7,807 matches
-
autorilor vremii. Teologii creștini din primele secole aveau de luptat cu filosofii păgâni, ale căror idei greșite nu se potriveau cu învățăturile lui Hristos. Dezideratul Bisericii din acele vremuri a devenit zidirea omului în Hristos, a omului nou, creștin desăvârșit. Pedagogia creștină a devenit un sistem prețios și complex, de care s-au ocupat toți Părinții Bisericii în operele lor. Au apărut tratate de educație generală, omilii, comentarii la textele scripturistice, lucrări speciale care se adresau diferitelor tipuri de oameni ce
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în lumea pământeană. El recomandă purificarea ființei umane, prin suprimarea pasiunilor și pacticarea consecventă a virtuții. Această concepție a stat la baza viziunii pe care Sf. Clement Aleandrinul a avut-o asupra educației. În scrierea Pedagogul, prima lucrare sistematică de pedagogie creștină, din care s-a alimentat o întreagă tradiție, Sfântul Clement Alexandrinul consideră că idealul educativ rezidă în punerea de acord a voinței umane cu cea divină, dobândirea virtuții inspirate de modelul suprem reprezentat de Hristos, mântuirea sufletului prin credință
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
care a primit o educație aleasă, de aceea el trebuie format încât să aspire la sfințenia absolută, la a-l imita pe Hristos în actele sala, la perfecțiune. În lucrarea Pedagogul, autorul arată și ce înțelege el prin noțiunea de „pedagogie”, pornind de la etimologia inițială a cuvântului: „Pedagogia înseamnă educarea copiilor”<footnote id="24">Ibidem, p. 173<footnote>. Dar nu pedagogia de care uzează omul atunci când se ocupă de buna creștere a copilului, precizează Sf. Clement, ci „pedagogia cea după Dumnezeu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
aceea el trebuie format încât să aspire la sfințenia absolută, la a-l imita pe Hristos în actele sala, la perfecțiune. În lucrarea Pedagogul, autorul arată și ce înțelege el prin noțiunea de „pedagogie”, pornind de la etimologia inițială a cuvântului: „Pedagogia înseamnă educarea copiilor”<footnote id="24">Ibidem, p. 173<footnote>. Dar nu pedagogia de care uzează omul atunci când se ocupă de buna creștere a copilului, precizează Sf. Clement, ci „pedagogia cea după Dumnezeu”, care este adevărata cale a adevărului și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
imita pe Hristos în actele sala, la perfecțiune. În lucrarea Pedagogul, autorul arată și ce înțelege el prin noțiunea de „pedagogie”, pornind de la etimologia inițială a cuvântului: „Pedagogia înseamnă educarea copiilor”<footnote id="24">Ibidem, p. 173<footnote>. Dar nu pedagogia de care uzează omul atunci când se ocupă de buna creștere a copilului, precizează Sf. Clement, ci „pedagogia cea după Dumnezeu”, care este adevărata cale a adevărului și a virtuții. Această noțiune acoperă, însă, realități multiple: pedagogia pe care o cere
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
prin noțiunea de „pedagogie”, pornind de la etimologia inițială a cuvântului: „Pedagogia înseamnă educarea copiilor”<footnote id="24">Ibidem, p. 173<footnote>. Dar nu pedagogia de care uzează omul atunci când se ocupă de buna creștere a copilului, precizează Sf. Clement, ci „pedagogia cea după Dumnezeu”, care este adevărata cale a adevărului și a virtuții. Această noțiune acoperă, însă, realități multiple: pedagogia pe care o cere conducerea și instruirea; pedagogia care dă orientarea și învățământul; în al treilea rând, pedagogia în sensul formării
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
173<footnote>. Dar nu pedagogia de care uzează omul atunci când se ocupă de buna creștere a copilului, precizează Sf. Clement, ci „pedagogia cea după Dumnezeu”, care este adevărata cale a adevărului și a virtuții. Această noțiune acoperă, însă, realități multiple: pedagogia pe care o cere conducerea și instruirea; pedagogia care dă orientarea și învățământul; în al treilea rând, pedagogia în sensul formării primite, apoi pedagogia ca materie de predat, cum ar fi de pildă, perceptele. Cât despre pedagogia lui Dumnezeu, „aceasta
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
omul atunci când se ocupă de buna creștere a copilului, precizează Sf. Clement, ci „pedagogia cea după Dumnezeu”, care este adevărata cale a adevărului și a virtuții. Această noțiune acoperă, însă, realități multiple: pedagogia pe care o cere conducerea și instruirea; pedagogia care dă orientarea și învățământul; în al treilea rând, pedagogia în sensul formării primite, apoi pedagogia ca materie de predat, cum ar fi de pildă, perceptele. Cât despre pedagogia lui Dumnezeu, „aceasta este indicarea căii drepte a adevărului în vederea contemplării
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Sf. Clement, ci „pedagogia cea după Dumnezeu”, care este adevărata cale a adevărului și a virtuții. Această noțiune acoperă, însă, realități multiple: pedagogia pe care o cere conducerea și instruirea; pedagogia care dă orientarea și învățământul; în al treilea rând, pedagogia în sensul formării primite, apoi pedagogia ca materie de predat, cum ar fi de pildă, perceptele. Cât despre pedagogia lui Dumnezeu, „aceasta este indicarea căii drepte a adevărului în vederea contemplării lui Dumnezeu, indicația unei conduite printr-o perseverență eternă”<footnote
