15,863 matches
-
De data aceasta, din câte se pare, nu mânați de obișnuitele interese. În vâltoarea evenimentelor, unii s-au dus de bunăvoie să se înscrie în partid. Mulți s-au oferit voluntar pentru gărzile patriotice anunțate de Ceaușescu ca apărătoare ale “patriei în primejdie”. Paul Goma povestește frenezia acelor clipe în volumul “Soldatul câinelui”. Scriitorul se căsătorise recent și își petrecea luna de miere pe Litoral, la Doi Mai. La auzul veștilor a decis să plece de îndată la București. De ce? Să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
primejdie”. Paul Goma povestește frenezia acelor clipe în volumul “Soldatul câinelui”. Scriitorul se căsătorise recent și își petrecea luna de miere pe Litoral, la Doi Mai. La auzul veștilor a decis să plece de îndată la București. De ce? Să apere patria. “Deja la Doi Mai, apoi în tren aflasem de la Radio București că se constituie Brigăzi Patriotice. Nu știam să trag cu pușca (în prima studenție făcusem doi ani de «teorie», dar când să fac și «convocarea» - la Cilibia - m-au
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Scriitorilor”. Ca să intre în Brigăzi, scrie Paul Goma în continuare, i s-a spus că trebuie să intre înainte în partid. “Am scris, după dictare, că eu, cutare, deși am făcut închisoare pentru delicte politice, în momentul de față, când Patria se află în pericol, cer să fiu primit în Partidul Comunist Român, ca singura forță organizatoare a rezistenței patriotice, întru apărarea pământului românesc, contra «agresiunilor din afară, oricare ar fi acelea»”. În aceleași împrejurări, Paul Goma își amintește că au
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
oricare ar fi acelea»”. În aceleași împrejurări, Paul Goma își amintește că au făcut cerere și au fost primiți scriitorii Alexandru Ivasiuc, Aurel Dragoș Munteanu, Mariana Costescu, Adrian Păunescu, Paul Schuster și mulți alții. În acele zile, fiecare a slujit patria și partidul “după posibilități”. Unii s-au dus să se înscrie în Gărzile Patriotice, alții și-au dat adeziunea în scris ori de la tribuna Marii Adunări Naționale.” Iar mie cel care scrie aici aceste pagini dați-mi voie să mă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
XX: luați-vă libertatea și crăpați. Cei care ne vor răul, știu foarte bine ce fac, știu că pentru a putea exploata în liniște un popor, trebuie să le distrugă în primul rând spiritul național, să le inhibe noțiunea de patrie și patriotism, iar dacă cineva îndrăznește să vorbească despre așa ceva, imediat este etichetat ca naționalist, noțiune care în ochii dobitocilor școliți în zilele noastre, cu un grad de educație ajuns aproape de genunchiul broaștei, a devenit aproape sinonimă cu a fi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și nefericirea noastră au reușit în cea mai mare parte. V-aș dori și vouă, celor care viețuiți pe aceste meleaguri în asemenea vremuri de lehamite, să simțiți măcar o dată în viața voastră sentimentul acela de înălțare sufletească, în care patria este mai presus de toate, în care să simți că trebuie să faci ceva, pentru ca țara aceasta să fie liberă și egală cu celelalte națiuni ale lumii. Poate pentru cei care deja a început să li se mucegăiască ce le-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
lacunară, mult prea generală, dezvoltată în cazul alor "noștri", adaptați politic în viața socială, nu și în cultură. Cu ei pune la cale metode de protejare a scriitorilor amenințați, sisteme de comunicare codată. Cu ei construiește puntea dintre exil și patrie, iar după revoluție, cu ei revede țara. Veleitarii se confruntă cu vanitatea din pricina căreia se compromit. Dorința de a scrie "frumos" duce, la un anume nivel de cultură, spre repetarea celor mai uzate dintre stereotipuri. Atâtea poezioare cu "frunză verde
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
într-un stil propriu către cultura, limba, tradiția țării gazdă. Nivelul ridicat de cunoaștere a limbii este însă o condiție necesară. Problema majoră a scriitorilor din exil rămâne receptarea în limba maternă. Scriitorii trebuie să-și însușească limba și cultura patriei de adopție. Acest lucru perturbă limbajul, inconștientul, posibilitățile de surprindere a lumii. Românii publică mai întâi în ziare, în limba maternă, exersând românismul în afara țării. Fiecare individ își construiește universul cunoașterii cu ajutorul unor experiențe transmise prin limbaj, iar limbile naturale
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
