7,733 matches
-
absolută, cu care confruntăm alegerile noastre. În acest sens se explică faptul că semnificația vieții oricărei ființe umane este legată de atitudinea sa în raport cu o măsură absolută, indicată ca o chemare transcendentă. Considerată în această cheie de lectură, Biblia este revelația și istoria unicei realități, a chemării lui Dumnezeu adresată fiecărui om. 1.2.1 Legătura dintre „evanghelie” și „experiență” în Biblie În Vechiul Testament omul este calificat în dependența sa globală față de Dumnezeu. Dumnezeu îl cheamă pe om să se insereze
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
V.T. este un mister care se află în mâinile lui Dumnezeu, acum istoria este descoperită în proiectul lui, are o logică a Spiritului (Ef 3, 9) și chemarea față de un popor devine chemarea față de popoare. În Noul Testament se trece de la revelația prin evenimente și cuvinte, la auto-revelație. Isus Cristos este expresia perfectă a vieții divine iar moartea sa pe cruce - momentul rezumativ al unei vieți care este în întregime ascultare perfectă, dăruire de sine, răspuns de caritate la iubirea lui Dumnezeu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care nu se reduce la o credință pură, ci se manifestă printr-o acțiune corectă. Cadrul în care discursul despre „ortopraxi” este inserat pretinde ca, în Biserică, teoria și experiența să nu fie în contradicție. Raționalismul în teologie presupunea ca revelația să fie dată în concepte sustrase evoluției istorice și lipsite de caracterul de perspectivă. Biserica, fixând adevărul revelat în această concepție, avea datoria de a formula credința în expresii riguroase, punând-o la adăpost de contaminări sau aproximări. Fractura dintre
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
credinței, iar teologia avea doar o funcție auxiliară și subordonată Magisterului. Pentru a depăși acest model ecleziologic, în derularea Conciliului Vatican II era necesară inserarea raportului dintre teologie și Magister, în contextul mai amplu al funcțiilor ecleziale de transmitere a Revelației. Contrar așteptărilor, s-a ajuns nu doar la o amplificare a conflictualității dintre Magister și teologie, ci chiar la o neglijare a semnificației sensus fidelium, care participă la medierea Revelației. Există două documente conciliare care vorbesc despre sensus fidelium: documentul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în contextul mai amplu al funcțiilor ecleziale de transmitere a Revelației. Contrar așteptărilor, s-a ajuns nu doar la o amplificare a conflictualității dintre Magister și teologie, ci chiar la o neglijare a semnificației sensus fidelium, care participă la medierea Revelației. Există două documente conciliare care vorbesc despre sensus fidelium: documentul conciliar Lumen Gentium nr. 12 oferă o descriere completă, iar Dei Verbum nr. 8 îl menționează ca a treia formă de cunoaștere a Revelației. Problema este că nu se revelează
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sensus fidelium, care participă la medierea Revelației. Există două documente conciliare care vorbesc despre sensus fidelium: documentul conciliar Lumen Gentium nr. 12 oferă o descriere completă, iar Dei Verbum nr. 8 îl menționează ca a treia formă de cunoaștere a Revelației. Problema este că nu se revelează legătura dintre experiență și sensus fidelium, fie din cauza mentalității pe care deja am descris-o, fie din cauza conceptului de experiență care are nevoie de o inserare corectă în contextul teologiei. Tocmai categoria experienței ne
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Raportul dintre experientia și intelligentia se restrânge la un obiect bine definit: realitățile spirituale, lucrurile și cuvintele transmise. Experiența înseamnă experiența creștină, în sens strict, experiența derivată din harul sfințitor. Devine clar că obiectul care privește sensus fidei este întreaga revelație, pentru însuși faptul că se referă la conținutul experienței de credință a credinciosului. Pentru a înțelege experiența în raport cu sensus fidei și ce implicații are acest tip de raport, se cuvine să amintim următorul fapt: „Subiectul profesiunii de credință nu este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
favorizează acest tip de discurs ne poate ajuta să înțelegem semnificația acestei alegeri metodologice. Aici există cel puțin trei momente: primul - se pare că odată cu întâlnirea dintre filosofia greacă și anunțul creștin (pentru Ambroziu din Milano, „legea naturală este o revelație”) are loc o împletire profundă a conceptului de lege naturală și a revelației biblice și, prin urmare, se observă o deteriorare a funcțiilor sale inițiale, așa cum se va vedea. Pe de o parte, se recunoaște că „Natura omului și a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
