7,856 matches
-
septembrie 1847, revolte violente inspirate de către liberali au izbucnit în Reggio Calabria și în Messina și au fost înăbușite de către militari. La 12 ianuarie 1848 a izbucnit revoluția siciliană, s-a răspândit în întreaga insulă și a servit ca o scânteie pentru revoluțiile din 1848 în toată Europa. După izbucniri similare revoluționare în Salerno, la sud de Napoli și în regiune Cilento, care au fost sprijinite de majoritatea intelectualității regatului, la 29 ianuarie 1848 regele Ferdinand a fost nevoit să acorde
Ferdinand al II-lea al Celor Două Sicilii () [Corola-website/Science/319604_a_320933]
-
juridice și al Colegiului Național de Apărare. Doctor în ordine publică și siguranță națională cu teza “Ordinea constituțională și siguranța națională în contextul integrării României în Uniunea Europeană”, susținută la Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza”. A lucrat ca redactor la „Scînteia” (1985-1989)), la departamentul „Probleme cetățenești”, făcându-se remarcat prin investigații și anchete sociale, dintre care unele au fost citate și la “Europa Liberă”. În ziua de 22 decembrie 1989 a redactat textul prezentat la televiziune prin care “scînteiștii se deziceau
Ion Marin (publicist) () [Corola-website/Science/319731_a_321060]
-
dintre care unele au fost citate și la “Europa Liberă”. În ziua de 22 decembrie 1989 a redactat textul prezentat la televiziune prin care “scînteiștii se deziceau de minciună” și a fost singurul care și-a semnat articolul apărut în “Scînteia Poporului”. În aceeași zi a propus numele de „Adevărul” , fiind ales președinte al consiliului FSN din ziar , iar trei zile mai târziu a fost ales președinte al adunării generale care a transformat ziarul „Scînteia” în ziarul „Adevărul”. Ulterior a propus
Ion Marin (publicist) () [Corola-website/Science/319731_a_321060]
-
și-a semnat articolul apărut în “Scînteia Poporului”. În aceeași zi a propus numele de „Adevărul” , fiind ales președinte al consiliului FSN din ziar , iar trei zile mai târziu a fost ales președinte al adunării generale care a transformat ziarul „Scînteia” în ziarul „Adevărul”. Ulterior a propus și adoptarea articolului 16, alin. 2 din Constituția României „Nimeni nu este mai presus de lege” ca slogan, ce a figurat pe frontispiciul ziarului până la cumpărarea acestuia de către Dinu Patriciu. A fost acționar, membru
Ion Marin (publicist) () [Corola-website/Science/319731_a_321060]
-
lor de susținere sau de stingere a unei flăcări, indiferent dacă ele erau sau nu respirabile, cum se purtau cu aerele acide și alcaline sau cu oxidul nitric și aerul inflamabil, și, la urmă, cum acestea erau afectate de o scânteie electrică.” Din 1789, când Lavoisier și-a publicat "Traité Élémentaire de Chimie" și a fondat "Annales de Chimie", deja se putea vorbi de o nouă chimie. Priestley a mai publicat alte câteva lucrări științifice în Birmingham, majoritatea dintre ele încercând
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
descurajați, deși, pentru prezent, n-ar trebui să vedem un număr mare de biserici declarate unitariene ...Noi suntem, ca să zicem așa, stabilitorii prafului de pușcă, bob cu bob, sub clădirea veche a erorii și a superstiției, pe care o singură scânteie o poate aprinde, astfel încât să producă o explozie instantanee; în consecință a ceea ce construiește, ridicarea a ceea ce a fost munca anilor poate fi răsturnată într-un moment, atât de tare încât fundația în sine nu va mai putea fi reconstruită
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
poloneze, sprijinite de armata poloneză regulată, pe de altă parte, pentru preluarea controlului asupra orașului Lwów / Lviv, aflat în ceea ce era cunoscut drept partea răsăriteană a Galiției, regiune care este acum parte a Ucrainei apusene. Luptele de la Liov au fost scânteia care a declanșat războiul polono-ucrainean, care a fost câștigat în cele din urmă de A doua Republică Poloneză. Lvivul contemporan ucrainean era numit Lwów de către polonezi, Lviv de către ucraineni și Lemberg de către austrieci. La începutul secolului al XX-lea, populația
Bătălia de la Liov (1918) () [Corola-website/Science/319294_a_320623]
-
care apare din 2005 sub egida Societății Scriitorilor Târgovișteni (cu redacții la Găești, Târgoviște și Chișinău) și pe care o conduce ca director. A colaborat cu poezie, proză și articole de critică literară la "Argeș", "România literară", "Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului", "Magazin", "Contrapunct", "Litere", "Viața Basarabiei", "Literatura și arta" (Chișinău), "Climate literare" (Târgoviște), "Armonia" (Târgoviște), "Agero" (Stuttgart) și altele. A colaborat, de asemenea, în perioada 2004-2010, la Radio România Cultural, în cadrul rubricii "ZĂRI ȘI ETAPE. Orizonturi ale clasicismului/ realismului românesc
Tudor Cristea () [Corola-website/Science/319353_a_320682]
