8,125 matches
-
convingere și cu speranța în consolidarea ideilor mele și un mai bun viitor. Dar nu merge. În opt ani de când m-am întors în România decepțiune a urmat la decepțiune și sunt/ mă simt, n.n./ atât de bătrân, atât de obosit încât /și n.n. / degeaba pun mâna pe condei să-ncerc a scrie ceva simt că nu mai pot, mă simt că am secat moralicește și că mi-ar trebui un lung, lung repaus ca să-mi vin în fire. Și cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu o extremă finețe și fără milă. Aceste eminente calități de subiect și observator m-au pus pe calea acestor cercetări.” Așa este. Dar studiul acestor fenomene, fie că sunt de domeniul patologiei cerebrale sau al fiziologiei normale, l-a obosit pe Beldiceanu, și sunt convins a contribuit la sfărâmarea echilibrului unei minți, care nici așa nu era normală. Și astăzi încă mă întreb ce trebuie să cred despre afirmarea lui Beldiceanu că el simte viața de celulă; se simte pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
toți cunoscuții din Văratec. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de-ale ei și de-ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea să se odihnească...” Dintre invitați, Eduard Gruber este acela care duce la București, la „Fântâna Blandusiei”, necrologul Veronicăi Micle și o poezie inedită a ei, pe care însă n-o semnează (scrisoarea către revistă apare pe 13
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
toți cunoscuții din Văratic. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de ale ei și de ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea să se odihnească. Pe la patru spre ziuă, Virginia, fiica Veronicăi, vine speriată în odaia mea, mă trezește și-mi spune că mamei sale-i este foarte rău, rugându-mă să trimet pe cineva să cheme un doctor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Noaptea-i senină. / Deasupra-mi crengi de arbori se întind, / Crengi mari în flori de umbră mă cuprind / Și vântul mișcă arborii ’n grădină. // Dar prin fereastra ta eu stau privind / Cum tu te uiți cu ochii în lumină. / Ai obosit, cu mâna ta cea fină / în val de aur părul despletind. // L-ai aruncat pe umeri de ninsoare, / Desfaci râzând pieptarul de la sân, / încet te-ardici și sufli ’n lumânare...// De-asupră mi stele tremură prin ramuri, / în întuneric ochii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
toți cunoscuții din Văratec. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de-ale ei și de-ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea să se odihnească...” Aici pare a se fi aflat cerdacul unde Eminescu contempla lumina lunii - iar Veronica își căuta liniștea. Pe de altă parte, cercetări oarecum recente atestă că Eminescu însuși a avut o casă închiriată la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poetului. Redăm, din nou, fragmentul corespunzător, din nr. 11-12, ian.-feb. 1890, p. 1054: „Spre începutul lui iulie 1883, însă, poetul nostru simți oarecari anomalii în fizicul lui robust, un număr de nopți de insomnie care-l neliniștiră și-l obosiră. La 8 iulie, un vând puternic se abătu asupra acestui creer-lume, dezrădăcinând orice vegetație și astri și lăsând în urmă-i pustiul și umbra în care nu mai încolți decât sămânța morții. Se înarmă des-de-dimineață cu un revorver și plecă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
după moar-tea poetului. Redăm fragmentul corespunzător, din nr. 11-12, ian.-feb 1890, p.1054: „Spre începutul lui iulie 1883, însă, poetul nostru simți oarecari anomalii în fizicul lui robust, un număr de nopți de insomnie care-l neliniștiră și-l obosiră. La 8 iulie, un vânt puternic se abătu asupra acestui creer-lume, dezrădăcinând orice vegetație și astri și lăsând în urmă-i pustiul și umbra în care nu mai încolți decât sămânța morții. Se înarmă des de-dimineață cu un revorver
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
există relatări incredibile despre cauze cu mult mai triviale ce ar fi stat la baza unor sinucideri care au avut loc în realitate: un englez bine educat în anii 1880 a lăsat o notă privind motivul sinuciderii sale, și anume "obosise să își tot încheie și descheie nasturii"; alții și-au luat viața pentru a scăpa de o durere de dinți sau de stomac, ori pentru că "peștii nu au sosit la timp pentru cină", sau pur și simplu pentru că fuseseră dojeniți