metodologice. Aici există cel puțin trei momente: primul - se pare că odată cu întâlnirea dintre filosofia greacă și anunțul creștin (pentru Ambroziu din Milano, „legea naturală este o revelație”) are loc o împletire profundă a conceptului de lege naturală și a revelației biblice și, prin urmare, se observă o deteriorare a funcțiilor sale inițiale, așa cum se va vedea. Pe de o parte, se recunoaște că „Natura omului și a lucrurilor este creată de Dumnezeu, și prin legile și tendințele sale îi indică
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
irezistibil că existența sa intimă este încătușată de Cristos. În imitarea lui Cristos, conștiința este iluminată și perfecționată. În sine însăși, conștiința este o voce fără cuvinte, ca o lumânare fără flacără: Cristos-Cuvântul vorbește prin ea în creație și în revelație, călăuzindu-ne cu harul său. Cristos-Lumina este cel care arde în lumânare și strălucește”. Prin urmare, conștiința apare ca „sediul moralității adevărate”, deoarece ca „voce a lui Dumnezeu” ne face capabili să participăm la legea veșnică a lui Dumnezeu și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
scris ca răspuns la o situație socială și politică, ci ca răspuns față de moartea și înălțarea lui Cristos. Fără a ne pune în dezacord cu aceste interpretări, nu în mod complet neadecvate, putem să afirmăm că sensul și scopul acestei revelații a lui Isus Cristos este acela de a consola și de a întări comunitățile oprimate de o „suferință dură”. Cartea profetică vrea să fie, înainte de toate, o carte de îmbărbătare pentru Biserica oprimată și persecutată pe pământ. Nimic nu revelează
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
individul. Existența unui adevăr cu caracter personal este realistă, cu toate că a fost formulată mai întîi de un idealist. Experineța ne arată tot mai mult cît pot fi de neînsemnate explicațiile dogmatice în raport cu realitățile vieții interioare. Din profesiuni de credință, din revelații și propovăduiri, nu se poate trage nici o concluzie sigură, dacă nu căpătăm acces, pe altă cale, la viața interioară, aflată în spatele lor. Realismul și împreună cu el humoristul caută în spatele teologiei sau antiteologiei, psihologia. Ei știu că în lumea lăuntrică a
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a limpezit, versul bate cadențele unei prozodii sever normate. Abia acum, zelul clasicizant al eseistului află suportul care îi dă credibilitate. Forma apolinică a sonetului, în care poetul aduce unele inovații, satisface și nevoia de simplitate, și pe aceea de revelație. Obsesia absolutului și a purității spirituale se menține, dar vehicul, de data aceasta, este dragostea, nu însă cea profundă, Afrodita Pandemos, ci aceea sacră, patronată de Afrodita Urania, divinitatea sub semnul căreia, în Charmion..., pământul se logodește cu cerul în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
intru slăvirea Izbăvitorului lor. Toate acestea s-au petrecut departe de grijile lumești, deoarece doar în singurătate puteau ei găsi înțelepciune și regenerare spirituală. Văzîndu-se izolat, lipsit de toate privilegiile sale regești, în acea cocioaba de pe cîmp, întrun moment de revelație, Lear pare a descoperi semnificația compasiunii și dragostei umane. În acel loc, pentru prima dată în piesa, Lear cugeta la situația mizera în care se află un alt personaj, "valetul" sau, bufonul. Pentru cei ce intenționează să interpreteze aceastătragedie drept
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
atunci el nu mai poate fi considerat responsabil pentru acțiunile sale. Astfel, personajul nu mai este tragic, ci vrednic de milă. A.C.Bradley este în favoarea interpretării care îi atribuie lui Lear destulă demnitate pentru a ajunge la un moment de revelație, privilegiu a ceea ce Aristotel numea "descoperire", cînd mintea Regelui smintit se luminează după o noapte petrecută în sălbăticie, permițîndu-i să-i recunoască pe Glaucester mai întîi, iar apoi și pe Cordelia și să mediteze, deși nu într-o manieră coerentă
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Lit.rom., I, 472-476; Ion Pop, Viața din paranteze, VTRA, 1996, 3; Mihai Dragolea, Reduta parantezelor, VTRA, 1996, 3; Andrei Bodiu, Discurs împotriva alienării, VTRA, 1996, 3; Al Cistelecan, Păcatul unui trecător prin teoria textului, VTRA, 1997, 1; Virgil Podoabă, Revelația livrescă, VTRA, 1997, 1; Dorin Ștefănescu, Indiferența creatoare, VTRA, 1997, 1; Grigurcu, Peisaj, II, 114-117; Al. Cistelecan, Exerciții de diletant, VTRA, 1998, 6; Mihai Dragolea, Resursele unei mari oboseli, VTRA, 1998, 6; Gheorghe Grigurcu, Un antinietzschean nietzschean: Livius Ciocârlie, VR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