-
din 2006) și al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (din 2008). Poezie: Roman: Critică literară, eseu, publicistică: Ediții: Cornel Regman, "Viața românească", nr. 2, februarie, 1977, p. 42; Laurențiu Ulici, "România literară", nr. 12, 24 martie, 1977, p. 11; Alex Ștefănescu, "Scânteia tineretului", nr. 8677, 15 aprilie 1977; Fănuș Băileșteanu, "România literară", nr. 1, 3 ianuarie 1980; Victor Atanasiu, "Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului", nr. 19 (137), 6 mai 1984; Nicolae Manolescu, "România literară", nr. 12, 17 martie 1988; Romul Munteanu, "Flacăra
Tudor Cristea () [Corola-website/Science/319353_a_320682]
-
nr. 2, februarie, 1977, p. 42; Laurențiu Ulici, "România literară", nr. 12, 24 martie, 1977, p. 11; Alex Ștefănescu, "Scânteia tineretului", nr. 8677, 15 aprilie 1977; Fănuș Băileșteanu, "România literară", nr. 1, 3 ianuarie 1980; Victor Atanasiu, "Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului", nr. 19 (137), 6 mai 1984; Nicolae Manolescu, "România literară", nr. 12, 17 martie 1988; Romul Munteanu, "Flacăra", nr. 31, 4 august 1989; Alex Ștefănescu, "România literară", nr. 51, 21 decembrie 1989; Mariana Ionescu, "Universul cărții", aprilie-mai 2001; Simona-Grația
Tudor Cristea () [Corola-website/Science/319353_a_320682]
-
Regwald) mi le admirau: el credea, vai, ca și Vasile Voiculescu în alt timp, că poezia trebuie să fie accesibilă, înțeleasă de toți... " Înființează la Iași Grupul de poezie „Lunar 11", o inițiativă salutată de publicațiile „Contemporanul", „Viața studențească", „Cronica", „Scânteia tineretului". Devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Despre atmosfera ieșeană de formare ca poet, despre boema literară de atunci, poetul va mărturisi mai târziu: „Desigur că aparțin unei boeme literare, celei ieșene din anii 60-70. Din această boemă nu
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
loc niciunui compromis (în jur colcăiau autorașii de poezie patriotardă), Adi Cusin se află între cei care scriu dar nu publică. Discreția sa a dat pentru unii impresia falsă a sterilității. Spirit protestatar, a scris totuși un acrostih despre Casa Scânteii, care a trezit un mare scandal în rândul politrucilor, paznicilor de atunci ai ideologiei comuniste: „Cânt pe catargul cel mai înalt al clădirii/ Atât de sus încât nimeni n-aude ce spun./ Socotesc înmormântările, mirii,/ Aspru mai scade lumina din
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
și-a pornit motoarele, s-a ridicat ușor începând să se îndepărteze de avionul care-l aprovizionase, dar atunci s-a ridicat un nor de nisip și elicopterul a atins cu aripile rotorului aripa avionului, s-a înclinat, au sărit scântei și s-a creat o explozie urmată de flăcări. Unele persoane au putut fi salvate cu arsuri, opt persoane au murit. S-a creat un haos și datorită faptului că muniția de mitralieră de la bordul aeronavelor începea să puste. Elicopterele
Operația Eagle Claw () [Corola-website/Science/315025_a_316354]
-
înființare a formației ziua de 14 februarie 2000. Componența "de aur" a formației a fost: Radu Almășan (voce), Victor "Solo" Solomon (chitară), Victor "Vichi" Stephanovici (chitară bas), Mișu Constantinescu (clape), Darius Neagu (tobe). Formația a lansat 5 albume: "" (2000), "Sar scântei" (2001), "Cocktail Molotov" (2003), "Fărâme din soare" (2004) și "Babylon" (2014). Grupul provine din Brașov, fiind înființat la inițiativa lui Radu Almășan. Acesta renunță la facultate în anul 1 pentru a se dedica complet noului proiect. În scurt timp îl
Bosquito () [Corola-website/Science/315180_a_316509]
-
imediat de Radio Contact și ProTV a adus trupei un val imens de popularitate și primul single ce a urcat pe prima poziție a topurilor românești în 2001. "Pepita" avea sa fie inclusă pe următorul album al grupului, numit: "Sar Scântei" lansat pe 9 iunie 2002. Discul mai generează două single-uri de succes, primul intitulat " Hopa hopa" - poate cea mai balcanică piesă a grupului - iar în toamna lui 2002 " Două mâini", cântec ce avea sa reprezinte vârful de succes comercial
Bosquito () [Corola-website/Science/315180_a_316509]
-
Cebotari, fost membru Zdob și Zdub. De asemenea pentru a întări secția ritmică este cooptat ca membru deplin Mario Apostol la percuție. Mario era un mai vechi colaborator al grupului, el fiind responsabil cu percuția la piesa "Pepita" de pe "Sar Scântei". Bosquito traversează o perioadă bogată în apariții live, iar în ianuarie 2004, închiriază, pe timp de o lună, o cabană în Munții Neamțului, pentru a lucra la următorul album. Datorită schimbărilor de personal la Media Pro Music, trupa se decide
Bosquito () [Corola-website/Science/315180_a_316509]
-
