8,304 matches
-
serviciul din cauza ta, a încercat să o împace milițianul, înroșindu-se asemenea unui elev prins la copiat. Am primit tichete de benzină pentru a o ajuta pe tovarășa primar să ajungă aici. Să dispari din fața mea animalule, a strigat femeia, smulgându-i cheile mașinii din mână. Am plecat rușinată de întregul scandal și am mers pe jos spre școală. Lumea adunată în curtea școlii se uita mirată și nu le venea să creadă că sunt martorii unei astfel de scene casnice
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
suferit de pe urma ocupațiunilor armatelor rusești - răpirea Basarabiei lăsându-i o rană adâncă. La 1877, cu tot ajutorul ce li s-a dat, rușii, drept recunoștință, au căutat să aducă umilință României la San Stefano, neprimind-o la tratatul de pace, smulgându-i trei județe. Propaganda politică făcută prin mijlocul ortodoxismului nu are mare influență asupra poporului român”. În privința deznaționalizării, Carp afirma cu convingere că „Rusia este mult mai periculoasă decât Ungaria, dovadă este că În 70 de ani a știut să
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ar trebui să fie politica României În viitor. În demersul său pleca de la considerente reale fiind convins că Rusia reprezenta un pericol permanent pentru români, aducând ca argumente politica acesteia față de România din perioada anterioară, subliniind: „În numele ortodoxismului Rusia a smuls cea mai frumoasă parte din Moldova”, că ea voiește Țarigradul, Dardanelele, Marea Neagra, ca o mare clausum, .... Rusia cere Galațul și o parte a Moldovei de Jos, ca să aibă o trecătoare către Țarigrad, când va putea să-l cucerească, și toate
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
-se într-o magmă care, de la an la an, s-a prefăcut într-o coajă. Abia câțiva spini, săraci, uscați, țepoși... singurul semn de viață. Și vântul... vântul care se zbenguie, când ușor ca o boare, când vijelios, încercând să smulgă din această crustă câte un rest dintr-un fost obiect, prefăcut cu timpul într-o formă indecisă, bună doar pentru a inspira pe câte un grafician suprarealist. Dar nu trece pe acolo nici un artist suprarealist. Numai vântul, cu suflarea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
prelung, ciudat, când sincopat, totdeauna trist. Casa este roșie. Se vede culoarea și acum, deși petici întregi sunt scorojite. Acoperișul, care a fost de tablă, este zdrențuit, jupuit, fragmente de tinichea și de șindrilă, când vântul bate mai tare, sunt smulse și zburătăcesc prin vâltoare ca niște păsări înnebunite. Casa are etaj, dar la încăperile de sus, mai multe la număr, nu se poate ajunge pentru că scara interioară s-a prăbușit de mult și numai câteva bârne mai vibrează, din când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
căutat Și-a găsit-o-n Calafat, Trecând pe lângă o poartă, Copilașii-au chiuit, Uite-o taică pe măicuța, Uite-o colo pe terasă, stă cu boieru la masă, Țiganca de i-a văzut, tot părul din cap și-a smuls, N-a mai vrut nici avuție, Nici un fel de bogăție, Că s-a întors cu ei acasă, Și de-atunci e mai frumoasă..." * Dar pe unde n-am ajuns... pe Strada "La ultimul leu" unde este o crâșmă cu acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
balada „Mioriței”, n-am mai revăzut sutele de cruci din curtea Mănăstirii Predeal, aliniate ca pentru a da ultima dată „onorul” Legiunii și Căpitanului, străjuind mormintele camarazilor uciși pe diferite plaiuri ale țării - și mă întreb dacă n-au fost smulse [219] de ticăloșia acelor ce s-au ridicat pe prestigiul morților noștri și cu sprijinul acelor rămași, pentru ca apoi să-și îndrepte armele împotriva noastră. Numele camarazilor eroi au răsunat încă odată în aerul tare al munților: Gh. Clime, Vasile
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
o lume moartă din povești, Știind că, din a Soartei crudă vrere, O biată jucărie slabă ești? Dar nu! Destinul este numai amăgirea, Cuvânt înșelător, pentru mișei, Pentru acei ce-ar vrea să aibă fericirea, Dar nu, luptând, s-o smulgă de la zei. Să caut oare-n rugăciune alinarea, Să mă prostern cu fruntea la altar Și să cerșesc Tăriei vecinice-ndurarea, Un strop abia din infinitu-i har? Am vrut și eu să cred că tu ești Adevărul, Că toate sunt
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
-i nici Dumnezeire! Tot omul v-a creat pe amândoi, Coloși barbari sculptați din propria-i gândire Și vreți acum să ne-nchinăm la voi?! Trudit, cobor în vechia-mi îndoială, Ca-ntr-un infern și tot mai răzvrătit, Să smulg din suflet orice teamă și sfială Și să sfărâm eu însumi ce-am cioplit! S[pitalul]. Rahova 8-10 august 1954 În grădina tinereții În grădina parfumată-a tinereții, Peste care atâtea ierni cumplite-au nins, M-am întors și m-
