7,696 matches
-
au refuzat inițial să coopereze cu guvernele militare aliate și cu UNRRA În sprijinul refugiaților, pe motiv că deportații și refugiații francezi trebuiau să fie ajutați În cadrul unei operațiuni independente, exclusiv franceză. Mai presus de orice, guvernele Franței postbelice au resimțit puternic excluderea usturătoare din deciziile la nivel Înalt luate de Aliați. Nu se puteau Încrede În britanici (care În iulie 1940 au distrus flota franceză la Mers-el-Kebir), nici În americani (care dăduseră bir cu fugiții din Europa În 1920), dar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
unde Marea Britanie și America aveau interese petroliere comune, americanii i-au Înlocuit treptat pe britanici ca influență imperială dominantă. Egiptul a reprezentat Însă locul - deși, culmea, nu fusese niciodată o colonie britanică În sensul convențional al cuvântului - unde Marea Britanie a resimțit din plin umilințele și drama decolonizării, suferind o Înfrângere de proporții istorice. În criza Suezului din 1956, Marea Britanie a suferit pentru prima dată o umilință internațională (care a ilustrat și a accelerat declinul țării) de tipul celor cu care francezii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Marea Britanie au distribuit Uniunea Sovietică Într-un rol În care ea va improviza cu aplomb În deceniile următoare. Datorită crizei Suezului, diviziunile și retorica Războiului Rece vor fi importate tocmai În Orientul Mijlociu și Africa. Consecințele erorii din Suez au fost resimțite cel mai acut de Marea Britanie. Au trecut mulți ani până când au fost dezvăluite public toate ramificațiile conspirației Împotriva lui Nasser, deși mulți le-au bănuit Încă de la Început. În numai câteva săptămâni Însă, Anthony Eden a fost forțat să demisioneze
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Numai astfel puteau spera să-i influențeze pe americani și să-și asigure sprijinul acestora În momentele critice. Această realiniere strategică va avea consecințe cruciale pentru Marea Britanie și pentru Europa. Consecințele de lungă durată ale crizei din Suez s-au resimțit la nivelul societății britanice. Începutul anilor ’50 fusese neobișnuit de optimist pentru Marea Britanie și În special pentru Anglia. Alegerea unui guvern conservator În 1951 și primele indicii ale unui avânt economic Împrăștiaseră mohoreala egalitaristă a anilor de după război. În primii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
tradiționale, revoluția În cheltuirea banilor a venit din modul În care aceste produse erau ambalate și scara la care erau vândute. Au Început să apară supermarketurile, mai ales În anii ’60, deceniul În care creșterea puterii de cumpărare a fost resimțită cel mai puternic. În Olanda, care avea doar șapte supermarketuri În 1961, zece ani mai târziu existau 520. În același deceniu, numărul supermarketurilor din Belgia vecină a crescut de la 19 la 456, iar În Franța, de la 49 la 1.83312
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
doilea rând, pentru că sportul a Început curând să fie televizat, de regulă În weekenduri. Doar tinerii ieșeau În număr mare. Iar gusturile lor În materie de divertisment Începeau să se schimbe. La sfârșitul anilor ’50, economia europeană a Început să resimtă serios impactul comercial al valului demografic. Mai Întâi s-au dezvoltat foarte mult produsele pentru bebeluși și copii: cărucioare, pătuțuri, scutece, mâncare și Îmbrăcăminte pentru copii, echipament sportiv, cărți, jocuri și jucării. A urmat expansiunea școlilor și serviciilor educaționale, dând
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de dolari În 1970 - provocând În acel moment o rafală de avertismente din partea unor publicații Îngrijorate de ascendentul economic al Statelor Unite, În special eseul din 1967 al lui Jean-Jacques Servan-Schreiber Le Défi américain. Prezența economică americană În Europa a fost resimțită mai puțin În investițiile sau influența economică directă decât În revoluția consumatorului, care afecta America și Europa deopotrivă. Europenii aveau acum acces la o gamă de produse fără precedent, cu care consumatorii americani erau deja familiarizați: telefoane, electrocasnice, televizoare, aparate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
interpreții negri care au ajuns la Paris pentru a scăpa de persecuțiile de acasă - motiv pentru care imaginea Americii În cultura franceză a fost constant infuzată cu ideea de rasism. În anii ’50, impactul exemplului american asupra audienței europene se resimțea preponderent prin intermediul filmului. Publicul european avea acces aproape liber la tot ceea ce Hollywoodul putea exporta: spre sfârșitul deceniului, Statele Unite comercializau aproape 500 de filme pe an, În timp ce producția totală a Europei era de aproximativ 450 de pelicule. Filmele americane sufereau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Paris, copiată furibund În toate țările. Ca toate lucrurile din anii ’60, hainele erau făcute de bărbați, pentru bărbați; dar ele puteau fi purtate și de tinerele femei, ceea ce s-a și Întâmplat. Chiar și casele de modă renumite au resimțit acest impact: din 1965, designerii parizieni au creat constant mai mulți pantaloni decât fuste. Ei au redus și producția de pălării. Fapt revelator pentru primatul unui segment de piață juvenil, părul, și nu pălăria, era acum marca supremă a personalității
