7,943 matches
-
Este frapantă discrepanța dintre entuziasmul unanim cu care a fost primită opera lui Topîrceanu și poziția rece și denigrantă a criticilor vremii. Eugen Lovinescu, pornind de la premiza că umorul nu poate genera „marea poezie”, a redus "Baladele" și "Parodiile" la superficiale tablouri de natură, la ușoare strofe de spirit al unui „autor de cronici rimate”, „un reprezentant al democrației literare”. Această causticitate era alimentată de aversiunea lui Topîrceanu pentru modernism, în special simbolismul, curentul decadent cel mai activ de la începutul secolului
George Topîrceanu () [Corola-website/Science/297552_a_298881]
-
statul plătea pentru aceste bunuri. Aceasta permitea prețului să joace un rol esențial în ceea ce privește informația în legătură cu lipsa de bunuri sau necesarul de capital în tehnologie sau munca pentru a produce bunuri. De asemenea, în companii era prezentă o structură sindicalistă superficială - atât partidul fascist german cât și cel italian au început lupta politică fiind mișcări sindicale ale muncitorilor, dar devenind dictaturi (în cazul german, regim totalitar). Ideea s-a păstrat în timp, anume se dorește uneori un control al statului pentru
Nazism () [Corola-website/Science/296739_a_298068]
-
de ofense și de atacuri personale, procese care au fost anulate prin intervenția personală a guvernatorului provinciei. Studentul P.S. Dașevschi l-a acuzat a fi unul din principalii instigatori ai pogromului și a încercat să-l înjunghie, rană fiind însă superficială. Krușevan a refuzat să primească asistență medicală pe care i-a oferit-o un medic evreu. Timorat în urmă atentatului, Krușevan a început să meargă înarmat și însoțit de un bucătar personal, ca să nu fie otrăvit În 1918, după ce Sfatul
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
dialoguri socratice”. Majoritatea îl prezintă pe Socrate discutând un subiect de natură etică (prietenia, pietatea) cu un prieten sau cu cineva pe care îl crede expert în domeniu. Cu ajutorul unui șir de întrebări interlocutorii săi înțeleg că cunoștințele lor sunt superficiale și nu sunt adevărate. În unele din dialogurile din tinerețe Socrate este prezentat de Platon ca oferind răspunsuri clare la întrebările interlocutorilor, punând baza unei doctrine filosofice. În discuțiile ținute de Socrate intervine și Platon, care începe să promoveze ideile
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]
-
Tensiunea superficială este proprietatea generală a lichidelor de a lua o formă geometrică de arie minimă în lipsa forțelor externe, datorată acțiunii forțelor de coeziune dintre moleculele lichidului. Această proprietate face ca porțiunea de suprafață a lichidului să fie atrasă de altă suprafață
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
să fie atrasă de altă suprafață, cum ar fi cea a unei alte suprafețe de lichid, ca în cazul fuzionării picăturilor de apă sau a formării de sfere din picăturile de mercur. Aplicând fizica newtoniană forțelor ce apar din cauza tensiunii superficiale se obțin predicții precise pentru numeroase comportamente ale lichidelor, comportamente atât de comune încât sunt în general luate ca atare. Aplicând termodinamica acelorași forțe, rezultă predicții pentru alte comportamente mai subtile ale lichidelor. Mărimea fizică ce caracterizează tensiunea superficială este
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
tensiunii superficiale se obțin predicții precise pentru numeroase comportamente ale lichidelor, comportamente atât de comune încât sunt în general luate ca atare. Aplicând termodinamica acelorași forțe, rezultă predicții pentru alte comportamente mai subtile ale lichidelor. Mărimea fizică ce caracterizează tensiunea superficială este coeficientul de tensiune superficială, notată de regulă cu litera grecească σ ("sigma"), uneori cu γ ("gamma"), care este o mărime fizică intensivă, caracteristică fiecărei substanțe omogene în condiții fizice date (constantă de material) Coeficientul de tensiune superficială are dimensiune
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
precise pentru numeroase comportamente ale lichidelor, comportamente atât de comune încât sunt în general luate ca atare. Aplicând termodinamica acelorași forțe, rezultă predicții pentru alte comportamente mai subtile ale lichidelor. Mărimea fizică ce caracterizează tensiunea superficială este coeficientul de tensiune superficială, notată de regulă cu litera grecească σ ("sigma"), uneori cu γ ("gamma"), care este o mărime fizică intensivă, caracteristică fiecărei substanțe omogene în condiții fizice date (constantă de material) Coeficientul de tensiune superficială are dimensiune de forță pe unitatea de
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
caracterizează tensiunea superficială este coeficientul de tensiune superficială, notată de regulă cu litera grecească σ ("sigma"), uneori cu γ ("gamma"), care este o mărime fizică intensivă, caracteristică fiecărei substanțe omogene în condiții fizice date (constantă de material) Coeficientul de tensiune superficială are dimensiune de forță pe unitatea de lungime, sau de energie pe unitatea de arie. Cele două sunt echivalente — dar când se face referire la energie pe unitatea de arie, se preferă termenul de energie superficială — termen mai general, în
