7,974 matches
-
Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul în orientul și în sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte în folcloristica românească. Descolindatul se îndrepta împotriva gazdelor avare, care nu se arată ospitaliere. Colindătorii din oaspeți buni - adică vrăjitori de bun augur, se pot transforma în oaspeți funești, în vrăjitori de rău augur.Spațiul, timpul și cauzalitatea sunt cercetate ca fenomene care atestă o viziune de viață specifică poporului român. Capitolul Timp și Destin pune în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Descolindatul în orientul și în sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte în folcloristica românească. Descolindatul se îndrepta împotriva gazdelor avare, care nu se arată ospitaliere. Colindătorii din oaspeți buni - adică vrăjitori de bun augur, se pot transforma în oaspeți funești, în vrăjitori de rău augur.Spațiul, timpul și cauzalitatea sunt cercetate ca fenomene care atestă o viziune de viață specifică poporului român. Capitolul Timp și Destin pune în discuție trei probleme importante. Prima dintre ele pornește de la premisa că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
așteaptă ursitorile "să deschidă copilului calea și norocul în lume, și nu e loc în casă, că-i casa mică, păcatele mele, că-s om sărac; dar din altă parte bucuros v-aș lăsa, că-s român creștin, bucuros de oaspeți, cum poruncește și legea noastră românească." Se conturează o atmosferă propice venirii ursitoarelor: cântecul cocoșilor este urmat de "o vîjâietură ușoară ca un vântișor lin", ca niște "fâlfâituri de aripi moi de păsări" și zgomot, glasuri subțiri, "ca de clopoței
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
O situație explicită în care omul încearcă să se opună destinului nefavorabil este aceea relatată în narațiunea Ursita [Păun și Angelescu], unde o femeie naște ,,o mândrețe de băiat, să-l sorbi într-o lingură de argint și nu alta." Oaspetele aude la miezul nopții un fâlfâit de aripi la fereastră. Ursitoarele îi prezic noului-născut: "să trăiască cât tăciunili acesta din sobă"; "o să aibă mare noroc, dar n-o să se bucure de el". Moșul reușește să schimbe cursul destinului multă vreme
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și le pun pe masă [...] mărul se deosebește mult de alte mere. În el sunt băgați de regulă, vro doi-trei taleri [...] Și fiecare ban trebuie să fie nou. La vederea acestor obiecte, toți cei din casă se conving deplin că oaspeții aceștia sunt pețitori. Toți o știau, că mărul e semnul încredințării, iar plosca de rachiu se golește după încredințare. Căci, în aceste părți, încredințarea se face printr-un măr. Pețitorii dau fetii, în mână, un măr înzestrat cu bani; dacă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de noi. Vorbeam urcând și gâfâind. Gheața se spărsese și omul sta deschis în fața noastră. Seara, când am poposit în bătătura lui Onișor și iam pus în palmă cărăușia și arvună din chirie, nu mai eram niște streini bănuiți, ci oaspeți buni, cărora gazda le deschidea nu numai casa și inima, ci și barierele ținutului. (Vasile Voiculescu, Iubire magică) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim neologic pentru sensul din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rânduri), următoarea secvență din textul dat: Gheața se spărsese și omul sta deschis în fața noastră. Seara, când am poposit în bătătura lui Onișor și iam pus în palmă cărăușia și arvună din chirie, nu mai eram niște streini bănuiți, ci oaspeți buni, cărora gazda le deschidea nu numai casa și inima, ci și barierele ținutului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte (15-30 de rânduri) despre utilitatea studierii literaturii universale în școală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Astfel, cei câțiva cărturari care străbat satele de munte pentru a culege creații folclorice îl conving pe Ion Onișor săi găzduiască în propria casă, plătindui anticipat o parte din chirie. Gestul lor îl determină pe bătrânul muntean săi considere niște oaspeți buni, pe care îi primește cu ospitalitate în casa lui, gata săi ajute în explorarea ținutului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Utilitatea studierii literaturii universale în școală Sugestie de rezolvare: IPOTEZĂ: Pornind de la premisa că învățământul preuniversitar are menirea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mai mari adversari, dușmani mai neîmpăcați decât acești monștri”augumentarea unei stări de fapt ce subliniază ura față de iezuiți, ură pe care o nutrește emițătorul acestei replici; p. 97, r. 7 8 : „grație forței noastre naționale, am scăpat de acești oaspeți urâcioși” unitatea națională dă oamenilor forța de a lupta împotriva invaziilor de orice natură; r. 24 25 : „Așa e țara noastră...e bună și tolerantă!” elogierea caracteristicilor naționale, dovadă de patriotism și mândrie. ÎNTÂMPINARE LA CRITICA DOMNULUI I. NĂDEJDE ASUPRA