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fost așadar deliberat amânată cât mai mult cu putință - chiar monumentul lui Stalin de pe Înălțimile din apropierea Pragăi, ca și copia la scară mai redusă din capitala slovacă Bratislava au rămas intacte până În octombrie 196210. Urmările revoluției sociale comuniste au fost resimțite În Cehoslovacia mai puternic decât oriunde, În mare măsură pentru că, așa cum am văzut, era realmente o societate dezvoltată, burgheză - spre deosebire de celelalte țări intrate pe orbita Uniunii Sovietice. Principalele victime ale terorii staliniste În Cehoslovacia au fost intelectualii, proveniți de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de subvențiile pentru industrii muribunde din banii contribuabililor, de reducerea sau eliminarea serviciilor publice ca răspuns la constrângerile bugetare sau monetare. Ca și În trecut, impactul redistributiv al inflației, agravat de statul asistențial modern prin impozite severe și endemice, era resimțit mai ales de cei de condiție medie. Tot clasele de mijloc au fost și cele mai tulburate de chestiunea „neguvernabilității”. Teama, amplu exprimată În anii ’70, că democrațiile europene au pierdut controlul propriului destin, izvora din surse multiple. În primul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
calități și defecte, un nou realism se năștea. Prima victimă a schimbării de mentalitate a fost consensul În care se complăcuse statul postbelic, Împreună cu economia neo-keynesiană care Îi furniza fortificațiile intelectuale. La sfârșitul anilor ’70, statul asistențial european Începuse să resimtă prețul propriului succes. Generația baby-boom născută după război ajunsese la vârsta a doua, iar statisticienii guvernului avertizau că susținerea ei la pensie va fi costisitoare - o problemă care umbrea deja orizontul bugetar, fiindcă În multe locuri vârsta de pensionare scăzuse
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
secolului XX, statul constituia mai degrabă problema decât soluția, și nu numai (sau nu exclusiv) din motive economice. Ce Începe cu planificarea centralizată sfârșește cu omuciderea centralizată. Era, bineînțeles, o concluzie tipic „intelectuală”, dar asta fiindcă retragerea statului a fost resimțită cu precădere de intelectuali - deloc surprinzător, de vreme ce ei fuseseră de la Început promotorii cei mai zeloși ai ameliorării sociale „de sus”. După cum observa În 1984 scriitorul ceh Jiøí Gruša, „noi șscriitoriiț suntem cei care am glorificat statul modern”. Prin natura ei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ani, și anume dorința unei „reîntoarceri” urgente În Europa. Ca și cenzura, aceasta era o preocupare exclusiv intelectuală - mai exact, era apanajul scriitoriilor din provinciile vestice ale fostului Imperiu Habsburgic, unde Înapoierea și subdezvoltarea impuse de canonul sovietic au fost resimțite cel mai dureros. Ilustrul purtător de cuvânt al acestui sentiment a fost romancierul și scenaristul ceh Milan Kundera, exilat la Paris, pentru care tragedia Europei Centrale (un termen geografic readus În actualitate special pentru a ilustra argumentul lui Kundera) era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
alte Împrumuturi, Belgradul a reacționat tipărind tot mai mulți bani. În anii ’80, țara a trecut la hiperinflație. În 1989, rata anuală a inflației era de 1.240% și continua să crească. Greșelile economice se făceau la Belgrad, dar erau resimțite cel mai puternic la Zagreb și Ljubljana. Mulți croați și sloveni, comuniști și necomuniști deopotrivă, considerau că ar fi de preferat să ia singuri decizii economice, fără corupția și nepotismul din cercurile puterii din capitala federală. Acest sentiment era exacerbat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de stat. Cei care aveau salarii prea mici pentru a-și asigura subzistența, lor și familiilor lor, puteau apela Încă la statul asistențial - și mulți au procedat Întocmai. În Marea Britanie, unde asaltul thatcherismului asupra statului și a societății a fost resimțit cel mai acut, 14 milioane de oameni, dintre care patru milioane de copii, trăiau acum În sărăcie 19. O persoană din șase depindea de programele de asistență socială și alocațiile familiale pentru a se menține deasupra pragului de sărăcie. Vagabondajul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
în artele plastice în context central și sud-est european. În același timp, se poate observa că formarea pictorilor români traversează aceste trei repere esențiale, Franța cu sau fără Art Nouveau, Germania cu sau fără Jugendstil, Italia, iar pictorii români vor resimți influența diferitelor stiluri, curente în epocă de la impresionism la simbolism / decadentism într-un sens larg. În pictura și grafica lui Luchian se resimte influența atât a lui Manet, cât și a unui Georges de Feure, precizată în special în Panourile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
