7,713 matches
-
Peru. Industria auto este unul dintre cei mai mari consumatori de cupru. Mediul economic nu a promovat refolosirea cuprului în majoritatea domeniilor utilizatoare de cupru. În ciuda acestor fapte, Europa (incluzând și Rusia) a întregit 43% din necesarul de cupru prin reciclare. Reciclarea rămâne un element-cheie al acoperirii cerinței de cupru. Procentul de cupru reciclat din Europa a crescut la 41,3% în 2007 și la 43% în 2008. Producția cuprului electrolitic rafinat secundar a crescut de la 800 la 857 mii tone
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
Industria auto este unul dintre cei mai mari consumatori de cupru. Mediul economic nu a promovat refolosirea cuprului în majoritatea domeniilor utilizatoare de cupru. În ciuda acestor fapte, Europa (incluzând și Rusia) a întregit 43% din necesarul de cupru prin reciclare. Reciclarea rămâne un element-cheie al acoperirii cerinței de cupru. Procentul de cupru reciclat din Europa a crescut la 41,3% în 2007 și la 43% în 2008. Producția cuprului electrolitic rafinat secundar a crescut de la 800 la 857 mii tone, în timp ce
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
mii tone în 2007 la 2.007 mii tone în 2008, dar în ciuda scăderii, datorită scăderii estimate în fabricarea de produse semifinite, raportul cuprului reciclat a crescut la producție. O proprietate bună a cuprului este puritatea infinită a acestuia în timpul reciclării. Reciclarea cuprului se poate face prin robineți vechi, țevi vechi, etc, precum și din deșeurile produse prin topirea directă. Cuprul a fost folosit în ultimii 10 000 de ani, dar, mai mult de 95% din tot cuprul a fost extras după
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
tone în 2007 la 2.007 mii tone în 2008, dar în ciuda scăderii, datorită scăderii estimate în fabricarea de produse semifinite, raportul cuprului reciclat a crescut la producție. O proprietate bună a cuprului este puritatea infinită a acestuia în timpul reciclării. Reciclarea cuprului se poate face prin robineți vechi, țevi vechi, etc, precum și din deșeurile produse prin topirea directă. Cuprul a fost folosit în ultimii 10 000 de ani, dar, mai mult de 95% din tot cuprul a fost extras după 1900
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
pesticide în agricultură, precum și sistemele de epurare învechite din industrie produc poluare extensivă a solului și a apelor cu substanțe chimice și detergenți. Bulgaria este singurul stat membru al UE care nu reciclează deșeurile din orașe, deși o uzină de reciclare a deșeurilor electronice a fost deschisă în iunie 2010. Situația s-a ameliorat în ultimii ani, și mai multe programe finanțate de guvern au fost derulate în tentativa de a reduce nivelul poluării. Biodiversitatea Bulgariei este conservată în trei parcuri
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
Termitele reprezintă un grup de insecte sociale, incluși în ordinul Isoptera. Termitele au grijă de tineri în mod colectiv. Ele sunt detritivore majore, în special în regiunile tropicale și subtropicale, paticipă la reciclarea lemnului, frunzelor și a altor părți al plantelor. Termitele se divid în lucrători, soldați și indivizii fertili. Corpul lucrătorilor este alb, de 10 mm lungime. Ochii sunt reduși sau lipsesc. Indivizii ce participă la reproducere au corpul de culoare brună
Termită () [Corola-website/Science/319529_a_320858]
-
toate țările europene, România reciclează numai 3% din întreg volumul de deșeuri pe care le produce, restul fiind aruncat la groapa de gunoi. La polul opus se află Belgia, care reciclează 94%. Anual, până în 2013, obiectivele de colectare selectivă și reciclarea a deșeurilor din ambalaje pe care le are România cresc gradual, pana ajung la standardele europene. Obiectivul de valorificare prin reciclare al României este de 38% în 2009, 42% în 2010 și 46% în 2011. În anul 2010, obiectivele de
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
de gunoi. La polul opus se află Belgia, care reciclează 94%. Anual, până în 2013, obiectivele de colectare selectivă și reciclarea a deșeurilor din ambalaje pe care le are România cresc gradual, pana ajung la standardele europene. Obiectivul de valorificare prin reciclare al României este de 38% în 2009, 42% în 2010 și 46% în 2011. În anul 2010, obiectivele de reciclare a hârtiei sunt la 60%, a plasticului 14%, a sticlei la 44% și a metalelor la 50%. Dacă România ratează
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
a deșeurilor din ambalaje pe care le are România cresc gradual, pana ajung la standardele europene. Obiectivul de valorificare prin reciclare al României este de 38% în 2009, 42% în 2010 și 46% în 2011. În anul 2010, obiectivele de reciclare a hârtiei sunt la 60%, a plasticului 14%, a sticlei la 44% și a metalelor la 50%. Dacă România ratează țintele de valorificare și reciclare pe care le riscă, amenzi de 200.000 de euro pe zi, pentru fiecare obiectiv