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
n-a aflat nimic. Europa Liberă era prea ocupată cu Goma și Carta 77 ca să ne mai observe și pe noi. Am început anul IV printr-o exemplară demonstrație de forță din partea celor pe care i-am deranjat. Ca să fim smulși din zona de influență și contaminare, am fost duși până în noiembrie în Dobrogea, cazați în grajdurile IAS-ului și puși să secerăm zi lumină fiecare, inclusiv profesorii, câte 2 kilometri de porumb culcat de furtună. Am stat acolo până a
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
5 persoane. Toate celelalte erau în genunchi la icoane, plângând sfâșietor spre iertarea păcatelor. Toată vara buruienile crescuseră în curtea școlii mai înalte decît copiii. Geamurile erau sparte. Toaleta nu mai avea uși. Printre bănci creșteau bălării. Cine să le smulgă? Cui îi ardea de asta? Ce școală să mai înceapă odată ce asupra noastră urma să se prăvălească potopul ceresc? Nu avea dreptate politicianul care a spus „iarna nu-i ca vara”. Atitudinea noastră față de problemele imediate și rezolvabile este la fel de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
acum și ploile spumoase asupra Veronei. Iar apa, nereușind să se scurgă rapid pe sub poduri, a început să se infiltreze prin labirintul cotirilor râului, inundând nivelele joase ale caselor. Noaptea dintre 17-18 septembrie a fost cea mai dezastruoasă: câteva mori, smulse din ancorele lor, s-au oprit în fața arcadelor podurilor, blocând fluxul apelor. Multe case s-au prăbușit. În inima nopții, forțele naturii păreau să se dezlănțuie: zguduiri ușoare de cutremur au semănat fiori de teroare printre lumea speriată, care se
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
al părintelui stigmatist Fantozzi, care fondase un Patronat și Colegiul Civic Artigianelli din strada Cantarane din Verona. Pentru situația socio-economică a vremii, nu se putea pretinde mai mult. Băieții veneau din situații de lipsuri extreme și de abandon. A-i smulge de pe drumuri și din calea viciului, să le dai o specializare profesională și să le restitui demnitatea de oameni era deja un mare pas înainte. Anumiți sfinți fondatori străbătuseră timpurile, aplicând programe foarte moderne. La Verona s-a distins don
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ca monah în Abația din Praglia (Padova). Abația se afla într-o stare mizerabilă de abandonare. După confiscarea bunurilor din partea Statului italian s-a redus la o grămadă de ruine. Soldățimea care se încartiruise în localuri a mânjit pereții, a smuls ușile și ferestrele, a rechiziționat sau distrus mobilierul. În acest ambient, mai mult decât sărăcăcios, a intrat Besozzi la 68 de ani și a rămas până la moartea sa. Și aici s-a implicat în formarea tinerilor, în școală și în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
la el ca la un înger salvator. «Annàmo da don Alessà! Solo lui ce pò aiutà!», era refrenul și concluzia în fața problemelor de subzistență ori a celor cu justiția. Don Alessandro se despuia de toate. Mizeria care îl înconjura îi smulgea gemete de compasiune și dădea și se dăruia fără măsură și fără rezerve. Cei cumsecade spunea despre el că e: «Numai inimă și fără cap». Și, poate, omenește vorbind, aveau dreptate. Casa lui parohială era mereu deschisă tuturor. Împărțea cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
San Zeno in Monte», încurajându-i să încerce noi metode de formare și de educație. Își dădea seama că internatul, cu excepția unor cazuri extreme, și-a trăit istoria. Obiceiul social și metodele educative au evoluat. Băieții nu trebuiau să fie smulși din familie și îndepărtați de realitatea socială. Cu mijloace modeste și cu sprijinul unor voluntari s-a început o activitate după orele de școală. Apoi s-a inițiat și o orientare spre muncă. Organizarea disciplinară și metoda educativă imitau parțial
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
un moment de suferință fizică și, mai ales, morală, datorită gravelor disensiuni din sânul Congregației, își dezvăluie amărăciunea inimii: «Dragul meu, don Luigi... Dragă și iubite don Luigi, sufăr, sufăr, cum nu am suferit niciodată. Încercări spirituale și sufletești îmi smulg credința». Și continuă, povestind că a fost constrâns să îndepărteze din Casa de la Costozza o persoană care dorea să se facă religios, dar nu avea vocație. Tânărul, fiul unui alcoolizat și încarcerat, văzându-se refuzat, a amenințat că se va
