8,098 matches
-
mai mare decât presiunea maximă posibilă a dioxidului de carbon, ceea ce înseamnă că măsurătorile nu pun constrângeri asupra parametrilor atmosferei. Geometria neobișnuită a sistemului uranian face ca polii sateliților să primească mai multă energie solară decât regiunile ecuatoriale. Întrucât presiunea vaporilor de CO depinde foarte mult de temperatură, aceasta poate duce la acumularea de dioxid de carbon în regiunile de joasă latitude ale Titaniei, unde poate exista stabil pe porțiunile cu albedo ridicat și pe regiunile umbrite ale suprafeței sub formă
Titania (satelit) () [Corola-website/Science/304018_a_305347]
-
Titan sunt însă neclare, deoarece nu pare să existe o activitate luminoasă extinsă. Temperatura la suprafață este de aproximativ 94 K (−179 °C, sau −290 °F). La această temperatură apa înghețată nu se evaporă, astfel încât atmosfera este aproape lipsită de vapori de apă. Ceața din atmosferă contribuie la anti-efectul de seră al satelitului, reflectând lumina solară înapoi în spațiu, ceea ce face ca suprafața să fie semnificant mai rece decât atmosfera superioară. Satelitul recepționează doar aproximativ 1% din cantitatea de lumină solară
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
că pe Titan se află un mediu similar în multe feluri cu cel teoretizat pentru Pământul primordial. Cercetătorii cred că atmosfera primordială a Pământului era similară în compoziție cu atmosfera prezentă pe Titan, o excepție importantă fiind prezența lacurilor cu vapori de apă de pe Titan. Satelitul este considerat de unii oameni de știință ca o posibilă gazdă pentru viața extraterestră microbiană sau, cel puțin, ca un mediu prebiotic bogat în compuși organici complecși. Experimentul Miller-Urey și alte câteva experimente au arătat
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
3 Centrală de abur, cu excepția boilerelor cu apă fierbinte pentru încălzirea centrală Clasa 28.30 Centrală de abur, cu excepția boilerelor cu apă fierbinte pentru încălzirea centrală Centrale de abur și componenete ale acestora Boilere cu aburi sau alte tipuri de vapori; boilere cu apă superîncălzită Instalații auxiliare folosite cu boilerele; generatoare electrice cu condensatori pentru aburi sau alți vapori 885e 88520.1 421b 42120 422 42210 42220 886c 88610.1 448a 44823 44825 44833 886d 88610.2 423a 42320 42330 7308
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
cu excepția boilerelor cu apă fierbinte pentru încălzirea centrală Centrale de abur și componenete ale acestora Boilere cu aburi sau alte tipuri de vapori; boilere cu apă superîncălzită Instalații auxiliare folosite cu boilerele; generatoare electrice cu condensatori pentru aburi sau alți vapori 885e 88520.1 421b 42120 422 42210 42220 886c 88610.1 448a 44823 44825 44833 886d 88610.2 423a 42320 42330 7308.30, 7610.10 7309, 7611 7311, 7613 7322.1 8403.10 8403.90 8402.1-.20 8404.10
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
12.31 29.12.32 29.12.33 29.12.34 Motoare cu aprindere cu scânteie pentru propulsia marină; alte motoare Alte motoare cu piston și combustie internă cu aprindere prin compresie Turbine Turbine cu abur și alte turbine cu vapori Turbine hidraulice și roți de apă Turbine cu gaz, alte decât turbo-jeturile și turbo-elicele Componente ale turbinelor Componente ale turbinelor cu aburi sau alți vapori Componente ale turbinelor hidraulice, roților de apă incluzând egalizatorii Componente ale turbinelor cu gaz, alte
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
și combustie internă cu aprindere prin compresie Turbine Turbine cu abur și alte turbine cu vapori Turbine hidraulice și roți de apă Turbine cu gaz, alte decât turbo-jeturile și turbo-elicele Componente ale turbinelor Componente ale turbinelor cu aburi sau alți vapori Componente ale turbinelor hidraulice, roților de apă incluzând egalizatorii Componente ale turbinelor cu gaz, alte decât turbo-jeturile și turbo-elicele Instalarea, întreținerea și reparația motoarelor și turbinelor, cu excepția motoarelor de avioane, vehicule și motociclete Instalarea motoarelor și turbinelor, cu excepția motoarelor de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