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
114, 117)] Cu alte cuvinte, poetul-băiat a fost integrat în noua mitologie a romanticilor prin care văzutul transcende propriile hotare pentru a fi unit cu nevăzutul care se află dincolo și totuși se află înăuntru, așa cum William Blake nu a obosit să declare în permanență. Prin "sinfo-pictura" sa poetică, Chatterton a deschis în literatură tocmai acest orizont al fuziunii, și anume dintre transcendent și imanent, dintre văzut și nevăzut, dintre vădit și ascuns, dintre muzică și literă, dintre sunet și culoare
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
anii 1761-1762 suspină veșnic în inima românului, bun creștin, iar martirii străbuni trași pe roată se zvârcolesc în gropi și nu au odihnă. Jertfa lor, glas de clopot, să ne fie mereu flacără vie! Am 91 de ani. Drumul lung obosește pe călător. Am fost ostaș în armata Crucii lui Hristos, Legiunea Arhanghelului Mihail. Am purtat cămașa morții pe câmpul de luptă al tranșeelor, în furtunile din munți și în temnițele antihristului. Am urcat, am coborât și iar m-am ridicat
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Hristos, Legiunea Arhanghelului Mihail. Am purtat cămașa morții pe câmpul de luptă al tranșeelor, în furtunile din munți și în temnițele antihristului. Am urcat, am coborât și iar m-am ridicat. Sufletul mi-i împăcat. Acum, trupul meu nevolnic a obosit. Brațul, „înverșunat” altădată, nu mai poate cuprinde și înălța spade, dar vatra sufletului clocotește. Am fost surghiunit ani mulți și ruga mi-a fost zădărnicită. Rănile, încă deschise, nu mă mai dor și i-am iertat pe vrăjmași. Crezul și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Morții mei luceferi, Singuri, voi, pe lume, Mi-ați rămas doar teferi Vă simt tot mai aproape În nopțile de trudă Prin hățișul zilei, Cea de lacrimi udă. Sărut țărâna sfântă, Fruntea voastră lină Ca o diademă, Arde de lumină. Obosit de toate, Câte-au fost să fie, Aștept săvârșirea Ceasului ce-nvie. Întristarea piară Plânsul din răscruce Legene frăția Și vecia dulce. (autorul, vol. Cine, pag. 66) Sub steagul Legiunii, morții noștri au apărat toate comorile Neamului, materiale și spirituale
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Singurătatea sufletescă te predispune la meditație și rugăciune și te fortifică în lupta cu destinul, cu cele trecătoare și te ajută să privești în eternitate, să te înalți deasupra celor pământești. Îmi rotesc ochii și îmi aleg un pat. Sunt obosit. Mă întind pe el liniștit. Prin minte îmi trec gânduri, tot mereu gânduri. Nu mi-este îndemână. În ce scop sunt transferat aici, la Iași? Peste puțin timp mă ridic și încep să mă plimb. Pasul mi-i ușor dar
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nici măcar n-am început bine!" sau "Ne putem permite" Dacă vrem să fim luați în serios, să facem afirmații directe și să arătăm că ni le și asumăm, folosind pronumele personal și forme verbale la persoana I, cam așa: "Sunt obosit și vreau să plec acum" sau "Nu cred că ne putem permite să plătim atât". A ne reține, de frică să nu plictisim cealaltă persoană Dacă cineva vrea doar să se amuze, un album Bill Cosby sau un monolog al
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
care nu am vrea să le facem, cerându-ne aceasta în repetate rânduri, iar și iar, oferindu-ne nenumărate motive atrăgătoare și criticându-ne dacă refuzăm. Aceștia cred că dacă încearcă de mai multe ori și cu insistență ne vor obosi, și vom trece de partea lor. Dacă însă vom ceda, probabil ne vom supăra pe ei si vom fi dezgustați și de propria noastră persoană. Din fericire, există o tehnică ușor de învățat care ne permite să stăvilim până și
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Această doctrină nu poate fi înțeleasă de cei copleșiți de pofte și de ură [...] Ea este misterioasă, profundă, inaccesibilă minților grosolane. Dacă o propovăduiesc și oamenii nu sunt în stare s-o înțeleagă, singurul rezultat va fi că mă voi obosi și mă voi necăji. Și gândind astfel, Venerabilul se simțea înclinat să stea liniștit și să nu propovăduiască doctrina. Apoi el a comparat lumea cu un heleșteu cu lotuși: într-un heleșteu cu lotuși, unii lotuși se află încă sub
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
