7,755 matches
-
Foraj” din Minister, precum și produsul-program de „Optimizare a regimului hidraulic al sondelor în foraj”, produs-program preluat de Institutul de Cercetări și Proiectări de la Câmpina (filiala Ploiești) al Ministerului Petrolului și care a fost utilizat ani de zile pentru proiectarea de sonde în foraj din România. Din 1976 până în 1992 lucrează la Institutul Central pentru Conducere și Informatică (ICI) din București ca analist principal grad II (1976-1979), cercetător științific principal grad I (1979-1992) și șef de atelier (1985-1992). Între anii 1982 și
Gorun Manolescu () [Corola-website/Science/337424_a_338753]
-
o erecție sau masturbare la un pacient cu fimoză sau datorită automutilării. Strangularea peniană accidentală mai poate apărea la copii sau la pacienții în vârstă la care se aplică dispozitive pentru incontinență urinară. De asemenea, apare la pacienții cu o sondă urinară (la paraplegici, vârstnici). Parafimoza este o urgență medicală și poate fi tratată în primele ore prin comprimarea manuală fermă a glandului timp de 5 minute pentru a reduce edemul glandului, după care prepuțul poate fi readus în poziție normala
Parafimoză () [Corola-website/Science/337528_a_338857]
-
sucursale active: Slănic Prahova, Râmnicu Vâlcea, Târgu Ocna, Praid, Cacica, Ocna Dej și Ocna Mureș. Singura care nu poată fi vizitată de turiști este cea de la Ocna Mureș, deoarece minele de aici s-au prăbușit, exploatarea făcându-se acum cu sondele (prin introducerea de apă în zăcământ și extragerea de saramură). Salina Turda a fost închisă în 1932, din cauza dotării tehnice primitive, a randamentului scăzut și a concurenței altor mine de sare din zona Transilvaniei. Ea se află în administrarea primăriei
Saline din România () [Corola-website/Science/337530_a_338859]
-
pentru a ajunge la Jupiter. Faza științifică a misiunii a început odată cu intrarea pe orbita planetei Jupiter, la 5 iulie 2016. "Juno" trebuie să realizeze observațiile sale de pe o orbită polară foarte eliptică, cu o perioadă de 14 de zile. Sonda trece la foarte mică altitudine deasupra polului planetei pentru a evita în mare măsură centura de radiații intense care pot provoca daune instrumentelor, deși sonda spațială este puternic blindată. Misiunea ar trebui să dureze cel puțin un an timp în
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
observațiile sale de pe o orbită polară foarte eliptică, cu o perioadă de 14 de zile. Sonda trece la foarte mică altitudine deasupra polului planetei pentru a evita în mare măsură centura de radiații intense care pot provoca daune instrumentelor, deși sonda spațială este puternic blindată. Misiunea ar trebui să dureze cel puțin un an timp în care "Juno" va survola de 36 de ori planeta. Structura giganticei planete de gaz și formarea sa erau în momentul lansării misiunii în mare parte
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
va survola de 36 de ori planeta. Structura giganticei planete de gaz și formarea sa erau în momentul lansării misiunii în mare parte necunoscute în ciuda mai multor misiuni spațiale și a observațiilor astronomice făcute de pe Pământ de-a lungul timpului. Sonda Juno ar trebui să aducă lumină în mai multe mistere legate de planeta Jupiter: de ce s-a îmbogățit Jupiter cu elemente grele, iar Soarele nu; câtă apă conține planeta, care este structura nucleului lui Jupiter, care este profunzimea centurilor atmosferice
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
mai puțin, de atmosferă. Pentru a le percepe, trebuie să te ridici deasupra solului. Au fost trimise în spațiu instrumente, la bordul sateliților artificiali. Întrucât sunt aproape de Pământ, Luna, precum și planetele care se rotesc în jurul Soarelui sunt studiate direct, cu ajutorul sondelor spațiale. Cu excepția câtorva planete care au fost vizitate de sonde spațiale, tot ce cunoaște omenirea despre aștri provine de la studiul luminii și radiațiilor invizibile pe care le primim, astronomii au pus la punct instrumente perfecționate mulțumită cărora se analizează lumina
Instrument astronomic () [Corola-website/Science/333504_a_334833]
-
te ridici deasupra solului. Au fost trimise în spațiu instrumente, la bordul sateliților artificiali. Întrucât sunt aproape de Pământ, Luna, precum și planetele care se rotesc în jurul Soarelui sunt studiate direct, cu ajutorul sondelor spațiale. Cu excepția câtorva planete care au fost vizitate de sonde spațiale, tot ce cunoaște omenirea despre aștri provine de la studiul luminii și radiațiilor invizibile pe care le primim, astronomii au pus la punct instrumente perfecționate mulțumită cărora se analizează lumina. Spectroscopul permite, de exemplu, studierea luminii emanate de stele sau
Instrument astronomic () [Corola-website/Science/333504_a_334833]
-