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
material) Coeficientul de tensiune superficială are dimensiune de forță pe unitatea de lungime, sau de energie pe unitatea de arie. Cele două sunt echivalente — dar când se face referire la energie pe unitatea de arie, se preferă termenul de energie superficială — termen mai general, în sensul că se aplică și solidelor, nu doar lichidelor. Tensiunea superficială se datorează atracției dintre moleculele lichidului prin intermediul forțelor intermoleculare. În interiorul masei lichidului, fiecare moleculă este atrasă în egală măsură în toate direcțiile de către moleculele învecinate
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
energie pe unitatea de arie. Cele două sunt echivalente — dar când se face referire la energie pe unitatea de arie, se preferă termenul de energie superficială — termen mai general, în sensul că se aplică și solidelor, nu doar lichidelor. Tensiunea superficială se datorează atracției dintre moleculele lichidului prin intermediul forțelor intermoleculare. În interiorul masei lichidului, fiecare moleculă este atrasă în egală măsură în toate direcțiile de către moleculele învecinate, în condiții de echilibru termodinamic, din care cauză rezultanta tuturor forțelor este nulă, în raport cu centrul
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
mărirea ariei, va rezulta și o energie mai mare. În consecință, suprafața va împinge înapoi înspre orice curbură în același fel în care o minge împinsă la deal va împinge înapoi pentru a-și mimiza energia potențială gravitațională. Efectele tensiunii superficiale pot fi văzute în cazul apei: Tensiunea superficială apare și în alte fenomene comune, mai ales când se folosesc unele substanțe care o reduc: Dintre toate corpurile geometrice, forma sferică posedă, la un volum determinat, cea mai mică arie. Din
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
mare. În consecință, suprafața va împinge înapoi înspre orice curbură în același fel în care o minge împinsă la deal va împinge înapoi pentru a-și mimiza energia potențială gravitațională. Efectele tensiunii superficiale pot fi văzute în cazul apei: Tensiunea superficială apare și în alte fenomene comune, mai ales când se folosesc unele substanțe care o reduc: Dintre toate corpurile geometrice, forma sferică posedă, la un volum determinat, cea mai mică arie. Din acest motiv, schimbarea formei nesferice ale unei mase
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
ia forma sferică, este analoagă acțiunii care ar apărea dacă suprafața lichidului ar reprezenta o membrană elastică ce tinde să se contracte (strângă) Fenomenele fizice determinate de existența presiunii moleculare se pot explica prin aplicarea modelului unei astfel de membrane superficiale care delimitează volumul lichidului studiat, de mediul său înconjurător. Pentru menținerea unei membrane întinsă în echilibru static, la marginea ei trebuie să existe o forță F, tangentă la suprafața lichidului și normală la marginea suprafeței; forța aceasta se numește forță
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
volumul lichidului studiat, de mediul său înconjurător. Pentru menținerea unei membrane întinsă în echilibru static, la marginea ei trebuie să existe o forță F, tangentă la suprafața lichidului și normală la marginea suprafeței; forța aceasta se numește forță de tensiune superficială. Acestă forță este direct proporțională cu lungimea "l" a marginii membranei de lichid; pentru a scrie expresia matematică a forței de tensiune superficială se introduce un coeficient de proporționalitate, numit coeficientul de tensiune superficială, reprezentat prin simbolul "σ" și care
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
F, tangentă la suprafața lichidului și normală la marginea suprafeței; forța aceasta se numește forță de tensiune superficială. Acestă forță este direct proporțională cu lungimea "l" a marginii membranei de lichid; pentru a scrie expresia matematică a forței de tensiune superficială se introduce un coeficient de proporționalitate, numit coeficientul de tensiune superficială, reprezentat prin simbolul "σ" și care depinde de natura lichidului. Dependența forței de tensiune superficială de lungime se exprimă prin formula: formula 1 . Coeficientul tensiunii superficiale este definit ca fiind
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
aceasta se numește forță de tensiune superficială. Acestă forță este direct proporțională cu lungimea "l" a marginii membranei de lichid; pentru a scrie expresia matematică a forței de tensiune superficială se introduce un coeficient de proporționalitate, numit coeficientul de tensiune superficială, reprezentat prin simbolul "σ" și care depinde de natura lichidului. Dependența forței de tensiune superficială de lungime se exprimă prin formula: formula 1 . Coeficientul tensiunii superficiale este definit ca fiind forța pe unitatea de lungime, unde forța este paralelă cu suprafața
