8 Tristețe, descurajare: 8/8 Singură la domiciliu, ea se gândește din nou la eșecul său de dimineață. ”Sunt o povară pentru ceilalți, soțul meu va înceta să mă iubească și mă va părăsi”. Credință
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Tabel 6. Fișa pe trei coloane a lui Beck și alternativa Emoție Situație Gând automat Alternativă Anxietate, intensitate: 4/8 ”Mă duc în magazinul cel mare în care lucrez, toată lumea este amabilă”. ”Acordă atenție atitudinii lor deoarece cred că sunt nebună”. Sunt mulțumiți că mă revăd”. „Se gândesc că-mi voi relua în curând postul”. „Si-au făcut griji pentru mine”. Sarcini de îndeplinit In intervalul scurs de la ultima ședință, doamna S. n-a mai făcut nici un atac de panică și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tabel. Tabel 7. Tabloul dovezilor evidente Context Emoții Gânduri Dovezi evidente „pentru” Dovezi evidente „contra” Mă aflu într-un mare magazin. Angoasă Tristețe ”Nu-mi mai plac magazinele”. „Trebuie să ies neapărat!”. „Toată lumea se uită chiorâș la mine”. Mă consideră nebună, bolnavă”. „Sunt o persoană periculoasă (mă reped spre oameni cu căruciorul meu de cumpărături)”. „Nu voi reuși să termin de făcut cumpărăturile”. Nu mai știu ce mâncare să pregătesc, nu mai am poftă”. „Mă sufoc, mă simt mai bine afară
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
un observator exterior situației, ce aș gândi despre aceasta? „De câte ori nu mi-am rupt picioarele într-un magazin și n-am văzut oameni plimbându-se printre raioane deoarece nu găseau ceea ce căutau... Acesta nu este un motiv să-i consider nebuni sau bolnavi. Acest lucru i se întâmplă oricui”. Terapeuții o întreabă pe Martine care este impactul acestor noi gânduri asupra sa. Ea vorbește despre o reducere semnificativă a senzațiilor de angoasă și tristețe. După ce au notat în tabelul gândurilor evidente
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Gânduri Gânduri evidente „pentru” Gânduri evidente „contra” Mă aflu într-un mare magazin. Angoasă: 80% Tristețe: 90% ” Nu-mi mai plac magazinele”: 100% „Trebuie să ies neapărat, este prea cald aici!”: 80% „Toată lumea se uită chiorâș la mine”. Mă consideră nebună, bolnavă”: 100% „Sunt o persoană periculoasă (mă reped spre oameni cu căruciorul meu de cumpărături)”: 100% „Nu voi reuși să termin de făcut cumpărăturile”: 100% ”Nu mai am nici o idee pentru a pregăti mâncarea, nu mai doresc să fac acest
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Din momentul în care a apărut depresia, nu-mi mai place să merg în magazine deoarece sunt mai distrată și mai neîndemânatică. Dar lipsa de atenție și stângăcia se manifestă la orice persoană fără ca aceasta să fie considerată bolnavă sau nebună. Mai mult, nu este sigur că ceilalți observă comportamentele mele, oamenii au altceva de făcut decât să mă observe. Concluzie comportamentală: Martine - Nu trebuie să evit să merg în magazine dar, știind că sunt mai distrată, îmi stabilesc în prealabil
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
358 Cei mai remarcabili sînt totuși medicii plictisiți de activitatea obscură a spitalelor de provincie, în special psihiatrii, cum ar fi Jovan Raskovitch sau Radovan Karadzič. Primul s-a erijat în cantorul precoce al "purificării etnice" o dată cu cartea sa Țara nebună, publicată la Belgrad în 1990.359 Sîrb din Croația născut la Knin, el este totodată și fondatorul Partidului democrat sîrb al regiunii secesioniste Krajina și autorul acestei separări. Cît despre al doilea, Karadzič, persoană cu o alură caldă, deși este
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și a psihologilor francezi a fost scandalizată de problematizările foucauldiene. Foucault mărturisea că mulți dintre confrații săi francezi au privit cartea ca pe "un psihiatricid". Anterior momentului 1961, Foucault era preocupat de raporturile istorice ce se pot constata între oamenii nebuni și cei sănătoși. Un raport istoric, "bine localizat"23, cum îl consideră gânditorul francez. Raportul normalitate-anormalitate-normalizare nu este și nici nu poate fi bine localizat, pentru că normalul a fost definit și acceptat în funcție de normele subiective și arbitrare stabilite de administrația
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pentru că normalul a fost definit și acceptat în funcție de normele subiective și arbitrare stabilite de administrația unei societăți și nu atât după o evidență a unui comportament dincolo de o sănătate psihică acceptată. De exemplu, excentricii erau internați în azile, fiind considerați nebuni. Azi acest lucru nu mai poate fi posibil, pentru că etica societăților noastre s-a schimbat. Un alt exemplu ar fi tratamentul celor suspectați de magie și vrăjitorie în Evul Mediu occidental. Foucault a problematizat tocmai aceste norme subiective și interesate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Astfel, disciplina lui Freud mută atenția pe terenul inconștientului, al dorințelor refulate și al sexualității (infantile). În viziunea sănătoasă a lui Foucault, natura umană și ale sale patologii nu pot fi înțelese decât printr-un raport istoric 27 al individului nebun în relație cu ceilalți. Nimeni nu înnebunește de la sine, iar nebunia nu vine din ceruri! Ea trebuie căutată într-un raport istoric al omului cu societatea, cu practicile (perverse) ale unui Social și ale unui Politik. Condițiile personale și condiționările