socială este obsedantă la M. Beniuc, cu atât mai impresionantă înainte de 23 august 1944. Limitele sale în această fază sunt sentimentul de a se crede singur, acela de a vorbi în pustiu, fiindcă poetul nu vede clar drumul viitor al revelației. De aici o estompare melancolică, cu umbrele incertitudinii și ale nelămuritului. Poetul întorcând spatele artei pure, proclamă poemul sălbatic: Nu cu penița Cu ascuțișul coasei Îmi scriu poemele sălbatice Cuvintele-mi zboară de foc și de plumb Ca gloanțele de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Pun pariu că o să găsiți voi o cale să cădeți la pace. Pentru un tatuaj amărît... — Nu e vorba doar de asta. Jess Își Înconjoară genunchii cu brațele. Mai... e ceva. — Ce anume? Trag aer În piept și mă lovește revelația. E gravidă și ea. Sigur asta trebuie să fie. Doamne, ce cool! O să devenim mămici amîndouă, copiii noștri o să fie veri și o să facem poze drăguțe cu ei jucîndu-se În iarbă Împreună... — Mi s-a oferit un proiect de cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ei de mine. — Bine. Asistenta vine la mine și se uită la perfuzie. — O să vină un doctor să vă vadă, după care cred că veți putea pleca acasă. Să-i spun doamnei Sherman că plecați? — Păi... Tocmai am avut o revelație. Mai e un avantaj, și mai mare, atunci cînd te desparți de soțul tău. Nu mai trebuie să te porți frumos cu soacră-ta. Pot să-i spun ce vreau eu lui Elinor. Pot să fiu cît de sinceră am
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Bună idee, mă aprobă Jess viguros. Păstrează-ți energia pentru mî... tace, stresată. — MÎine? zic, nedumerită. Ce e mîine? — Adică... pentru copil. Jess Își ferește privirea, evazivă. Pentru naștere. CÎnd o fi ea. Ce naiba vrea să... Și atunci mă izbește revelația. Și ea e parte din conspirație. Asta a vrut să spună! Petrecerea surpriză pentru copil are loc mîine! PETRECERE SURPRIZĂ PENTRU COPIL - ȚINUTE POSIBILE 1. Tricou roz lucios pentru „petrecere“, blugi de gravidă, pantofi argintii Pro: O să arăt super Contra
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
sin-gurul adevărat bărbat politic din România postdecembristă, murise, dar nu înainte de a mai face un ultim serviciu partidului său: accesul la guvernare. Când l-a văzut bizonul românesc pe Ion Iliescu la catafalcul lui Coposu, oma-giindu-l, a avut brusc o revelație care, din fericire, i-a schimbat puțin și votul cam un an mai târziu! Într-un fel, Seniorul a avut noroc, n-a mai apucat să vadă ce-au făcut urmașii cu partidul pe care-l reconstruise. Dar îl reconstruise
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
fel pe Marcel Proust pe care spui că nu l-ai citit. Acesta reiau din amintire spunea că singura viață care merită trăită, adevarata viață este literatura 1. Imediat după 30 de ani, când firesc nu mai credeam, am avut revelația întâlnirii Soniei. Nu mai puteam să merg pe stradă. Pluteam. Am făcut eforturi imense să o ajut să nu se îndepărteze de modelul după care credeam că a fost creată. În România amară și cenușie a anilor '80 mi se
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mâinii. Lui Pitagora i se atribuie inventarea termenului philo-sophia, cunoaștere ezoterică destinată doar inițiaților, întrucât se poate distinge între gândire magică, mitică și pragmatică: prima calitate a limbii mâinii este sincretismul; se poate observa o religiozitate difuză în ceea ce privește mâna, o revelație dincolo de rațiune și o cunoaștere inițiatică, enigmatică, incomprehensibilă secretă și profundă. Datorită elementului revelatoriu și negrăit, limbajul mâinii este socotit sacru și este interpretat întrucât, tradus în cuvinte, își pierde valoarea semnelor sincretice și își pierde valoarea simbolică, ezoterică, care
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
trebuit să-și retragă trupele care apărau orașul, pentru a le folosi în războiul contra Prusiei. Roma a fost cucerită de armata italiană. În acele luni, au fost aprobate constituțiile Dei Filius y Pastor aeternus. Prima sintetiza doctrina catolică despre revelație, explicând relațiile dintre credință și rațiune. A doua definea infailibilitatea Papei când vorbea ex catedra despre credință și obiceiuri, temă ce a stârnit unele reacții în societate 132. Conciliul a statutat că primatul jurisdicției Pontifului Roman nu se exercită doar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la bază un concept de adevăr care accepta principiul de imanență; cu alte cuvinte, adevărul nu era un principiu constant al omului, ci se dezvolta prin intermediul acestuia, cu el și pentru el141. În esență, era o încercare de a supune revelația rațiunii umane, făcând din credință o știință. Liberalismul nu mai era aplicat Bisericii și rolului ei în societate (cum încercau să facă guvernele liberale), ci doctrinei acesteia 142. În cadrul acestui curent, un laic austriac stabilit în Marea Britanie filozoful Friedrich von
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]