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a stabilit la San Zeno in Monte pe lângă prietenul său don Giovanni Calabria. De data asta era decis să se reîntoarcă în India cu câțiva frați religioși ai Casei. Atâta s-a muncit și atâta s-a străduit ca să-i smulgă încuviințarea lui don Calabria. Patru frați au plecat cu el. Dar, între timp, dieceza de Hyderabad a fost dezmembrată și teritoriul unde se aflau cele două Case «Buoni Fanciulli» reintra în jurisdicția unei alte dieceze. Pentru cuvântul dat monseniorului Vismara
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pe cei din rasa mamei sale. Oricum, Marile Puteri, convinse că printr-o puternică presiune asupra naturii de ființă isterică și pungașă a lui Abdul Hamid, se reușea încetarea violențelor al căror teatru cotidian devenise Macedonia, sfîrșiseră prin a-i smulge sultanului acceptarea acelui plan de aplicare a reformelor în Macedonia după schimbarea rivalității dintre Viena și Petersburg pe hîrtie, grație acordului de la Müerszteg într-o înțelegere de colaborare. Abdul Hamid, simțind că i se clatină tronul, se resemnase cu speranța
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
la Constantinopol; lăsînd mult în urmă Rusia și pe reprezentantul ei, Zinoviev, baronul mareșal von Bienerstein comanda la Ildyz. Lui i se adresa domnul Al. Em. Lahovary pentru a face presiuni asupra sultanului. Ori, Legația noastră a reușit să-i smulgă lui Abdul Hamid decretul de recunoaștere a naționalității cuțovalahilor tocmai grație intervențiilor sale. Acest succes diplomatic românesc, odată obținut la Constantinopol, consulatul general nu mai avea, în cadrul reformelor macedonene, aceeași valoare de post de luptă. Pentru corpul consular român, titlul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
au văzut ce folos puteau să tragă. Marshall este imediat primit de sultan, mereu fricos în fața forței germane și, la întrebarea rituală, de curtoazie, a lui Abdul Hamid, cu ce anume putea să-i fie de folos, el solicită și "smulge" pe loc, între două cești de cafea, un decret imperial care hotăra construirea căii ferate spre Mitrovița și Bosnia-Herțegovina. Odată jocul încheiat, Marshall telegrafiază direct la Petersburg colegului său Pourtalès90, dîndu-i misiunea de a comunica neîntîrziat lucrul acesta lui Isvolski
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
friza trădarea intereselor țării. Chiar și în sînul ministerului, domnul Take Ionescu, a cărui competență în materie de probleme de politică externă era recunoscută de toate cancelariile europene, preconiza o mobilizare imediată pentru a forța mîna Bulgariei și a-i smulge modesta rectificare de frontiere pe care noi o ceream din 1877 în timp ce domnul Maiorescu, găsind pe regele Carol retras și impresionat de cele ce-i șușotea Austria la ureche, lupta să învingă această obstrucție pasivă a suveranului și suspenda orice
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
românești, era urmat de ultimatumul rusesc, pus la cale de Hitler. Ca senator, ascultam declarațiile guvernului care confirma răpirea Basarabiei de către U.R.S.S. și a unei jumătăți din Bucovina care nu a fost niciodată rusească și pe care Austria o smulsese din trupul Moldovei române, în 1777, printr-un rapt pecetluit cu sîngele prințului domnitor Grigore Ghika al VII-lea, asasinat pentru că protestase în mod solemn împotriva acestui furt. Cea de a doua amputare, două luni mai tîrziu, a unei jumătăți
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
avea și dreptate! Cert este că versul eminescian părea că trece mai ușor în alte limbi decât vorbirea personajelor lui Caragiale. Mai târziu, s-a văzut că nu prea treceau la traducere: nici versul, nici vorbirea în proză. Să-ți smulgi părul din cap și mai multe nu! Între cele două războaie, superioritatea poeziei devine evidentă. Care să fie echivalentul lui Arghezi în proză? Dar al lui Blaga? Al lui Bacovia? Al lui Ion Barbu? Rebreanu a fost tradus încă din
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
retragerea lui Cretianu. Mai târziu, Ionescu nu i-a mai dat cartea lui Sorlot, care a rămas cu buza umflată. Dar asta e altă poveste. Biata Sanda Stolojan! Își pusese și ea o pană la pălărie și eu i-am smuls-o fără milă. Dar era ridicolă în postura de fondatoare a revistei Cahiers de l’Est. După scurta perioadă Cretianu am trecut-o la munca „de jos”: simplu redactor. A acceptat cu stoicism. Atât de mult voia să se afle
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]