Sonda Giotto a făcut parte dintr-o flotă de cinci sonde spațiale, împreună cu două sonde sovietice Vega 1 și Vega 2 și două japoneze Sakigake și Suisei, lansate în 1985 cu destinația cometa Halley. Misiunea a fost condusă de Agenția Spațială
Giotto (sondă spațială) () [Corola-website/Science/334056_a_335385]
-
Sonda Giotto a făcut parte dintr-o flotă de cinci sonde spațiale, împreună cu două sonde sovietice Vega 1 și Vega 2 și două japoneze Sakigake și Suisei, lansate în 1985 cu destinația cometa Halley. Misiunea a fost condusă de Agenția Spațială Europeană (ESA). Inițial, misiunea trebuia să fie sprijinită de Statele Unite
Giotto (sondă spațială) () [Corola-website/Science/334056_a_335385]
-
Sonda Giotto a făcut parte dintr-o flotă de cinci sonde spațiale, împreună cu două sonde sovietice Vega 1 și Vega 2 și două japoneze Sakigake și Suisei, lansate în 1985 cu destinația cometa Halley. Misiunea a fost condusă de Agenția Spațială Europeană (ESA). Inițial, misiunea trebuia să fie sprijinită de Statele Unite ale Americii, dar cum
Giotto (sondă spațială) () [Corola-website/Science/334056_a_335385]
-
Giotto reamintește de pictorul florentin (Italia) Giotto di Bondone care, pe una dintre fresce care reprezintă „Adorația Magilor” / „Închinarea Magilor”, a ilustrat Steaua de la Betleem sub forma unei comete. Giotto a fost inspirat de trecerea cometei Halley din anul 1301. Sonda Giotto a fost construită pe baza unui satelit de cercetări de tip GEOS construit de British Aerospace, căruia i-a fost adăugat, cu această ocazie, un dublu scut de protecție contra microparticulelor cometare constituit dintr-o primă foaie de aluminiu
Giotto (sondă spațială) () [Corola-website/Science/334056_a_335385]
-
foaie de aluminiu de 1 mm apoi, la o distanță de 23 cm, dintr-o foaie de PET de 1,2 cm grosime. Au fost înregistrate de impacturi. Impactul cel mai violent, înregistrat cu 7 secunde și jumătate înainte ca sonda să atingă punctul cel mai apropiat de cometă, a făcut-o să se rotească în jurul axei sale și să piardă, pentru moment, contactul cu Pământul. Viteza sondei, în raport cu nucleul cometei, se apropia atunci de 68 km/s. Sonda, care cântărea
Giotto (sondă spațială) () [Corola-website/Science/334056_a_335385]
-
impacturi. Impactul cel mai violent, înregistrat cu 7 secunde și jumătate înainte ca sonda să atingă punctul cel mai apropiat de cometă, a făcut-o să se rotească în jurul axei sale și să piardă, pentru moment, contactul cu Pământul. Viteza sondei, în raport cu nucleul cometei, se apropia atunci de 68 km/s. Sonda, care cântărea 960 kg (o greutate modestă pentru acest tip de misiune), avea o formă cilindrică cu diametrul de 2 metri și înălțimea de 1 m, acoperită de celule
Giotto (sondă spațială) () [Corola-website/Science/334056_a_335385]
-
7 jeturi, ceea ce a declanșat o oscilație a cometei cu o perioadă lungă. Praful ejectat avea mărimea particulelor de fum de țigaretă, a căror masă era cuprinsă între 10 kg și 40x10 kg. Deși masa particulei care a provocat rotirea sondei Giotto nu a fost măsurată, ea a fost estimată între 0,1 și 1 gram, după efectele produse. Existau două tipuri de praf: Distribuția statistică a elementelor ușoare excluzând azotul (hidrogen, carbon, oxigen) era aceeași ca și a Soarelui. Prin
Giotto (sondă spațială) () [Corola-website/Science/334056_a_335385]
-
azotul (hidrogen, carbon, oxigen) era aceeași ca și a Soarelui. Prin urmare cometa era compusă din elementele cele mai primitive ale Sistemului Solar. Spectrometrele de masă cu plasmă și ioni au arătat că suprafața cometei Halley era bogată în carbon. Sonda Giotto a avut la activ mai multe premiere:
Giotto (sondă spațială) () [Corola-website/Science/334056_a_335385]
-
(sau Cometa Grigg-Skjellerup) este o cometă periodică, care a fost vizitată de sonda spațială Giotto. Cometa fusese descoperită de Jean-Louis Pons în 1808, apoi, după aproape un secol, a fost redescoperită în 1902 de către John Grigg, și redescoperită, din nou, în 1922 de către John Francis Skjellerup. În 1972 au fost descoperite Pi Puppidele
26P/Grigg-Skjellerup () [Corola-website/Science/334102_a_335431]
-
a fost defavorabilă și nu au fost făcute observații ale astrului. Ultimele perihelii ale cometei au fost la 6 iulie 2013 și la 23 martie 2008. Următorul periheliu va avea loc la 1 octombrie 2018. Cometa a fost survolată de sonda spațială Giotto, la 10 iulie 1992, la o distanță de 200 de kilometri, cu viteza de 13,99 km/s. Din nefericire, nicio fotografie nu a putut fi luată din cauză că obiectivul foto a fost deteriorat de impactul firicelelor de praf
26P/Grigg-Skjellerup () [Corola-website/Science/334102_a_335431]
-
nu a putut fi luată din cauză că obiectivul foto a fost deteriorat de impactul firicelelor de praf în timpul survolării Cometei Halley. Totuși întâlnirea a constituit un succes și a permis culegerea unor numeroase informații despre mediul din vecinătatea unei comete. Totodată sonda a constatat o ușoară divizare a nucleului cometar, o mică bucată detașându-se de cometă.