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Dumnezeu”, care este adevărata cale a adevărului și a virtuții. Această noțiune acoperă, însă, realități multiple: pedagogia pe care o cere conducerea și instruirea; pedagogia care dă orientarea și învățământul; în al treilea rând, pedagogia în sensul formării primite, apoi pedagogia ca materie de predat, cum ar fi de pildă, perceptele. Cât despre pedagogia lui Dumnezeu, „aceasta este indicarea căii drepte a adevărului în vederea contemplării lui Dumnezeu, indicația unei conduite printr-o perseverență eternă”<footnote id="25">Ibidem, p. 207<footnote
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
însă, realități multiple: pedagogia pe care o cere conducerea și instruirea; pedagogia care dă orientarea și învățământul; în al treilea rând, pedagogia în sensul formării primite, apoi pedagogia ca materie de predat, cum ar fi de pildă, perceptele. Cât despre pedagogia lui Dumnezeu, „aceasta este indicarea căii drepte a adevărului în vederea contemplării lui Dumnezeu, indicația unei conduite printr-o perseverență eternă”<footnote id="25">Ibidem, p. 207<footnote>. Sfântul Clement Alexandrinul arată că frumusețea autentică ține mai mult de partea lăuntrică
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
creației, între care cultura profană nu este de disprețuit. Orice altă învățătură este pentru el pregătire pentru „cea mai mare luptă dintre toate luptele”, lupta pentru înțelegerea adâncimii cuvintelor Sfintei Scripturi. 2.1.3. Sfântul Ioan Gură de Aur și pedagogia creștină Sfântul Ioan Gură de Aur a fost convins de valoarea vieții ascetice, fără a pretinde însă ca toți copiii să fie supuși educației, pe care aceasta o presupune. În scrierile sale despre educație, el atrage atenția părinților asupra datoriei
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
el afectează stilul de viață al membrilor colectivității, nivelul lor de aspirații, satisfacția și frustrările lor, procesul de diferențiere și omogenizare socială. Clarificând aceste multiple efecte, sociologia contribuie la integrarea mai eficace a sistemului productiv în viața globală a colectivității. Pedagogie externă. Diferitele subsisteme pot căuta să obțină de la sociologie un sprijin în relațiile lor cu celelalte subsisteme plasate fie la același nivel de organizare socială, fie la nivelurile superioare sau inferioare. O serie de probleme pe care subsistemele nu le
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu sunt supuse așteptărilor autorității; c) se presupune că sunt mai obiectivi, neimplicați în sistemul de interese sectorial; d) pot pune în discuție nu probleme concrete, uneori spinoase din punct de vedere uman, ci tipuri generale de probleme și soluții. Pedagogie internă. Unele persoane sau grupuri dintr-un sistem pot încerca să utilizeze sociologia pentru a promova schimbări interne ale respectivului sistem, depășind cu ajutorul acesteia unele rezistențe la schimbare. Adesea, specialistul venit din exterior este mai eficace în inițierea unor schimbări
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
I, 48-51; Corneliu Albu, Un strălucit umanist: Nicolaus Olahus, AST, 1968, 1; Corneliu Albu, Nicolaus Olahus - un umanist român de prestigiu, RL, 1968, 5; Emil Domocoș, Idei pedagogice înaintate în opera și activitatea umanistului român Nicolae Olahus (1493-1568), „Revista de pedagogie”, 1968, 6; Maria Holban, Nicolaus Olahus et la description de la Transylvanie, „Revue roumaine d’histoire”, 1968, 4; I. S. Firu, Corneliu Albu, Studiu introductiv la Nicolaus Olahus, Texte alese, București, 1968, 7-111; Al. Tonik, Diplomele de înnobilare ale lui Nicolaus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
cu egală disponibilitate a sufletului întregul univers sensibil, ci și a te expatria din el pentru a te stabili în domeniul universalului, în lumea inteligibilă și a dobîndi participarea la Unu, prietenia lui Dumnezeu. Pentru Origen, există o lungă, rafinată pedagogie divină a imaginii : eidos este imagine, veșmînt, reverberație a misterului, precum în evenimentul Schimbării la Față, unde Logosul își lasă văzută dumnezeirea prin umanitatea sa și îi face pe cei care au urcat Muntele să urce mai departe, să vadă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ȘI BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE ACTIVIZAREA ELEVILOR ÎN LECȚIILE DE BIOLOGIE PRIN INTEGRAREA MIJLOACELOR AUDIO-VIZUALE ȘI CALCULATOR Prof. Colpoș Corina Monica Grup Școlar Industrial Construcții de Mașini Dărmănești Pedagogia contemporană recomandă schimbarea rolului de elev-obiect al educației În postura de subiect al educației, de coparticipant la propria formare. Elevii nu se mai pot baza pe faptul că profesorul le va spune ce, cum, unde și când să gândească ci
