8,278 matches
-
tâlmăcirea” lirică nuanțată a sintagmei-titlu, de la volumul publicat de Adrian Păunescu în 1976, criticul Mircea Tomuș precizează: «"Pământul deocamdată"... înseamnă deci conștiința acut responsabilă că ne aflăm pe o anumită treaptă a devenirii noastre, că suntem datori cu cea mai realistă orientare, situare a noastră în spațiu, că, desigur, este bine să numărăm treptele de sub noi, dar să nu uităm niciodată de cele care ne așteaptă. [...] "Pământul deocamdată"... păstrează încă, poate cu exagerată severitate, rosturile poeziei aici, jos, aproape de noi pe
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
patinat, în format 69x55x20 cm, îl reprezintă pe rege în uniforma militară din timpul Războiului de independență (1877 - 1878). Calul și călărețul sunt înfățișați într-o atitudine oficială, de trecere în revistă a trupelor. Lucrarea este realizată într-o manieră realistă, obișnuită în cazul comenzilor oficiale, dar denotă respect față de limbajul plastic obișnuit. Este bine proporționată și are monumentalitate în ciuda dimensiunilor reduse. În 1936 s-a organizat la București un concurs pentru realizarea monumentelor ecvestre ale regilor Carol I și Ferdinand
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
Institutului Andreescu, este numit profesor la catedra de sculptură, activitate întreruptă în prioada 1951-1962. Opera lui Ladea a intrat de timpuriu în circuitul marilor valori naționale. Lucrările sale de artă împodobesc numeroase orașe ale țării. Opera sa este una profund realistă, care exprimă o atitudine de înfruntare a destinului, dar și dragostea, mila, bunătatea, blândețea și grația. Fiind "de facto" fondatorul școlii românești de sculptură modernă, Ladea a exercitat o influență importantă asupra artei românești. Alături de participarea consecventă la expoziții de
Romulus Ladea () [Corola-website/Science/307249_a_308578]
-
70-76 % la peste 80 de ani. În această afecțiune, diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de medicul specialist, plantele medicinale având rol de adjuvante ale tratamentului de bază. Până de curând, chirurgia urologică reprezenta singura modalitate de abordare terapeutică realistă a adenomului de prostată, însă în cazurile ușoare ale adenomului de prostată pot fi aplicate și tratamente naturiste alternative.
Prostată () [Corola-website/Science/307325_a_308654]
-
nu este optimist, ci mai degrabă anarhist. I s-a reproșat în repetate rânduri lui Baroja neglijența în maniera sa de a scrie. Această neglijență este cauzată de tendința sa antiretorică, deoarece respingea perioadele lungi și labirintice ale prolicșilor naratori realiști, atitudine comună cu cea a unor contemporani de-ai săi, precum și de dorința sa de a crea ceea ce el a numit o „retorică de ton minor”, caracterizată de :
Pío Baroja () [Corola-website/Science/308574_a_309903]
-
lumină. Multe dintre rezultatele programelor folosite pentru copiii defavorizați socio-cultural apar în urma atenției speciale primite de acești copii (efectul „Pygmalion”). Gagné (1989 ; 1991) a demonstrat că aceste metode nu sunt fiabile față de standardele psihometrice, și deci nu prezintă o alternativă realistă la procedeele de identificare formale. Informarea adițională, în cadrul orelor de evaluare, poate fi utilă, după cum am spus deja, completând-o cu alte procedee. Există exemple de personalități faimoase ca Einstein, Edison etc. care, în copilăria lor, au obținut fără îndoială
Educația copiilor supradotați () [Corola-website/Science/308587_a_309916]
-
King David: A Biography", crede că David provenea de fapt dintr-o familie bogată, îl caracterizează ca „ambițios și lipsit de scrupule”, un „tiran” care și-a ucis oponenții, inclusiv proprii săi fii. Bineînțeles, McKenzie își bazează interpretările pe povestirea realistă biblică. Cercetări ale Bibliei după metoda critico-istorică susțin că relatarea biblică a ascensiunii lui David cuprinde multe aspecte de propagandă politică — un posibil răspuns la acuzații contemporane contra lui, la implicarea lui în asasinate și regicide.