toți mișcare.) Se face din aceasta pentru d-voastră o înaltă și ultimă chestie de încredere"... A! Farfuridi și Brânzovenescu: Aha! Zoe: (cu toată energia) A! Nu se poate! Vom lupta contra oricui... Vom lupta contra guvernului!... (Tipătescu a căzut obosit pe un scaun.) Trahanache: Ai puțintică răbdare! Zoe: Da, nene! Vom lupta contra guvernului! Cațavencu: Da, vom lupta contra guvernului! (Cațavencu, Zoe și Trahanache de o parte, Farfuridi, Brânzovenescu frecânduși mâinile cu satisfacție de altă parte; Ghiță în fund; Tipătescu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pe un scaun.) Trahanache: Ai puțintică răbdare! Zoe: Da, nene! Vom lupta contra guvernului! Cațavencu: Da, vom lupta contra guvernului! (Cațavencu, Zoe și Trahanache de o parte, Farfuridi, Brânzovenescu frecânduși mâinile cu satisfacție de altă parte; Ghiță în fund; Tipătescu obosit pe scaun, ca și cum n-ar lua parte la ce se petrece. Cetățeanul turmentat în mijloc.) Cetățeanul: (târât de curent) Da! Vom lupta contra... (sughițând și schimbând tonul)... adică nu... Eu nu lupt contra guvernului... (Cortina) ACTUL III (Teatrul înfățișează sala
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
grație 1883... Ce are a face? Chemați pe onorabilul orator la cestiune... Trahanache: (ridicându-se iar peste masă și atingându-l pe umere pe Farfuridi) Stimabile... (afabil și rugător) să lăsăm plebicistul, dacă mă iubești; să trecem la cestiune. Farfuridi: (obosit de întreruperi, întorcându-se cu fața spre Trahanache și cu spatele la adunare) Domnule prezident, ați binevoit a-mi acorda cuvântul... Eu cred c-ar trebui... Cațavencu: (strigând) Nu trebuie, onorabile! Toți din grup: Nu, nu trebuie! Trahanache: (punând mânile, peste masă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-nțelege! Foarte bine, foarte bine! Trebuie, trebuie. Dandanache: Da' de deranz... destul! Închipuieste-ți să vii pe drum cu birza ținți postii, hodoronc-hodoronc, zdroncazdronca... Stii, m a zdrunținat!... Si clopoțeii... (gest) îmi țiuie urechile... stii asa sunt de amețit si de obosit... nu-ți fați o idee, conița mea, (cătră Trahanache) nu-ți fați o idee, d-le prefect, neicusorule, (cătră Tipătescu) nu-ți fați o idee, d-le prezident puicusorule... Tipătescu: Firește... Zoe: Mai e vorbă... Dandanache: Adineaori am sosit, era
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
curând, da’ a ajuns colonel de Securitate. Ăsta a vrut, de fapt, să se răzbune pe mine... I-a zis: „Bă, ia-l p-ăsta la anchetă și-l condamni!”. La anchetă zice ăla, anchetatoru’: „Ce, mă, ești și tu obosit?”. Că eram tare obosit, terorizat așa... „Bă, obosit sunt eu, că toată noaptea am fost și-am regulat pe mă-ta”... „Pe cine, domne?” „Pe mă-ta, mă, pe Cola, sub corcodușul ăla de la scară.” Mama era Nicolița, și ăstea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
colonel de Securitate. Ăsta a vrut, de fapt, să se răzbune pe mine... I-a zis: „Bă, ia-l p-ăsta la anchetă și-l condamni!”. La anchetă zice ăla, anchetatoru’: „Ce, mă, ești și tu obosit?”. Că eram tare obosit, terorizat așa... „Bă, obosit sunt eu, că toată noaptea am fost și-am regulat pe mă-ta”... „Pe cine, domne?” „Pe mă-ta, mă, pe Cola, sub corcodușul ăla de la scară.” Mama era Nicolița, și ăstea erau niște detalii pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mii și mii de oameni. Corpul i-a fost înmormântat la biserica Mavrogheni de la șoseaua Kiseleff. S-au rostit, ca de obicei, numeroase cuvântări, iar marele B.P. Hasdeu a vorbit în numele presei. Discursul și l-a terminat astfel: „V-am obosit de emoțiune... nu!... am obosit de admirațiune! Un cuvânt și am terminat. Se zice că Mircea cel Mare se dusese după moarte să bată la poarta raiului. Îi iese înainte sfântul Petre. — Ce poftești, omule? întreabă cu asprime chelarul paradisului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Corpul i-a fost înmormântat la biserica Mavrogheni de la șoseaua Kiseleff. S-au rostit, ca de obicei, numeroase cuvântări, iar marele B.P. Hasdeu a vorbit în numele presei. Discursul și l-a terminat astfel: „V-am obosit de emoțiune... nu!... am obosit de admirațiune! Un cuvânt și am terminat. Se zice că Mircea cel Mare se dusese după moarte să bată la poarta raiului. Îi iese înainte sfântul Petre. — Ce poftești, omule? întreabă cu asprime chelarul paradisului pe viteazul domn al românilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]