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Corina Monica () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2347]
-
programelor educaționale trebuie să țină seama de marea diversitate a caracteristicilor și trebuințelor copiilor incluși În procesul educațional; persoanele cu cerințe speciale trebuie să aibă acces În școlile obișnuite (școlile de masă), iar aceste școli trebuie să se adapteze unei pedagogii centrate asupra copilului, capabilă de a veni În Întâmpinarea trebuințelor fiecărui copil În parte; școlile obișnuite, care au adoptat această orientare, sunt cele mai utile mijloace de combatere a atitudinilor discriminatorii, construind o societate bazată pe spiritul de toleranță și
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
legitimare din partea acestei noi intelligentsia și mai puțin capabile să absoarbă masa importantă de tineri cultivați produși de sistemul educațional național (Livezeanu 1998)1. Ceea ce pare să se întâmple la nivelul organizării mecanismelor culturale naționale este prăbușirea vechii și unificatei pedagogii naționale. Unificată nu neapărat ca unitate deplină a grupărilor culturale și spirituale, cât ca resurse ideologice și științifice și ca tip de discurs cultural-academic folosit în „educarea” națiunii. Învățătorii națiunii de dinainte de 1918, cei ce reușiseră să transpună cu relativ
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Unificată nu neapărat ca unitate deplină a grupărilor culturale și spirituale, cât ca resurse ideologice și științifice și ca tip de discurs cultural-academic folosit în „educarea” națiunii. Învățătorii națiunii de dinainte de 1918, cei ce reușiseră să transpună cu relativ succes pedagogia individuală herbartiană la nivelul sinelui colectiv național, vor intra într-un spațiu cultural foarte diferit, i.e. competitiv. Disputele pe tema deținătorilor legitimi ai criteriilor adecvate în definirea identității naționale și a spațiilor naționale reale, „autentice”, se multiplică. Acesta ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de la orașe și sate. Unii au înțeles imediat ce au de făcut, iar o anchetă a lui Ion Biberi din 1945 dovedește că și-au însușit deja clișeele lingvistice agreate de noua putere și acceptă să se pună în slujba unei pedagogii a remodelării. Retorica lor e impregnată de cuvinte ce evocă aderarea, angajamentul; ei elogiază deja munca și practica, singurele modalități de a se valorifica pentru individul nou este munca entuziastă în fabrici și uzine. Un intelectual ca Petre Comarnescu găsește
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sau al părintelui-educator politic, teza patriotismului socialist, teza umanității învățământului comunist, mitul eroului popular educat în spiritul noii epoci. Un idilism care sensibilizează pentru marile valori socialiste, un discurs care elogiază eroismul continuu și dislocă convingerile și deprinderile nepărtinice. O pedagogie pretins civică ce convertește totul în strategii ideologice de îndoctrinare, în propagandă și dogmă. Totul îmbrăcat într-un festivism care îi „înnobilează” pe beneficiari și le conferă legitimitate istorică, care împarte lumea în buni (ai noștri) și ceilalți. În paralel
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un festivism care îi „înnobilează” pe beneficiari și le conferă legitimitate istorică, care împarte lumea în buni (ai noștri) și ceilalți. În paralel cu școala se desfășoară un alt tip de educație, mai lejeră, dar și mai subtil-persuasivă, cunoscută în pedagogie sub numele de educație nonformală. Ne referim la educația prin literatura pentru copii și tineret, alternativă la educația formală a școlii, dar promovând același „umanism” educativ în numele idealurilor socialiste. Este vorba de literatura „cutezătorilor”, mult gustată în urmă cu două-trei
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și gimnaziul în orașul natal, iar liceul la Iași. După ce trece bacalaureatul, la Focșani, în 1914 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, unde se apropie de profesorul Ion Găvănescul, care îi sădește pasiunea pentru pedagogie. Fiind mobilizat și încadrat la o școală de ofițeri din toamna anului 1916 și până în primăvara lui 1918, va susține examenul de licență abia în 1919. Numit profesor la Brăila, apoi la Râmnicu Sărat și Cernăuți, funcționar o vreme în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
1919. Numit profesor la Brăila, apoi la Râmnicu Sărat și Cernăuți, funcționar o vreme în Ministerul Muncii, între 1921 și 1926 N. se află mai mult în concedii pentru continuarea studiilor în străinătate. Audiază cursuri de filosofie și mai ales de pedagogie la Berlin și Göttingen, unde în 1924 obține doctoratul în filosofie cu teza Die soziale Schichtung Rumäniens. Întors în țară, este asistent la Catedra de pedagogie a Universității ieșene și, în urma concursului susținut în 1927, profesor în aceeași specialitate la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]