in oxigen la 600C: Si+O→SiO. Dintre halogeni, Si se combină la temperatura camerei numai cu F. Cu Cl și Br reacționează la 500C formând tetrahalogenurile respective: Si+2F →SiF, Si+2Cl →SiCl. La încălzire, Si reacționeaza lent cu vaporii de apă la temperatura de 800 C: Si+2HO→SiO+2H↑. Este rezistent față de acizi, cu excepția acidului fluorhidric (HF), dar reacționeaza la cald cu hidroxizii alcalini formând silicați și degajând hidrogen. Siliciul este foarte răspândit în natură, însă nu în
Siliciu () [Corola-website/Science/304108_a_305437]
-
au avut drept scop aplicarea unor măsuri antigrindină. În cadrul acestora se poate face distincția între; Alte acțiuni de combatere a acțiunilor dăunătoare au drept obiect dispersarea ceții. Fenomenele de poluare atmosferică afectează nu numai calitatea aerului ci și cea a vaporilor de apă din atmosferă și produc efecte dăunătoare în urma antrenării diferitelor substanțe poluante de către vaporii de apă. Un exemplu ale unui asemenea fenomen îl constituie ploaia acidă, care se produce dacă apa atmosferică conține substanțe acide. În asemenea cazuri, sunt
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
Alte acțiuni de combatere a acțiunilor dăunătoare au drept obiect dispersarea ceții. Fenomenele de poluare atmosferică afectează nu numai calitatea aerului ci și cea a vaporilor de apă din atmosferă și produc efecte dăunătoare în urma antrenării diferitelor substanțe poluante de către vaporii de apă. Un exemplu ale unui asemenea fenomen îl constituie ploaia acidă, care se produce dacă apa atmosferică conține substanțe acide. În asemenea cazuri, sunt inițiate acțiuni de protecție a calității precipitațiilor în general care constau de obicei în împiedicarea
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
fie la turație mică sau mare. Flamabilitatea combustibilului Motorina are o flamabilitate scăzută, cauzând un risc minor de incendiu datorat unui vehicul care este echipat cu un motor diesel. Pe iahturi, motorul diesel este folosit, pentru că cele pe benzină generează vapori ușori inflamabili, care se pot acumula în partea de jos a navei, încât, câteodată cauzează explozii la bordul lor.Astfel sistemele de ventilare pentru navele care au motoare pe benzină, sunt necesare. Armata Statelor Unite ale Americi și NATO folosesc numai
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
sunt necesare. Armata Statelor Unite ale Americi și NATO folosesc numai motoare diesel sau pe turbine pe gaze pentru a limita pericolul de incendiu. Deși nici benzina, nici motorina nu sunt explozive în stare lichidă, ambele pot crea un amestec de vapori și aer explosiv, sub condițiile corecte. Astfel, motorina este mai puțin susceptibilă în a crea aceste amestecuri explozibile, din cauza ratei de emanare a vaporilor, care este o indicare a ratei evaporării. Tancurile armatei americane din timpul celui de al 2
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
nici benzina, nici motorina nu sunt explozive în stare lichidă, ambele pot crea un amestec de vapori și aer explosiv, sub condițiile corecte. Astfel, motorina este mai puțin susceptibilă în a crea aceste amestecuri explozibile, din cauza ratei de emanare a vaporilor, care este o indicare a ratei evaporării. Tancurile armatei americane din timpul celui de al 2-lea război mondial, dotate cu motoare pe benzină erau poreclite Ronson (firmă producătoare de brichete), din cauza probabilității de a exploda mai ușor, atunci când erau
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
Ceața este un fenomen meteorologic, care constă dintr-o aglomerație de particule de apă aflate în suspensie în atmosferă în apropierea suprafaței solului, care reduce vizibilitatea orizontală sub 1.000 de metri. La o temperatură dată, cantitatea de vapori de apă din aer se poate mări substanțial (de exemplu, în urma evaporării intense a apei din sol), până când vaporii devin saturați. De cele mai multe ori, vaporii de apă nu ating punctul de saturație doar datorită evaporării și/sau condensării, dar pot
Ceață () [Corola-website/Science/304195_a_305524]
-