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este inserată în limbajul Renașterii și al lumii moderne. Nebunul, de la un termen cotidian, a devenit alteritatea însăși; tot ceea ce ne uimește, ne atinge, ne provoacă, ne amuză sau ne face să suferim. Nebunul "e celălălt", niciodată noi! Nebunul este nebun pentru ceilalți și niciodată pentru el însuși, și aceasta din două considerente: 1) este nebun tot ceea ce ne face să suferim, este răul provocat de alții; 2) este nebun tot ceea ce ne atinge adevărul din interiorul nostru, din acțiunile și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
devenit alteritatea însăși; tot ceea ce ne uimește, ne atinge, ne provoacă, ne amuză sau ne face să suferim. Nebunul "e celălălt", niciodată noi! Nebunul este nebun pentru ceilalți și niciodată pentru el însuși, și aceasta din două considerente: 1) este nebun tot ceea ce ne face să suferim, este răul provocat de alții; 2) este nebun tot ceea ce ne atinge adevărul din interiorul nostru, din acțiunile și din faptele noastre. Nebunul spune adevărul!, dar cu condiția ca spusul său să respecte evidența
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ne face să suferim. Nebunul "e celălălt", niciodată noi! Nebunul este nebun pentru ceilalți și niciodată pentru el însuși, și aceasta din două considerente: 1) este nebun tot ceea ce ne face să suferim, este răul provocat de alții; 2) este nebun tot ceea ce ne atinge adevărul din interiorul nostru, din acțiunile și din faptele noastre. Nebunul spune adevărul!, dar cu condiția ca spusul său să respecte evidența faptelor (ceea ce s-a întâmplat în realitatea trecută, singulară a subiectului în cauză). Altfel
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Dependentă de timp și esențială pentru temporalitatea omului așa ne apare nebunia, cum era ea recunoscută sau măcar resimțită atunci..." 42. Raportul nebun-psihiatru este unul problematic și niciodată categoric separat, Foucault urmărind și aspectul tendențios al acestuia: Cine este mai nebun, individul internat sau psihiatrul care-l tratează? Dacă în Evul Mediu regii erau priviți ca taumaturgi, în Occidentul secolului al XVIII-lea, medicul începe să fie perceput în această ipostază 43. Nu întâmplător I. Kant a lansat celebrul apel împotriva
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
partea moartă, inutilă, transparentă, expusă, chiar dacă intrigantă și contestată, a rațiunii. Cu alte cuvine, Foucault a încercat să stabilească un "raport arheologic" între nebunie-rațiune, rațiunea fiind investigată prin reversul ei, adică prin modul cum oamenii privesc și consideră ceea ce este nebun, pentru că aceste priviri și considerații ar compune... rațiunea modernă! Ceea ce considerăm noi drept "rău" și/sau "nebun" compune arhitectura rațiunii! Pe de altă parte, gânditorul francez definea rațiunea ca fiind "o anume putere a sufletului" și "mijloc de cunoaștere" care
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
1960; Versuri, București, 1961; Imn către zorii de zi, București, 1962; Poeți și poezie, București, 1963; Clujul și împrejurimile sale, București, 1963; Versuri, pref. Mihail Petroveanu, București, 1964; Fiul risipitor, București, 1964; Meridiane, București, 1965; Dumitru Ghiață, București, 1966; Echinoxul nebunilor și alte povestiri, București, 1967; Remember, vol. I: Jurnal de călătorie, vol. II: Fals jurnal de călătorie, București, 1968; ed. 2, I-II, București, 1977; Cadavre în vid, București, 1969; Meridiane, București, 1969; Ion Țuculescu, București, 1972; Botticelli, București, 1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
personajului pe care tocmai îl evocase, am început să vorbesc. Ioan fără de Frică și rușinoasele lui cârdășii cu englezii. Pariul, în care măcelarii, deveniți „revoluționari”, erau stăpâni și îi masacrau pe dușmanii din Burgundia sau pe pretinșii dușmani. Și regele nebun. Și spânzurătorile din piețele pariziene. Și lupii care dădeau târcoale în cartierele mărginașe ale orașului devastat de războul civil. Și trădarea de neînchipuit comisă de Isabeau de Bavaria, care l-a urmat pe Ioan fără de Frică și l-a renegat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fost legendara Vârstă de Aur: pământul dădea roade din belșug; niciun zvon de război sau de neînțelegere nu tulbura fericirea lumii, nicio poftă nesăbuită de câștig nu otrăvea sângele țărănimii harnice și mulțumite. ș...ț Ospețele și orgiile și goana nebună după plăceri par a fi caracteristicile acestui carnaval al Antichității, așa cum se petrecea el timp de șapte zile pe străzile, În piețele publice și În casele vechii Rome, de la 17 până la 23 decembrie. Dar niciuna dintre caracteristicile acestei sărbători nu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și să-l înghită pe nemestecate în gușa lui îmbrăcată în puf bogat, moale și dulce. Smărăndița mamii Ilinchii era tânără ca o dimineață de primăvară caldă, blândă, senină, mănoasă și încropită, când ciocârlia se avântă și-și dă drumul, nebună, săltătoare, zglobie, pe aripele vântului ușuratic și zburdalnic, spre a arunca, către cerul albastru și limpede ca peruzeaua cea mai nestimată, ciripiturile ei argintii și călduroase, aprinse, fierbinți. Când luna măreață și plină, fără cea mai mică știrbitură, fără nici
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]