8,296 matches
-
primită, prin care cineva Îmi cere Monografia să o vadă. Vreau să vă arăt cât interes deșteaptă ea: o va păstra „ca pe ochii din cap!!”. Voi duce-o eu personal cu vreo ocazie. Mi-e teamă să nu se strice. Multă lume de acolo mi-o cere. C.P. este a surorii violonistului Botez. Ea Însăși o fostă elevă a mea la Fălticeni și bună prietenă cu Nuța Vasiliu 83. Mama este soția șefului de gară din Fălticeni și a fost
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
școala. și din 56 absolvenți În 1906 am fost numai eu din seria mea 1906. 48 În mormânt, 8 În viață, din aceștia 3 f. bolnavi și 5 mai bunișori, dar se vede că și din aceștia s-au mai stricat. și marți am venit la Suceava unde am fost chemat, ca să nu se supere, cei mari. și miercuri am plecat acasă când m-am Întâlnit cu Dl. Lateș. Am stupi și merg rău și-i hrănesc și mă Împung și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe o nepoată a poetei, nepoată pe care o Întâlnește foarte des În familie. Mi-a făgăduit să-mi remită un plic care va conține ceea ce doriți. Cum Însă În făgăduieli nu e bine să te Încrezi 100% - nu ar strica dacă și cu el ați lua contact: Telefon la domiciliu 44.21.93 sau personal diminețile de la 11 În sus la Muzeul de istorie a literaturii În str. Fundației În localul fostului Muzeu româno-rus. Pe Eugen Jebeleanu nici nu l-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și biblioteca; au fotografiat apoi pe fiica mea Tansi și pe mine, de vreo 3-4 ori, În camera ei. Eram tare mahmur, ca după o noapte de insomnie, tare indispus; dar a trebuit să fac mină bună, ca să nu-i stric cheful bunului Moscaliuc, după atâtea sacrificii făcute pentru niște sarbede amintiri. Acum, că ți-am satisfăcut curiozitatea cu privire la d. Moscaliuc, să ne ocupăm și de-ale matale! Nu știu ce medici curanți ai și dacă d. Dr. Spiridon Îți poate ajuta cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
memorială dacă nu e acoperită cu draniță și cu toate făgăduielile celor din Flt. - cei mai mulți străini de localitate - nu poate căpăta dranița necesară (firește s-o cumpere) de nicăieri, fiind nevoită În cele din urmă s-o acopere cu tablă, stricându-i astfel aspectul original. M-am gândit la bunele legături ale matale cu șefii din Suceava șimi unesc rugămintea cu a drei Râpeanu să pui o vorbă bună pe lângă dânșii, să-i aprobe dranița necesară pentru Învelitul casei, care, În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe Vasile Toporan. Era Înfruntat și venerabilul institutor Dumitru Balan, președintele Comitetului orășenesc de cultură și educație socialistă. Acesta ne apăra, din motive obiective. Confruntări aproape zilnice, cu perspectiva de a fi arbitrați la nivel superior, de alte foruri. Le stricam atmosfera de dolce far niente, eram martori ai libațiunilor, vedeam cum se luau bani de la vizitatori și nu se dădeau bilete. Trebuia să plecăm, și noi nu vroiam să pricepem aceasta!... Nu puteam scrie prin poștă profesorului, care era adevărata
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Suceava. Numele muzeografului 635 Îmi e tare cunoscut, dar nu știu, de unde să-l iau636. Poate, ca folticenean, va avea cel puțin milă de creația altuia, pentru locul său natal 637. Totuși, „ochiul stăpânului Îngrașe vita”. Totul e: să nu strice ce-ai făcut mata. D-na Ungureanu s-a bucurat auzind de d-na Niculescu-Varone, care i-a fost colegă la universitate, la lb. română (D-na Ungureanu are 2 licențe: româna și germana). În ceea ce privește pe denigratorul 638 matale, consolează
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de rând, munca prestată de salariații spitalelor fiind de proastă calitate. Tratamentele sunt de proastă calitate, iar medicina practicată de medici nu mai e medicină, ci comerț medical. Pe zi ce trece, colaborarea între medici și fostul asistent medical se strică, rezultatele fiind cele actuale, adică proaste. Noi nu primim locuințe decât dacă dăm filodormă 10 până la 15.000 de lei. Sunt sute de colegi care, din modestul lor salariu, plătesc între 400 și 600 de lei chirie lunar. Prețurile alimentelor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