Polonia. Filmul a fost difuzat la Televiziunea Centrală în contextul sărbătoririi a 20 de ani de la victoria asupra Germaniei hitleriste. E unul dintre autorii și alcătuitorii volumului de eseuri și articole “România Populară astăzi”, editat în colaborare cu redacția ziarului “Scînteia”, organul de presă al partidului comunist român. Din 1969 pînă în 1971 e redactor-șef al studioului Relații cu Străinătatea la Televiziunea Centrală a Uniunii Sovietice. În perioada respectivă televiziunea sovietică a difuzat serialul “The Forsyte Saga” al Companiei BBC
Feodosie Vidrașcu () [Corola-website/Science/318574_a_319903]
-
este un lăcaș de cult ortodox construit în satul Scânteia din comuna omonimă (aflată în județul Iași, la o distanță de aproximativ 35 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în centrul satului. Tradiția locală o atribuie epocii lui Ștefan cel Mare. Biserica "Sf. Voievozi" din Scânteia a fost
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
în satul Scânteia din comuna omonimă (aflată în județul Iași, la o distanță de aproximativ 35 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în centrul satului. Tradiția locală o atribuie epocii lui Ștefan cel Mare. Biserica "Sf. Voievozi" din Scânteia a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Satul Scânteia este o așezare veche din fostul Ținut al Vasluiului. Printr-un uric din 31 martie 1423, domnitorul Alexandru cel Bun al
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
Iași). Ea se află localizată în centrul satului. Tradiția locală o atribuie epocii lui Ștefan cel Mare. Biserica "Sf. Voievozi" din Scânteia a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Satul Scânteia este o așezare veche din fostul Ținut al Vasluiului. Printr-un uric din 31 martie 1423, domnitorul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432) a întărit drepturile lui Moise Filozoful, mare dregător în divanul țării, asupra moșiei și satelor sale din
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
la izvoarele Rebricei, pe ""hotarele ce le-a stăpânit din veac"". Acest act confirmă existența așezării înainte de elaborarea documentului voievodal. Localitatea a fost cunoscută inițial sub denumirea de Filozofi, apoi Schinteia. Cu timpul, localitatea apare în documente sub denumirea de Scânteia. Deși informațiile cu privire la anul construirii bisericii lipsesc, tradiția locală menționează că domnitorul Ștefan cel Mare și-a pregătit la Scânteia oștirea pentru luptele cu turcii de la Vaslui (1475). După luptă, în semn de mulțumire pentru obținerea victoriei, ar fi construit
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
Localitatea a fost cunoscută inițial sub denumirea de Filozofi, apoi Schinteia. Cu timpul, localitatea apare în documente sub denumirea de Scânteia. Deși informațiile cu privire la anul construirii bisericii lipsesc, tradiția locală menționează că domnitorul Ștefan cel Mare și-a pregătit la Scânteia oștirea pentru luptele cu turcii de la Vaslui (1475). După luptă, în semn de mulțumire pentru obținerea victoriei, ar fi construit la Scânteia o biserică. Biserica "Sf. Voievozi Mihail și Gavriil" din Scânteia a fost construită în secolul al XV-lea
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
informațiile cu privire la anul construirii bisericii lipsesc, tradiția locală menționează că domnitorul Ștefan cel Mare și-a pregătit la Scânteia oștirea pentru luptele cu turcii de la Vaslui (1475). După luptă, în semn de mulțumire pentru obținerea victoriei, ar fi construit la Scânteia o biserică. Biserica "Sf. Voievozi Mihail și Gavriil" din Scânteia a fost construită în secolul al XV-lea. Pisania originală nu s-a păstrat. Pr.prof.dr.acad. Mircea Păcurariu în lucrarea sa ""Sfinți daco-romani și români"" (Ed. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
domnitorul Ștefan cel Mare și-a pregătit la Scânteia oștirea pentru luptele cu turcii de la Vaslui (1475). După luptă, în semn de mulțumire pentru obținerea victoriei, ar fi construit la Scânteia o biserică. Biserica "Sf. Voievozi Mihail și Gavriil" din Scânteia a fost construită în secolul al XV-lea. Pisania originală nu s-a păstrat. Pr.prof.dr.acad. Mircea Păcurariu în lucrarea sa ""Sfinți daco-romani și români"" (Ed. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1994) menționează că biserica din Scânteia este atribuită de tradiția
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
Mihail și Gavriil" din Scânteia a fost construită în secolul al XV-lea. Pisania originală nu s-a păstrat. Pr.prof.dr.acad. Mircea Păcurariu în lucrarea sa ""Sfinți daco-romani și români"" (Ed. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1994) menționează că biserica din Scânteia este atribuită de tradiția locală lui Ștefan cel Mare. În biserică este păstrat un amplu tablou votiv pictat în 1846 și care are, la partea inferioară, următoarea inscripție: "„Acest sfânt locaș cu hramul sfinților mai mari voievozi Mihail și Gavriil
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]