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mare importanță, ea este expresia standardului de viață, a averii și a gusturilor, fiind expusă privirilor celorlalți. Recepțiile sunt mândria francezilor și presupun un cod rigid care este, totodată, o practică originală deosebit de apreciată în Franța. Francezii iubesc să primească oaspeți, pentru a face demonstrația diverselor lor calități. Este un ceremonial cu reguli precise, variate și copleșitoare, dirijat aproape în exclusivitate de femei: protocolul mesei, aranjamentul floral, dispunerea servitorilor și a argintăriei etc. Calitățile solicitate țin de gastronomie, de decorare, de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
greu să accept că Allan Bloom este adecvat reprezentat ca „Abe Ravelstein”. Restul e literatură. Mai ales restul. Notetc "Note" * Am scris cea mai mare parte a acestui text și l-am încheiat în luna mai 2001, la Viena, ca oaspete al Rectorului primitorului Institut für die Wissenschaften vom Menschen. Inițial, aceste pagini trebuiau să fie prefața ediției românești a romanului, planificată de Editura Univers la inițiativa Denisei Comănescu și apărută în final la Polirom în 2000, în traducerea Antoanetei Ralian
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în căutare de fonduri și dotări inimaginabile în țările lor. În alte cazuri, nord-americanii înșiși învață direct de la sursă, studiind limbile și culturile „continentale”: Franța și Italia sunt destinații de predilecție pentru nord-americani, aura lor simbolică unindu-se în imaginarul oaspeților cu o romantică (în sensul „mic”, sentimental al cuvântului) douceur de vivre: Toscana, Sudul Franței etc. Eu aș începe istoria influenței culturii franceze postbelice în America de Nord (întreagă: și Canada e interesantă, cu toate nuanțele provincialismului său, inclusiv prin cariera culturii
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
anticomuniști estici, vârstnici sau tineri (anticomunismul acestora din urmă fiind un direct rezultat al funcționării catastrofale a „sistemului”). Deși organizațiile occidentale anticomuniste continuau să-i ajute pe esticii ajunși într-un fel sau altul în Vest, eventual închizând ochii dacă oaspeții păreau a proveni din privilighenția (fiindcă aceștia puteau călători!), dezbaterile cele mai sonore din sfera publică occidentală asupra Europei de Est erau dominate de foștii comuniști vest-europeni, cu însemnate contribuții ale maoiștilor apostați. Cazurile și mai interesante sunt cele ale
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în teatrul lui P. Acțiunea dramei Passacaglia (1960) se petrece în august 1944. Doi militari germani pătrund în casa unui profesor de muzică, evreu, al cărui fiu adoptiv, Andrei, muzician genial, tocmai interpretează la pian Passacaglia lui Bach. Unul din oaspeții nedoriți, profesor de filosofie în viața civilă, e atât de impresionat încât, îmbrățișându-l pe Andrei, afirmă că, pentru el, războiul s-a sfârșit. Se schimbă însă brusc atunci când Andrei se declară evreu (fără a fi). Îl arestează pe tânăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
menționat poziția contrară a lui Popovici față de un alt roman, tot al lui Rebreanu, cu inserții religioase, relatată de el însuși într- un ultim interviu acordat lui M. Tatulici, în 1993. Scenaristul evocă furia Elenei Ceaușescu, care, intrând cu niște oaspeți străini într-o mănăstire din Moldova, nu este aclamată - slujba continuă netulburată. Țapul ispășitor devine filmul Ion, după Rebreanu, interzis în 1980, când era gata să intre pe ecrane. De ce ? Pentru că în romanul lui Rebreanu un personaj era popa Belciug
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cel bun, Muntele acuns, Pe aici nu se trece, Toamna bobocilor, Mastodontul, Orașul văzut de sus, Alexandra și infernul, Zile fierbinți (1975) ; Instanța amână pronunțarea, Ultimele zile ale verii, Ultima noapte a singurătății, Trei zile și trei nopți, Roșcovanul (1976) ; Oaspeți de seară, Marele singuratic, Iarna bobocilor, Buzduganul cu trei peceți, Iarba verde de acasă, Împușcături sub clar de lună, Râul care urcă muntele (1977) ; Trepte spre cer, Ediție specială, E atât de aproape fericirea, Septembrie, Doctorul Poenaru, Avaria, Revanșa, Gustul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pe această temă, încheiată cu Bietul Ioanide (premiera, 28 aprilie 1980) : Serata, Facerea lumii, Asediul, Puterea și Adevărul, Cu mâinile curate, Bariera, Ceața, Ultimul cartuș, Conspirația, Departe de Tipperary, Capcana, Întoarcerea lui Magellan, Un comisar acuză, Tatăl risipitor, Zidul, Mastodontul, Oaspeți de seară, Împușcături sub clar de lună, Roșcovanul, Râul care urcă muntele, Ediție speci‑ ală, Revanșa, Bietul Ioanide. Coproducția româno-sovietică Tunelul datează din 1966. Soldații români și cei sovietici colaborează prietenește în lupta cu dușmanul hitlerist. De atunci și până în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