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
a marginii membranei de lichid; pentru a scrie expresia matematică a forței de tensiune superficială se introduce un coeficient de proporționalitate, numit coeficientul de tensiune superficială, reprezentat prin simbolul "σ" și care depinde de natura lichidului. Dependența forței de tensiune superficială de lungime se exprimă prin formula: formula 1 . Coeficientul tensiunii superficiale este definit ca fiind forța pe unitatea de lungime, unde forța este paralelă cu suprafața, dar perpendiculară pe direcția lungimii. Din expresia forței de tensiune se poate scrie formula de
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
a forței de tensiune superficială se introduce un coeficient de proporționalitate, numit coeficientul de tensiune superficială, reprezentat prin simbolul "σ" și care depinde de natura lichidului. Dependența forței de tensiune superficială de lungime se exprimă prin formula: formula 1 . Coeficientul tensiunii superficiale este definit ca fiind forța pe unitatea de lungime, unde forța este paralelă cu suprafața, dar perpendiculară pe direcția lungimii. Din expresia forței de tensiune se poate scrie formula de definiție a coeficientului de tensiune superficială: Cu alte cuvinte, coeficientul
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
formula: formula 1 . Coeficientul tensiunii superficiale este definit ca fiind forța pe unitatea de lungime, unde forța este paralelă cu suprafața, dar perpendiculară pe direcția lungimii. Din expresia forței de tensiune se poate scrie formula de definiție a coeficientului de tensiune superficială: Cu alte cuvinte, coeficientul formula 2 este numeric egal cu forța aplicată pe unitatea de lungime a marginii suprafeței membranei de lichid. Un mod intuitiv de a înțelege dependența forței de lungime este exemplul dat de o peliculă plană de săpun
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
Ața va fi trasă spre interiorul peliculei (membranei) de o forță egală cu 2"formula 3L" (factorul numeric 2 apare din cauză că pelicula de săpun are două fețe, și deci două suprafețe, astfel încât ața se „racordează” de două ori la membrană). Tensiunea superficială are deci dimensiune de forță pe unitate de lungime. În Sistemul Internațional unitatea sa este newtonul pe metru, dar în cgs unitatea sa este dina pe cm. O dină/cm corespunde la 0,001 N/m. O definiție echivalentă pentru
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
de forță pe unitate de lungime. În Sistemul Internațional unitatea sa este newtonul pe metru, dar în cgs unitatea sa este dina pe cm. O dină/cm corespunde la 0,001 N/m. O definiție echivalentă pentru coeficientul de tensiune superficială, utilă în termodinamică, este lucrul mecanic efectuat pe unitatea de suprafață. Astfel, pentru a crește aria suprafeței libere a unei mase de lichid cu o cantitate, "ΔA", este necesară o cantitate de lucru mecanic "formula 3ΔA". Acest lucru mecanic se transformă
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
energie potențială minimă, potrivit principiului minimei acțiuni, o picătură liberă de lichid preia în mod natural o formă sferică, formă de suprafață minimă pentru un volum dat. Pentru deducerea relației corecte dintre energia membranei, variația ariei și coeficientul de tensiune superficială se consideră o membrană de lichid dreptunghiulară întinsă pe un cadru rigid de înălțime "l", având una din înălțimi (o latură) mobilă și de masă neglijabilă (vezi figura din dreapta). În vederea determinării lucrului mecanic necesar pentru a mări aria membranei superficiale
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
superficială se consideră o membrană de lichid dreptunghiulară întinsă pe un cadru rigid de înălțime "l", având una din înălțimi (o latură) mobilă și de masă neglijabilă (vezi figura din dreapta). În vederea determinării lucrului mecanic necesar pentru a mări aria membranei superficiale de lichid cu o cantitate "ΔA", se deplasează prin translație latura mobilă a membranei pe o distanță ΔS sub acțiunea unei forțe externe "F". Procesul de întindere a membranei este unul cvasistatic, de aceea, această forță este permanent în echilibru
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
ΔA", se deplasează prin translație latura mobilă a membranei pe o distanță ΔS sub acțiunea unei forțe externe "F". Procesul de întindere a membranei este unul cvasistatic, de aceea, această forță este permanent în echilibru cu rezultanta forțelor de tensiune superficială care se opun deplasării spre dreapta. În aceste condiții, lucrul mecanic efectuat de către forța F împotriva forțelor de tensiune superficială este formula 5. Conform relației de definiție a forței de tensiune superficială formula 1; din aceste două relații rezultă expresia lucrului mecanic
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]