un cititor "consacrat", care știa să le descifreze"164. Pentru că nu pot trăi într-o țară ce le refuză libertatea de a gândi, românii cărora li se oferă ocazia să plece, cer azil politic și încearcă să se adapteze în patriile adoptive. De cele mai multe ori acesta este motivul pentru care renunță la tradiție, credință, solidaritate și cultură: trecutul este mai puțin important decât identificarea cu noua naționalitate. "Exilul fiind un mare devorator de destine"165, spune Monica Lovinescu între paranteze, artiștii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Exilul reprezintă dezrădăcinare, înfrângere, suferință, negație, experiență interioară, spirituală. Fiecare scriitor din exil realizează despărțirea de formele românești. Ideea revenirii acasă le influențează și organizează viața. "Întoarcerea acasă" presupune respectarea tradiției și constituie un mod de gândire. Exilații simt că patria trebuie reconstruită, cel puțin la nivel cultural, în țara gazdă. Numai așa valorile românești pot supraviețui. Asta sau negarea apartenenței la sistemul cultural aflat pe pragul desființării. Viața în exil este dificilă și problematică din prima zi. Ca răspuns la
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
astă dată nu în folosul Moscovei, ci al proiectelor megalomanice ale dictatorului Ceaușescu, pe baze ideologice nediferențiate fundamental de cele anterioare"245. Ceaușescu politizează instituțiile de învățământ pentru a schimba comportamentul populației. Încă din etapa preșcolară, copiii devin șoimi ai patriei, apoi pionieri și uteciști: continuitatea liniei partidului este asigurată de la vârste fragede. Cetățeanul trebuie inclus în organizații cu reguli stricte, la activitățile cărora participă, fără a mai avea timp de reflecție. Hannah Ardent a analizat în anii '50, mecanismele regimurilor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
interviu luat de Doina Jela, Monica Lovinescu explică: "La apa Vavilonului, șezusem și plânsem. Ce imagine a exilului e mai grăitor-biblică decât aceasta?"362. Titlul fixează întreaga viață desfășurată în exil și face trimitere la suferința și dezolarea existenței în afara patriei căreia i se dedică. IV.3. Pactul cu autenticitatea Monica Lovinescu are intenția clară și declarată de a lăsa viitorului o memorie a trecutului în speranța că timpul irepetabil poate fi asumat. Istoria României sub regimul comunist, reconstituită în urma parcurgerii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
De-a lungul timpului, Monica Lovinescu traduce în limba franceză mai multe cărți românești, deoarece crede în șansa lor, în alinierea literaturii române la cea europeană. Experiența agenției literare, înstrăinarea exilaților de propria cultură, frustrarea inadaptării, sensibilitatea cazului românesc, transformarea patriei într-un spațiul carceral înseamnă tot atâtea motive de promovare a autorilor români. Traducerile au influențat geneza romanului scris în limba franceză. În octombrie 1948, începe traducerea romanului Ora 25 scris de C.V Gheorghiu, iar transcrierea memoriilor Adrianei Georgescu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de defăimare a unor intelectuali precum Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Vintilă Horia, Alexandru Busuioceanu etc. Problema majoră a scriitorilor în exil rămâne receptarea de către public în limba maternă. Ca să aibă cititori, scriitorii trebuie să folosească limba și cultura patriei de adopție. Scriitorii se pot regăsi în altă limbă, chiar dacă întâmplător sau voit. Vocația poetică are limite lingvistice ce pot fi depășite. În exil, scriitorii trebuie să se adapteze noului context și să aleagă între a scrie în limba maternă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Editura Aula, Brașov, 2005. Mihăilescu, Dan C., Literatura română în post ceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, Editura Polirom, Iași, 2004. Mihăilescu, Dan, C., Literatura română în postceaușism. III: Eseistica. Piața ideilor politico-literare, Editura Polirom, Iași, 2004. Sălcudeanu, Nicoleta, Patria de hârtie: eseu despre exil, Editura Aula, Brașov, 2003. C. În perodice Ciobanu, Vitalie, Monica Lovinescu la despărțire, http://www.contrafort.md/2008/ 162/1434.html Ciocârlie, Alexandra, "Exilul, după exil", în România literară, nr. 10, 2009, http://www.romlit
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în România literară, nr. 23, 2008, http://www.romlit.ro/cronologia exilului literar postbelic Tania Radu, Un portret răscolitor, http://www.revista22.ro/ un-portret-rascolitor-4649.html www.cnsas.ro/documente/istoria comunism/studii articole/personalitati in vizor/Eugen%20Ionescu.pdf www.avantscene-luxembourg.blogspot.com 1 Nicoleta Sălcudeanu, Patria de hârtie: eseu despre exil, Editura Aula, Brașov, 2003, p. 177. 2 Dan C. Mihăilescu, Literatura română în post ceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 226. 3 Mircea A. Diaconu, Monica Lovinescu și avatarurile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Editura Aula, Brașov, p. 158. 93 Monica Lovinescu, Est-Etice. Unde scurte IV, ed. cit, p. 118. 94 Ibidem, p. 164. 95 Ibidem, p. 167. 96 Scriitori români din exil:1945-1989. O perspectivă istorico-literară, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001. 97 Patria de hârtie: eseu despre exil, Editura Aula, Brașov, 2003. 98 Enciclopedia exilului literar românesc: 1945-1989, Editura Compania, București, 2003. 99 Cronologia exilului literar postbelic, în "România literară", nr. 23, 2008, http://www.romlit.ro/cronologia exilului literar postbelic. 100 Hannah Arendt, op. cit., pp.