încearcă să fie un bun mesean. Din câteva replici între mireasă și Manu de la Cadre, înțelegem că nunta reală avusese loc cu trei zile înainte, acum era un remake, un „spectacol folcloric” cerut de tov. Mărieș pentru distracția înaltului său oaspete și prieten. Duma nu mai suportă : „Mi-e greață de circu’ ăsta !” - „Care circ ?” - „Nunta asta, vizita asta inopinată... Și mă îngrozește faptul că tu patronezi așa ceva, că permiți să ți se organizeze aici spectacol de operetă ! Ce nevoie ai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fân‑ tânilor, Acordați circumstanțe atenuante ?, Raliul, Sezonul pescărușilor (1984) ; Acasă, Mireasma ploilor târzii, Pas în doi, Din prea multă dragoste, Clipa de răgaz, Vară senti‑ mentală, Sper să ne mai vedem, Racolarea (1985) ; Noi, cei din linia întâi, Încrederea, Un oaspete la cină (1986) ; Punct... și de la capăt, Primăvara bobocilor, Pistruiatul, Anotimpul iubirii, A doua variantă, Pădurea de fagi, Figuranții, Secretul lui Nemesis, Cale liberă, Vulcanul stins (1987) ; Moromeții, Orele unsprezece, Niște băieți grozavi, Miracolul, Secretul armei secrete (1988) ; O vară
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ca în clasicul american Ghici cine vine la cină ?, cu muncitorul Mihai pe post de negru, întrucât tatăl Ilenei, aidoma tatălui interpretat de Spencer Tracy, descoperă că tânărul muncitor e om, nu maimuță - culmea e că filmul se numește Un oaspete la cină ! Încă un muncitor, Andrei, zis „zero defecte”, se ia cu o ingineră stagiară, cu binecuvântarea melancolică a directoarei uzinei (Anotimpul iubi‑ rii). Din punct de vedere social, aceste „dezechilibre” sunt rezolvate totdeauna în sensul muncitorului, care e cel
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Nunta (Wesele) (1973) 186-188 O O lacrimă de fată (1980) 235, 263-264, 285-286 O lumină la etajul zece (1984) 234, 243, 245 O mică întâmplare (1957) 61, 67-68 O noapte furtunoasă (1943) 81, 280 O vară cu Mara (1989) 234 Oaspeți de seară (1977) 192-193 Omul care ne trebuie (1979) 192, 196 Omul cu aparatul de filmat (1927) 46 Omul de fier (1981) 272 Omul de lângă tine (1962) 111, 114, 163, 165 Omul de marmură (1977) 272 Ora zero (1979) 196
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cunoscut (Dernier domicile connu) (1970) 188 Umberto D. (1952) 105 Umbrele soarelui (1988) 245 Un comisar acuză (1974) 191, 193, 196 Un film cu o fată fermecătoare (1967) 111, 114, 116, 128, 164, 166, 173, 195, 235, 260, 267 Un oaspete la cină (1986) 234, 245 Un om în loden (1979) 192 Un petic de cer (1984) 234, 243 Un surâs în plină vară (1963) 111-112, 146-147 Un zâmbet pentru mai târziu (1974) 192, 196 V Vacanța cea mare (1988) 244
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
întreaga lui personalitate, n-au fost deloc surprinși de remarcabila lui carieră științifică și de marele rol moral pe care l-a jucat în frumoasa lui țară". Încheiem aceste succinte impresii prin ceea ce un membru al familiei Lancereaux, al cărei oaspete așteptat a fost în fiecare an până în 106, mărturisea în amintirile sale: „Avea o inteligență sclipitoare, o delicatețe excepțională a sentimentelor și, deși fire retrasă, se impunea prin personalitatea sa, atrăgând admirația tuturor. Era într-adevăr un suflet nobil. După
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
unui lung discurs solemn, declină neobosit principalele teme politice, și dezvoltă o scenografie inedită care le transformă în mari tablouri vivante: flăcăi și fete în costum popular oferind stereotip pâine cu sare și flori, covoare de flori în calea "înalților oaspeți", voievozi călări, spătari și plăieși predându-i cheile Cetății, buciumași, fluierași, bătrâni sfătoși, o horă în care se prind chiar EL și EA, ilustrând caracterul popular (nu democratic, popular) al acestor adunări care transced sistematic toate categoriile societății reale în
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
vară, pe la începutul lui iulie, știam că voi găzdui o lună pe Veronica, soția profesorului universitar Ștefan Micle.” în zilele acestea din iulie 1889, când s-a retras la Văratec, poeta se plimba, își completa albumul cu poezii adnotate, primea oaspeți, cânta, recita. Povestește aceeași Maica Fevronia: „Intr-o seară, după ce umblase toată ziua hai-hui prin pădurile de brad ale Văratecului, fără să prânzească, o văd în amurg că sosește obosită, palidă, cu ochii împăienjeniți, deabia putând să mai urce cele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]