moarte de martir, fiind omorât de turci și aruncat în apele râului Marița. De va îndrăzni cineva, orice fel de obraz ar fi, sau parte bisericească, sau parte mirenească, sau mic, sau mare, sau de-al locului, sau străin să strice sau să strămute ceva dintru acestea ce cu bunăvoință le-am așezat, unul ca acela să fie afurisit de Tatăl, de Fiul și de Duhul Sfânt și să aibă pârâși la înfricoșata zi a judecății pre toți sfinții. Acest om
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
noroc, la loto-pronosport: mulți fac cereri, dar pașaport primesc cei ce au noroc, dacă nu sunt indivizi de la cooperativa ochii și urechea sau cu relații și bani, ori și una și alta. În acest caz, ce-i prea mult nu strică! Un ascultător fidel, [mai-iunie] 1984, difuzată la 17 iunie 1984 Litoralul românesc și localurile în care românii și câinii sunt indezirabili!!! în urmă cu câțiva ani, având întâlnire pe Litoral cu câțiva prieteni din RFG, în luna august, și știind
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
an viitor, când voi fi Înțeles bine condiția mea cea nouă, de pensionar. Îi datorez o mie de pagini restaurate până acum o lună aproximativ și speranța de a o duce tot așa, dacă balanța sănătății nu mi se va strica de tot. Nu am avut cum mulțumi până acum Domnului Mircea Iorgulescu pentru amabila invitație de a participa la discuția din România literară. Intervenția Dumneavoastră atrage atenția asupra posibilității unei stări nedorite - pe care alții văd că o aplaudă anticipat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lui scâlciate și lungi ca niște corăbii. Când mergea, părul îi cădea peste frunte și gestul lui favorit era darea părului peste cap, ca să-și facă lumină înaintea ochilor. Era negru ca un harap și nici prea mare frumusețe nu stricase Dumnezeu cu el, așa încât când își exercita mimica în serile de divertisment tineresc de la cămin, speriai copiii cu el. El făcea tot felul de drăcii dar nu râdea niciodată. În timpul marșului făcut de Căpitan în Bucovina în vara anului 1929
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Subsemnatul, am avut fericirea sau nefericirea de a fi trecut și eu prin acest loc damnat, ca deținut pedepsit, fiindcă, slujind Adevărului, am respins Diavolul întruchipat într-un anchetator zelos și crud, care îmi cerea o declarație mincinoasă și căruia, stricându-i astfel pasența, a trebuit să plătesc vamă lui Carron la trecerea în lumea umbrelor celor mai întunecate ale Jilavei, de unde numai Dumnezeu m-a scos, ca să pot depune și eu ca și alții mărturie de ce-a fost acolo
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din teren arătau că aceasta nu era respectată peste tot, fapt ce provoca adversitate din partea autorității, întrucât se aprecia că prezența acestora printre răniții de pe front este unul dintre mijloacele prin care „iudeo-bolșevicii” vin în contact cu românii și le strică bunadispoziție, starea de spirit. În acest sens, de exemplu, Marele Stat Major, Secția I, se adresa în martie 1943 lui Ion Antonescu: „Încă din vara anului 1942, s’a constatat că evreii folosiți în spitale irită pe răniții veniți de pe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
acest fel se vor face companiei prin comandantul plutonului respectiv. 8) Fiecare lucrător evreu răspunde de unealta sau uneltele date în primire fiecăruia pentru lucru și va fi considerat ca sabotor, acela care intențio nat le va ascunde, pierde sau strica. 9) Până la noi dispozițiuni se interzice corespondența de orice fel. 10) Fiecare lucrător evreu este obligat ca să poarte în mod vizibil pe haină, în partea stângă a pieptului, o insignă în forma de stea, din pânză galbină, în mărime de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de a face propagandă subversivă să întindă corupția stând în contact strâns cu populațiunea, este necesar a se da ordin și de Dvs. în acest sens prin Ministerul de resort. 2) Deoarece la majoritatea evreilor din Detașamente li s’au stricat încălțămintea, hainele, rufăria, etc., și pentru a nu fi expuși de a rămâne desbrăcați pe timpul care de vine din ce în ce mai rece și care s’ar repercuta direct și asupra randamentului la lucru este necesar a se inter veni pentru ca Decizia Ministerială
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în contact cu cei sănătoși, casa în care se găsește infirmeria este cam la extremitatea comunei Suraia spre N.E., ei plătesc chirie și au multe medicamente ca: vată, pansamente și instrumente care dacă s’ar duce în tabără s’ar strica fie din cauza intemperiilor, fie din cauză că nu au unde le păstra deoarece nu avem dulapuri speciale în barăci, iar medicul șef al Detașamentului, farmacistul și dentistul să fie tolerați a locui în permanență în infirmerie. COMANDANTUL DETAȘ. EVREI Nr. 101 Lt.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