26P/Grigg-Skjellerup () [Corola-website/Science/334102_a_335431]
-
Un punct albastru pâl (Pale blue dot) - este o fotografie a Pământului luată pe data de 14 februarie 1990 de sondă spațială "Voyager 1" de la distanță record în jur de 6 miliarde de kilometri (3,7 miliarde de mile) ca parte a seriei de fotografii a sistemului solar „Portrete de familie”. În fotografie, mărimea Pământului este de mai puțin de un
Un punct azuriu () [Corola-website/Science/334085_a_335414]
-
este obiectul creat de om cel mai îndepărtat de Pământ și primul care a părăsit Sistemul Solar. Voyager 1 va atinge Norul Ort în 300 de ani și va trece prin el în următorii 30000 de ani. NAȘĂ afirmă că sondele spațiale Voyager sunt destinate să hoinărească pentru eternitate prin spațiu. Voyager 1 care își îndeplinise misiunea principala și părăsea sistemul solar, la cererea astronomului și autorului Carl Sagan a primit comandă de la NAȘĂ să întoarcă cameră și să ia o
Un punct azuriu () [Corola-website/Science/334085_a_335414]
-
sistemului solar și apoi spațiul cosmic din afara sistemului solar. După ce a intrat în sistemul lui Jupiter în 1979 și sistemul lui Saturn în 1980, principala misiune a fost declarată îndeplinită pe 20 noiembrie același an. Voyager 1 a fost prima sonda spațială care a trimis imagini detaliate a celor două planete și a lunilor lor. Călătorind cu o viteză de 64000 de km pe oră este obiectul creat de om cel mai îndepărtat de Pământ și primul care a părăsit Sistemul
Un punct azuriu () [Corola-website/Science/334085_a_335414]
-
de Pământ și primul care a părăsit Sistemul Solar. Misiunea i-a fost extinsă și continuă și în ziua de azi, cu scopul de a investiga periferia Sistemului Solar incluzând Centura Kuiper, heliosfera și spațiul stelar. Operând de la lansarea ei, sonda primește constant comenzi și transmite datele înapoi la NAȘĂ. Inițial, se aștepta ca sonda să funcționeze doar până la întâlnirea cu Saturn, insă Carl Sagan venise cu ideea că sonda spațială să mai ia o ultimă imagine a Pământului, arătând că
Un punct azuriu () [Corola-website/Science/334085_a_335414]
-
și continuă și în ziua de azi, cu scopul de a investiga periferia Sistemului Solar incluzând Centura Kuiper, heliosfera și spațiul stelar. Operând de la lansarea ei, sonda primește constant comenzi și transmite datele înapoi la NAȘĂ. Inițial, se aștepta ca sonda să funcționeze doar până la întâlnirea cu Saturn, insă Carl Sagan venise cu ideea că sonda spațială să mai ia o ultimă imagine a Pământului, arătând că o astfel de fotografie în care Terra apare atât de mică nu are o
Un punct azuriu () [Corola-website/Science/334085_a_335414]
-
incluzând Centura Kuiper, heliosfera și spațiul stelar. Operând de la lansarea ei, sonda primește constant comenzi și transmite datele înapoi la NAȘĂ. Inițial, se aștepta ca sonda să funcționeze doar până la întâlnirea cu Saturn, insă Carl Sagan venise cu ideea că sonda spațială să mai ia o ultimă imagine a Pământului, arătând că o astfel de fotografie în care Terra apare atât de mică nu are o valoare științifică foarte mare dar este în schimb simbolică în privința locului nostru în Univers. Deși
Un punct azuriu () [Corola-website/Science/334085_a_335414]