esențiale, Franța cu sau fără Art Nouveau, Germania cu sau fără Jugendstil, Italia, iar pictorii români vor resimți influența diferitelor stiluri, curente în epocă de la impresionism la simbolism / decadentism într-un sens larg. În pictura și grafica lui Luchian se resimte influența atât a lui Manet, cât și a unui Georges de Feure, precizată în special în Panourile decorative, ca și influența Jugenstilului în ductul sinuos, senzual al ilustrărilor pentru revista Ileana; Pallady este elevul lui Gustave Moreau, iar primele sale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
străină și de alte repere valorizate simbolist precum decorativismul bizantin sau simbolismul hodlerian; Artur Verona iese din sfera unui impresionism delicat colorat idilic spre un simbolism difuz, iar Nicolae Vermont descoperă senzualismul decadent al Jugendstilului în portretele de țigănci și resimte și influența lui Franz von Stück în tablourile care o au ca subiect pe Salomeea. Eclectismul declarat al Tinerimii artistice nu diferă de cel asumat al Secession-ului vienez, mutatis mutandis, "sciziunea" românească este sincronă cu cea europeană înainte de conceptualizarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o bachantă odihnindu-se după unul din acele tumulturi orgiastice caracteristice serbărilor lui Dionysos, într-un câmp smălțat de flori, pe o piele de leopard, cu capul rezemat de genunchii unui faun brun și hirsut. Privirea, trăsăturile, întreaga făptură se resimt încă de cutremurul momentelor precedente. Fără voie îți vin în minte cuvintele lui Tacit caracterizând pe Messalina: "Lassata sed non satiata". Voluptatea frenetică potolită temporal, permite trupului splendid al femeii o atitudine de intimitate nesupravegheată. Faunul aplecat peste bustul de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o ține într-unul dintre apendicele sale, e o realizare impresionată în piatră a arcului Hysteric pe care a văzut-o desigur la clientele lui Charcot!"361. Judith I (1901) a lui Klimt oferă această imagine a unei tensiuni extraordinare resimțită nu numai la nivelul personajului principal, dar și în compoziția tabloului. Judith este aici mai puțin eroina care și-a salvat poporul decapitându-l pe generalul cartaginez Holofern, o figură justițiară transformându-și sexualitatea într-o armă redutabilă, cât o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rezerva pe care mirisskustnici o manifestă față de picutra impresionistă. Mișcarea similară în Polonia este marcată și de situația politică a Poloniei, care între 1795 și 1919, nu mai există oficial ca stat, fiind împărțită între Prusia, Austria și Rusia. Polonezii resimt ca extrem de opresivă ocupația rusă și prusacă, datorită politicii de asimilare și deznaționalizare duse de aceastea. Regimul austriac s-a dovedit mai permisiv, astfel că la Cracovia secesionimul vienez și pictura decadento-simbolistă își găsesc mai ușor un spațiu de rezonanță
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
numitelor „produse globale”, cum sunt „Coca-Cola”, „Texaco”, „Microsoft”, „Mc Donalds”. Consecințele succesului sau insuccesului competitiv pe o piață națională nu vor fi mult timp limitate la acea țară, ci vor avea un impact important asupra competitivității de ansamblu a firmei, resimțit dincolo de granițele țării. Un alt efect al globalizării la nivelul Întreprinderilor Îl reprezintă tendința de formare a alianțelor strategice, a fuzionării unor Întreprinderi, chiar concurente, pentru a crește performanțele manageriale și a utiliza eficient capacitățile de producție. Era globalizării Înseamnă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
relația producător-consumator. Se estimează că În acest nou secol cuvintele-cheie se vor concentra În noi concepte ale valorii de genul - autenticitate, frumusețe, emoție, spirit, unicitate, creativitate, armonie. Efectele societății informaționale pe care o traversăm la acest Început de mileniu se resimt și În domeniul industriei de textile și confecții. Fără Îndoială, schimbările și transformările se succed În acest domeniu cu o repeziciune impresionantă. Fiecare sezon de modă este definit de noi repere tehnico-estetice, de un nou colorit sau tușeu al materialelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
produsului, adolescenții sunt flexibili, ei preferând produsele care le satisfac gusturile și nevoile fără a ține neapărat să fie de la o firmă celebră. Q20. Simțiți o nevoie continuă de reînnoire a garderobei? Adolescenții sunt destul de preocupați de vestimentația proprie astfel Încât resimt o nevoie continuă de reînnoire a garderobei. Acest fapt se poate explica sau prin nesatisfacerea nevoii de vestimentație, fie prin dorința de a fi mereu În tendințe și cu vestimentație nouă. Q26. Obișnuiți să probați produse doar pentru a vedea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]