accesat de altcineva, tot conținutul se distruge automat. — Bravo! spuse bătrânul admirativ. Am băgat portofelul în buzunar. Ce-ar fi să mai servești niște sandvișuri înainte de plecare? Eu nu mănânc în timp ce lucrez și ar fi păcat de Dumnezeu să se strice. Pentru că mi se făcuse iar foame, le-am mâncat pe toate. Nu mai rămăsese nici un sandviș cu castraveți, dar cum nu mă omoram după ele, m-am declarat foarte mulțumit de cele cu șuncă și cu brânză. Bătrânul mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
au la dispoziție tot felul de mașini pe care scrie „taxi“ și am mai auzit de Computatori răpiți și duși mai știu eu unde. S-ar putea să fie doar zvonuri, nu știu nici un caz concret, dar puțină prudență nu strică. De obicei iau metroul sau autobuzul, dar de data asta eram prea obosit și somnoros și nu mă simțeam capabil să mă întorc acasă, la o oră de vârf, cu mijloace de transport în comun. Mai și ploua. Chiar dacă trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
zilei de mâine pentru tot restul vieții. Băutura nu afectează permutările. Ba dimpotrivă, experții susțin că ea chiar ajută la slăbirea tensiunii nervoase provocată de o asemenea activitate. Eu, personal, nu beau, deoarece consider permutările un adevărat ritual. Și nu strică un dram de vigilență, mai ales că permutările au fost „înghețate“ mai bine de două luni, adică nu le-am mai practicat. Am făcut un duș rece și gimnastică timp de cincisprezece minute. Am băut apoi două cești de cafea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
a întâmplat ceva îngrozitor. Bariera sonoră s-a defectat, câmpul sonor subteran a luat-o razna. — Ce s-a defectat? — Bariera sonoră. E vorba de un dispozitiv special care-i ținea pe Întunegrii la distanță. Cred că ei l-au stricat și au pătruns pe teritoriul nostru. Sigur au pus mâna pe bunicul meu. — Pentru ce? Pentru că-i interesau cercetările lui. Întunegrii sau Simbolatorii. Erau înnebuniți să pună mâna pe ele. Au încercat chiar să negocieze cu bunicul și asta l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nimic. Se folosesc doar de tine. — Atunci nu văd ce căutați aici. — Am venit să te salutăm. Am zis că poate-i mai bine să afli de existența noastră, zise Pitic, lovind cu colțul brichetei în masă. Poate n-ar strica un schimb de opinii de-acum încolo. Ce zici? — Pot să-mi dau frâu liber imaginației? — Bineînțeles. Simte-te liber ca pasărea cerului și în largul tău ca în largul mării. Nu poți îngrădi nimănui dreptul ăsta. — Nu aparțineți nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
e ieftin... În fond aici îți duci traiul, nu? — Distrus? am întrebat eu mirat. Adică... cum distrus? Așa cum se distrug lucrurile. Ca ușa aceea, de exemplu, zise Pitic arătând spre ușa ieșită din țâțâni și doborâtă la pământ. Toate se strică până la urmă. Dar de ce să distrugeți? — De dragul distrugerii. Fie că-ți explicăm, fie că nu, lucrurile distruse nu se mai repară. Așa că mai bine ne-ai spune la ce ții cel mai mult din apartamentul ăsta. Vrem să ne arătăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dacă pădurea îmi era prieten sau dușman. Putea foarte bine să facă pe prietenoasa ca să mă ademenească. Cred că a avut dreptate Colonelul când mi-a spus că rădăcinile mele nu sunt încă bine înfipte în acest oraș. Așa că nu strică puțină prudență. N-am văzut urme lăsate de locuitorii pădurii. Nici un obiect făcut de mână de om. Mi-ar fi plăcut să-i întâlnesc, dar în același timp mă temeam de ei. Poate ar fi trebuit să avansez și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
uiți la mașinile din urma noastră, i-am zis fetei durdulii. Dacă ți se pare că ne urmărește vreuna, spune-mi și mie. A încuviințat și s-a întors. — Crezi că ne urmărește cineva? întrebă ea. — Nu știu, dar nu strică să fim atenți. Ți-ajunge dacă mănânci doar hamburger? Nu ne-ar lua prea mult timp. — Mă mulțumesc cu orice. Am tras mașina la primul fast-food drive-in. A venit o ospătăriță îmbrăcată într-o rochie roșie, extrem de scurtă și ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]