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
38% în 2009, 42% în 2010 și 46% în 2011. În anul 2010, obiectivele de reciclare a hârtiei sunt la 60%, a plasticului 14%, a sticlei la 44% și a metalelor la 50%. Dacă România ratează țintele de valorificare și reciclare pe care le riscă, amenzi de 200.000 de euro pe zi, pentru fiecare obiectiv neîndeplinit. Din anul 2005, statul român este obligat de legislația europeană să recicleze un anumit procent din cantitățile de deșeuri provenite din ambalaje. Potrivit Administrației
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
fost de pește 1.250.000 de tone, din care au fost reciclate aproape 400.000 de tone (aproximativ 30% - obiectivul global care trebuia atins era de 28%). Der Grune Punkt (The Green Dot) este un program european ce urmărește reciclarea ambalejelor bunurilor de consum introduse pe piața de către agenții economici. Sistemul a fost introdus pentru prima oara în Germania, în 1991, iar de atunci s-a creat o rețea în numeroase state din Europa. Cantitatea de gunoaie care se adună
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
a fost de 1.140.000 tone din care au fost valorificate 305.000 tone de deșeuri de ambalaje, cu un procent total de valorificare de 26,6%, si reciclate 265.000 tone deșeuri de ambalaje, cu un procent de reciclare de 23%. Cantitatea de ambalaje valorificata a crescut în anul 2006 la 525.000 de tone. În anul 2009, legislația europeană obligă agenții economici să recupereze și să valorifice 45% din totalul ambalajelor puse pe piață, urmând că procentul să
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
care activează în România. Membrii fondatori sunt Argus, Ball Packaging Europe, Chipita România, Coca-Cola HBC România, Heineken, Marș România, Munplast, Pepsi Americas, Romaqua Group Borsec, Tetrapak, Unilever, Titan. Eco-Rom este liderul pieței de preluare de la agenții economici a obligației de reciclare și valorificare a deșeurilor de ambalaje. Modelul este inspirat din Uniunea Europeană, unde pe ambalajele produselor de bază este imprimata o bulina verde - simbolul firmei care se ocupă de reciclare. În România, Eco-Rom are grijă că firmele pe care le reprezintă
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
este liderul pieței de preluare de la agenții economici a obligației de reciclare și valorificare a deșeurilor de ambalaje. Modelul este inspirat din Uniunea Europeană, unde pe ambalajele produselor de bază este imprimata o bulina verde - simbolul firmei care se ocupă de reciclare. În România, Eco-Rom are grijă că firmele pe care le reprezintă să-și îndeplinească obligațiile de colectare și reciclare. Lunar, societatea primește de la fiecare firma suma de bani aferentă cantității de deșeuri pe care aceasta o lansează pe piață. Încasările
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
este inspirat din Uniunea Europeană, unde pe ambalajele produselor de bază este imprimata o bulina verde - simbolul firmei care se ocupă de reciclare. În România, Eco-Rom are grijă că firmele pe care le reprezintă să-și îndeplinească obligațiile de colectare și reciclare. Lunar, societatea primește de la fiecare firma suma de bani aferentă cantității de deșeuri pe care aceasta o lansează pe piață. Încasările sunt investite mai departe în sistemul de colectare, transport și valorificare a deșeurilor de ambalaje. Ca țară membră a
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
pe locuitor). Începând cu anul 2007, au fost organizate acțiunile de colectare organizată "Campania națională de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice" cunoscută și sub numele de Marea Debarasare, inițiată de Ministerul Mediului. Cea mai mare fabrică de reciclare a echipamentelor IT și electrocasnice din România este deținută de compania GreenWEEE și se află la Frasinu, lângă Buzău. Fabrica are o capacitate de reciclare de 50.000 de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) pe an
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
și sub numele de Marea Debarasare, inițiată de Ministerul Mediului. Cea mai mare fabrică de reciclare a echipamentelor IT și electrocasnice din România este deținută de compania GreenWEEE și se află la Frasinu, lângă Buzău. Fabrica are o capacitate de reciclare de 50.000 de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) pe an. În anul 2007, piața de fier vechi din România era estimată la peste un miliard de euro anual. Cei mai importanți jucători de pe piața locală