David (Biblie) () [Corola-website/Science/308598_a_309927]
-
pe Gheorghe Panaiteanu-Bardasare și G. Schiller. Între anii 1871 - 1878 studiază la Facultatea de arte din München. Creația sa, alcătuită din portrete („Gheorghe Asachi”, 1881), capete de expresie, scene de gen și mai ales naturi moarte, se remarcă prin viziunea realistă, prin tratarea meticuloasă și prin deprinderea unui meșteșug solid. În multe dintre lucrările sale, în care apar chipurile oamenilor din popor (țărani din Moldova și din Bucovina), pe lîngă pitorescul costumelor și a cadrului rustic, a reușit să redea și
Constantin Stahi () [Corola-website/Science/308716_a_310045]
-
, un concept din domeniul filozofiei, este un model epistemologic interdisciplinar în care sistemele sunt utilizate pentru a descrie și a explica fenomene cu grad variabil de complexitate. Analiza structurilor și funcțiilor duce de multe ori la prognoze realiste privind comportamentul sistemic. Conceptul de teoria sistemelor, sau teoria sistemică, este utilizat în diferite discipline științifice, precum informatică, fizică, electrotehnică, pedagogie, chimie, geografie, biologie, logică, matematică, fiziologie, sociologie, psihologie, etnologie, semiotică, filologie și desigur filozofie. Teoria aceasta nu este încă
Teoria sistemelor () [Corola-website/Science/308058_a_309387]
-
Mihăescu, inspirată din noua viață a satului, se dovedește receptivă la soluționarea problemelor de ordin sociologic, iar romanul "Țăranii de platină" poate fi considerat una dintre cele mai interesante cărți, pe această temă, mai ales prin faptul că materia văzută realist își află rezolvarea în consonanță cu necesitățile unei construcții estetice. Cărțile sale au atras atenția unor personalități ale culturii române, printre acestea numărându-se: Valeriu Râpeanu, Dinu Săraru, Mircea Sântimbreanu, Sânziana Pop, Nicolae Velea, Laurențiu Ulici, Lucian Avramescu, Mircea Florin
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
Moș Gheorghe la expoziție" și "Rătăcirea din Stoborăni", de Spiridon Popescu. Alți scriitori, cum ar fi Calistrat Hogaș, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu, includ elemente poporaniste în operele lor. Calistrat Hogaș, în "Pe drumuri de munte", surprinde realist o serie de portrete de o cuceritoare simpatie (părintele Ghermănuță, Axinia), inspirate de oamenii întîlniți în peregrinările sale prin munții Neamțului. Natura este proiectată hiperbolic, cu veselie și familiaritate. Opera este plină de aluzii livrești, care dovedesc o întinsă și
Poporanism () [Corola-website/Science/308218_a_309547]
-
ca scriitor. Prima lui încercare de a scrie literatură de ficțiune a fost „"Cruthers and Jonson"”, una din încercările sale eșuate de a scrie roman. În urma traducerii „"Uceniciei lui Wilhelm Meister"” de Goethe, Carlyle a ajuns să displacă forma romanului realist și să se concentreze pe dezvoltarea unei noi forme de ficțiune. Pe lângă eseurile privind literatura germană, a scris despre cultura modernă în general, în eseurile sale apreciate „"Signs of the Times"” („"Semnele timpului"”) și „"Characteristics"”. Prima lui operă importantă, „"Sartor
Thomas Carlyle () [Corola-website/Science/308249_a_309578]
-
Ștefan Vellescu la Conservatorul din București. Din 1896 a jucat la Teatrul național din București. Soreanu a interpretat un repertoriu de roluri variat, de la comedia clasică la drama psihologică modernă, în piese de Moliere, Ibsen Bjornson, H. Bernstein, etc. Actor realist, Soreanu a avut realizări memorabile prin autenticitate și prin forța de particularizare. A fost profesor de direcțiune la Conservatorul din București.
Nicolae Soreanu () [Corola-website/Science/307583_a_308912]
-
au determinat organizarea Operațiunii Albastru au fost: Planul german prevedea atacul pe trei direcții principale în sudul Rusiei: Aceste trei atacuri erau menite încercuirii și distrugerii trupelor sovietice. Sovieticii nu aveau informații și nici nu erau capabili să facă prognoze realiste asupra principalei ofensive germane a anului 1942. Stalin era convins că obiectivul german al anului 1942 era regiunea Moscova. Doar 10% din totalul efectivelor sovietice fuseseră concentrate pe frontul de sud. Ofensiva germană a fost declanșată pe 28 iunie 1942
Operațiunea Albastru () [Corola-website/Science/307646_a_308975]
-
() a fost un pictor realist român. Datorită influențelor pe care le-a avut din copilărie din partea lui Ion Nădejde, Sofia Nădejde (sora sa) și a lui Nicolae Beldiceanu care au înființat revista Contemporanul, principiile care l-au călăuzit în viață precum și întreaga carieră plastică a
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
din pictura lui Nicolae Grigorescu. Ulterior, momentul 1907 s-a constituit într-o puternică sursă de inspirație pentru curentul realismului socialist, în care, artiștii au avut o abordare de manieră eclectică și rezultatul obținut a fost un melanj între duritatea realistă a lui Băncilă și idilicul reprezentării lui Nicolae Grigorescu. Majoritatea picturilor care fac obiectul tematicii țărănești, înfățișează felurite aspecte ale muncii pe ogoare. A pictat sute de pânze în care apar ciobani cu oile prin luminișurile pădurilor sau pe câmp
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