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Monica Lovinescu, Unde scurte I. Jurnal indirect, ed. cit., p. 511. 105 Eva Behring, op. cit., p. 36. 106 Neagu Djuvara, Amintiri din pribegie (1948-1990). Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Humanitas, București, 2005, p. 121. 107 Nicoleta Sălcudeanu, Patria de hârtie: eseu despre exil, ed. cit., p. 182. 108 Ibidem, p. 181. 109 Monica Lovinescu, Jurnal: 1981-1984, ed. cit., p. 5. 110 Northrop Fry, Anatomia criticii, Editura Univers, București, 1972, p. 25. 111 Dan C. Mihăilescu, Literatura română în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
împreună cu alți camarazi, impresiile acestuia scrise cu litere aproape de tipar: treizeci și ceva de cuvinte cu treizeci și ceva de greșeli. Acest lucru, pe atunci, constituia un secret militar și, ca orice secret, care ar fi pus în pericol soarta patriei, divulgarea sau scoaterea lui la suprafață l-ar fi costat enorm pe îndrăzneț. În regiment cu Bidaru își făcea datoria față de țară și un fost coleg, Spânu Neculai. De fapt ei au fost colegi de clasă numai în primul an
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
alb, cu pliuri verticale de sus până jos și late cam de o palmă, atârna o pânză mare roșie ce acoperea întreg fundalul, în centrul căreia se afla înrămat portretul președintelui țării, încadrat între două steme și două drapele: a patriei și a partidului. Din poziția în care se afla Bidaru, în costumele lor închise la culoare, toți cu cămăși albe și cravate vișinii aproape roșii, asemănătoare cu a celui din portretul ce atârna deasupra lor, personalitățile din prezidiu se confundau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
zăreau deja ultimele etaje ale Complexului Hotelier Dorobanți. Intenția lui era să-și aleagă un itinerariu cât mai populat posibil și, fără să se grăbească, să treacă prin Piața Romană pe lângă florăria Codlea, să traverseze bulevardul Magheru prin dreptul cinematografului Patria, ca apoi, pe lângă Athenee Palace, să intre în Știrbei Vodă până la intersecția cu Bulevardul Dinicu Golescu, Piața Gării de Nord și Gara de Nord propriu-zisă. După orele douăsprezece noaptea, pietonul, ce se încumetă să parcurgă cu pasul asemenea itinerarii, se poate aștepta la orice
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pe ce să se ciocnească de un bărbat ce venea din sens opus cu soția la braț. Nu era altcineva, decât Dumitru Ploscaru, fost camarad de serviciu militar, în cele șapte sute treizeci și una de zile petrecute împreună, în slujba patriei. Salut, omule, era să ne ciocnim ca două trenuri pe aceeași linie! Și după șaptezeci de ani mai ești îndrăgostit? Bună seara! Chiar că eram cu gândul aiurea, însă mai puțin îndrăgostit ca tine, numai că mă feream de rafalele
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
didactice vom fi un exemplu și pentru alții și Îi vom determina să-și Însușească normele de conduită ecologică, să aprecieze și să dezaprobe atitudini față de sine și Îndeosebi față de alții care nu păstrează curățenia și distrug „pământul verde al patriei”. În acest sens, la nivel european și MECT s-au lansat diverse proiecte având ca obiective protejarea și ocrotirea naturii: „Eco-grădinița”, ”Pădurea-prietenul omului”; toate acestea se efectuează pe baza unor programe și a unor planificări și se desfășoară În diverse
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
Gheorghe și a Evei și a Viei și a lui Vasile și a lui Florin și a Anei “ Era mândru de noi spunând adesea că suntem sănătoși la minte și la trup și că vom fi zece buni cetățeni ai patriei România... Mama i-a fost alături în toate momentele și la bine și la rău până când moartea nemiloasă și prea grăbită i-a despărțit, el trăind încă 25 de ani în singurătate. Moș Costache - cum îi plăcea lui tata să
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
precum puii de potârniche, fiecare făcându-și un rost și un loc în lume mai bun sau mai rău, urmându-și destinul cum da Dumnezeu. Tata în toată viața lui nu a făcut niciun fel de politică dar își iubea patria și era dușmanul minciunii și a nedreptății. . Avea dorințe și visări către alte universuri, către știință, istorie, cultură și arte. îl pasionau cercetările științifice pentru care-și dedica tot timpul liber și toate economiile materiale ba, mergând până la a-și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]