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
miliard de euro anual. Cei mai importanți jucători de pe piața locală de fier vechi sunt grupurile Remat Călărași, Remat Brașov, Romrecycling și Rematinvest, care cuprind în total peste 20 de foste rematuri de stat. Din punct de vedere al avantajelor reciclării fierului, o tonă de fier vechi înlocuiește 3 tone minereu de fier și circa 1 tonă minereu de cărbune. În România există organizația nonprofit Recolamp care colectează gratuit becurile arse, având în prezent (august 2010) 4.800 de puncte de
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
în prezent (august 2010) 4.800 de puncte de colectare, în toată țara. În fiecare an, Recolamp strânge între 150 și 200 de tone de becuri. Marea majoritate a materialului colectat este trimisă în Germania, unde există o instalație de reciclare care desparte pulberea fluorescenta de restul materialelor. O foarte mică parte din material sunt trimise la Târgu Mureș, în special becurile de iluminat stradal. Greenlamp Reciclare În anul 2010 s-a deschis în România prima fabrică de reciclat deșeuri provenite
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
Marea majoritate a materialului colectat este trimisă în Germania, unde există o instalație de reciclare care desparte pulberea fluorescenta de restul materialelor. O foarte mică parte din material sunt trimise la Târgu Mureș, în special becurile de iluminat stradal. Greenlamp Reciclare În anul 2010 s-a deschis în România prima fabrică de reciclat deșeuri provenite din echipamentele de iluminat uzate.GreenLamp Reciclare este singurul reciclator din România care utilizează un proces tehnologic avansat de distilare superior folosit pentru tratarea echipamentelor de
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
materialelor. O foarte mică parte din material sunt trimise la Târgu Mureș, în special becurile de iluminat stradal. Greenlamp Reciclare În anul 2010 s-a deschis în România prima fabrică de reciclat deșeuri provenite din echipamentele de iluminat uzate.GreenLamp Reciclare este singurul reciclator din România care utilizează un proces tehnologic avansat de distilare superior folosit pentru tratarea echipamentelor de iluminat, destinat recuperării mercurului provenit din pudra fluorescenta colectată din lămpile fluorescente și becurile cu vapori de mercur și din lămpile
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
320), Slovacia (328), Letonia (331) și România (382 kg/persoană). În schimb, cele mai mari cantități de deșeuri municipale au fost înregistrate în Danemarca (802 kg/persoană), Irlanda (733) și Cipru (770). Țările care au recurs cel mai mult la reciclare sunt Germania (48%) din cantitatea de deșeuri generată, Belgia (35%), Suedia (35%), Olanda (32%) și Austria (29%).
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
participat la câteva acțiuni cu scop civic: "March on Stage" la Hard Rock Cafe București (în sprijinul copiilor cu Sindromul Down), "Gala UNICEF în România" (ajunsă la a treia ediție și găzduită de TVR) și două acțiuni ecologice: "Mișcarea de reciclare" (primul proiect național de educare a publicului larg în privința reciclării) și "ECO Litoral" (pentru ecologizarea litoralului românesc). Una dintre cele mai importante campanii umanitare ale anului 2009 (Campania 858 pentru înființarea departamentului de cardiochirurgie la Spitalul de copii "Marie Curie
Bere Gratis () [Corola-website/Science/316667_a_317996]
-
la Hard Rock Cafe București (în sprijinul copiilor cu Sindromul Down), "Gala UNICEF în România" (ajunsă la a treia ediție și găzduită de TVR) și două acțiuni ecologice: "Mișcarea de reciclare" (primul proiect național de educare a publicului larg în privința reciclării) și "ECO Litoral" (pentru ecologizarea litoralului românesc). Una dintre cele mai importante campanii umanitare ale anului 2009 (Campania 858 pentru înființarea departamentului de cardiochirurgie la Spitalul de copii "Marie Curie" din București) s-a încheiat pe 26 iulie 2009 printr-
Bere Gratis () [Corola-website/Science/316667_a_317996]
-
pentru "cristalizarea unei identități latine în New York la începutul anilor 1960". Manuel recunoaște de asemenea dihotomia culturală și comercială a cuvântului, notând că termenul cuprinde numeroase stiluri de latino-pop ce a servit la dezvoltarea solidarității latino, acesta notând și că "reciclarea muzicii cubaneze sub o etichetă artificială și obscurantista este un alt exemplu al exploatării Nord-Americane a produselor provenite din lumea a treia; pentru populația latino, salsa umple golul dintre "tradiție și modernitate, sărăcia țării natale și dominația Statelor Unite, viața de
Muzică salsa () [Corola-website/Science/318660_a_319989]