și Glaspalast au expus și pictorii români care făceau și ei studii acolo: Ludovic Bassarab, Nicolae Vermont, Ipolit Strâmbu precum și sculptorii Oscar Spaethe și Frederic Storck. La München existau pictori secesioniști care au continuat să abordeze în opera lor tematica realistă a celor mulți, care nu s-au depărtat de arta cu un conținut viu și au folosit în tehnica lor mijloace adecvate. Așa erau Fritz von Uhde, Fritz Mackensen, Leopold Graf von Kalckreuth și Heinrich von Zügel. Pe aceștia, Băncilă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
din pictura lui Nicolae Grigorescu. Ulterior, momentul 1907 s-a constituit într-o puternică sursă de inspirație pentru curentul realismului socialist, în care, artiștii au avut o abordare de manieră eclectică și rezultatul obținut a fost un melanj între duritatea realistă a lui Băncilă și idilicul reprezentării lui Nicolae Grigorescu. Pictorul Octav Băncilă a făcut parte din grupul artiști, prozatori și poeți români care au ilustrat în operele lor viața de mizerie a țăranilor din acele vremuri. Astfel, el este alături de
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
a mai expus paisprezece lucrări cu flori. Expoziția din anul 1915 a fost cel mai mare succes al lui Octav Băncilă. A vândut toate tablourile cu o săptămână înainte de închiderea expoziției. Presa socialistă a fost plină de elogii la adresa poziției realist critice a pictorului Băncilă. Revista "Flacăra" a reprodus pe copertă compoziția "Dimineața la sapă" și în interior "Semănătorul" împreună cu o cronică favorabilă semnată de N. Pora. Câteva săptămâni mai târziu în aceeași revistă a apărut și un articol negativ în
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
masiv, figurat în poziție șezândă în timp ce-și fumează pipa. El este îmbrăcat în haine de lucru, lustruite și are pe cap o tichie. Mâinile sunt suflecate, lăsând astfel să se vadă antebrațele puternice. Tabloul este o reprezentare tipic realistă, psihologia muncitorului este gânditoare și exprimă o certă conștiință a răspunderii. Similar muncitorului lui Octav Băncilă este "Fierar odihnind" al pictorului Ioan Zaicu. Vigoarea fierarului este asemănătoare, dar privirea și expresia personajului nu sunt la fel de adâncite și semnificative ca a
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
în anul 1901 și 1937. Tematica evreiască a găsit în Octav Băncilă un "rezoneur" important datorită mediului unde a locuit, în apropierea Târugului Cucu din Iași. Aceste tablouri pe care artistul le-a pictat, reprezintă în opera lui cele mai realiste picturi pe care le-a făcut. Empatia lui Băncilă s-a direcționat spre evreii săraci, care trebuiau să supraviețuiască din îndeletniciri mărunte sau servicii. Așa erau negustorii de haine vechi, aparii, misiții sau diverși meșteșugari oropsiți. Cele mai reușite imagini
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Remarcabile sunt portretele violoncelistului Andrei Chefneux (1925), al verișoarei sale Lucia Mantu (1914), "Portretul de familie" (1900), precum și portretele unor profesori și cărturari ieșeni. Majoritatea portretelor realizate în perioada anilor 1920 - 1930, au în execuția lor adâncimea psihologică și măiestria realist artistică din epoca de maturitate a operei lui Băncilă. Octav Băncilă a practicat și pictura de gen prin portretizarea membrilor familiei sale numeroase în fel și fel de scene casnice. Așa a realizat imagini cu mama sa în câteva desene
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
executate de către Octav Băncilă au fost denumite "capete de expresie", așa cum era moda în acele timpuri. Portretele muncitorilor și capetele de țărani, cărturari sau artiști dezvăluie privitorului ceva semnificativ și exprimă personaje care nu cunosc nepăsarea sau contemplația. Cele mai realiste reprezentări pe care Octav Băncilă le-a făcut pe timpul studiilor sale la München au fost autoportretele. În acea perioadă, sub influența neoclasicismului și al secesionismului, portretele pe care le făcea erau tributare unui aer visător, romantic cu caractere convenționale. Pictorul
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
influențe. Tematica nudurilor este foarte puțin prezentă în opera artistului, acesta fiind preocupat mai mult de robustețea și sănătatea trupului femeiesc. De aceea modelele pe care le-a ales au fost de obicei planturoase, el fiind interesat de un studiu realist al lor fără o portretizare pe care la începuturile sale artistice o conferise într-un mod poetic nimfelor și bancantelor realizate. Strălucitoare și expresive sunt naturile moarte, dintre care se remarcă "Crapul" sau "" pictați la Broșteni, precum și o mulțime de
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
compoziții cu alte tematici, relevantă în acest sens fiind lucrarea intitulată "" (tematica țărănească) sau "" (tematica tigănească). Octav Băncilă nu a fost un artist liric ca Ștefan Luchian, care își exprima sentimentele sau stările sufletești în această tematică. Fiind un pictor realist critic, Octav Băncilă a văzut în frumusețea florilor ceva firesc și menit a da putere de muncă omului. Florile sale sunt zugrăvite fără efuziuni poetice, dar suficient de viguroase pentru a emoționa și a încânta privitorul. Peisajele realizate de către Octav
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]