în atmosferă în apropierea suprafaței solului, care reduce vizibilitatea orizontală sub 1.000 de metri. La o temperatură dată, cantitatea de vapori de apă din aer se poate mări substanțial (de exemplu, în urma evaporării intense a apei din sol), până când vaporii devin saturați. De cele mai multe ori, vaporii de apă nu ating punctul de saturație doar datorită evaporării și/sau condensării, dar pot deveni saturați prin răcire, dacă temperatura aerului coboară mai jos de așa-numitul "punct de rouă", care este temperatura
Ceață () [Corola-website/Science/304195_a_305524]
-
care reduce vizibilitatea orizontală sub 1.000 de metri. La o temperatură dată, cantitatea de vapori de apă din aer se poate mări substanțial (de exemplu, în urma evaporării intense a apei din sol), până când vaporii devin saturați. De cele mai multe ori, vaporii de apă nu ating punctul de saturație doar datorită evaporării și/sau condensării, dar pot deveni saturați prin răcire, dacă temperatura aerului coboară mai jos de așa-numitul "punct de rouă", care este temperatura la care vaporii de apă din
Ceață () [Corola-website/Science/304195_a_305524]
-
De cele mai multe ori, vaporii de apă nu ating punctul de saturație doar datorită evaporării și/sau condensării, dar pot deveni saturați prin răcire, dacă temperatura aerului coboară mai jos de așa-numitul "punct de rouă", care este temperatura la care vaporii de apă din aer, aflați la o presiune constantă, devin saturați și încep să apară primele picături de lichid. În această stare, din cauza suprasaturării, vaporii nu mai pot să se afle numai în stare gazoasă și încep să se condenseze
Ceață () [Corola-website/Science/304195_a_305524]
-
aerului coboară mai jos de așa-numitul "punct de rouă", care este temperatura la care vaporii de apă din aer, aflați la o presiune constantă, devin saturați și încep să apară primele picături de lichid. În această stare, din cauza suprasaturării, vaporii nu mai pot să se afle numai în stare gazoasă și încep să se condenseze în mici picături de apă care, fiind în suspensie în diferite straturi de aer aflate deasupra suprafaței solului, micșorează transparența aerului, provocând fenomenul căruia i
Ceață () [Corola-website/Science/304195_a_305524]
-
avem de-a face cu fenomenul numit " negură " sau " pâclă ". Uneori particulele de apă din aerul de la suprafața solului refractă astfel lumina, încât acesta apare opalescentă, lăptoasă. Ceața este mai frecventă toamna și primăvara, când temperaturile sunt mai scăzute și vaporii ating starea de saturație la o cantitate mult mai mică în unitatea de volum decât în timpul verii. Ceața se formează îndeosebi dimineața și seara. Ceața se formează mai frecvent în văi unde temperatura este mai scăzută și umiditatea este mai
Ceață () [Corola-website/Science/304195_a_305524]
-
la clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase 8 CUPRINS INTRODUCERE PARTEA A METODE PENTRU DETERMINAREA PROPRIETĂȚILOR FIZICO-CHIMICE 5 A.1. Punctul de topire/congelare 5 A.2. Punctul de fierbere 15 A.3. Densitatea relativă 21 A.4. Presiunea de vapori 26 A.5. Tensiunea superficială 47 A.6. Solubilitatea în apă 54 A.8. Coeficientul de partiție 63 A.9. Punctul de inflamabilitate 74 A.10. Inflamabilitate (solide) 76 A.11. Inflamabilitate (gaze) 79 A.12. Inflamabilitate (contactul cu apa
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
și analiza termică deoarece acestea permit determinarea nu numai a punctului de fierbere, ci și a punctului de topire. În plus, măsurile se pot efectua în mod automat. "Metoda dinamică" are avantajul că poate fi folosită și pentru determinarea presiunii vaporilor, iar aducerea temperaturii de fierbere la condiții normale de presiune (101,325 kPa) nu este necesară, deoarece se poate menține presiunea normală pe parcursul măsurării. folosind un manometru de contact. Observații: Influența impurităților asupra determinării punctului de fierbere depinde în mare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
de fierbere depinde în mare măsură de natura impurităților. Atunci când există în eșantion impurități volatile care ar putea afecta rezultatele, substanța se purifică. 1.2. DEFINIȚII ȘI UNITĂȚI Punctul de fierbere normal se definește ca temperatura la care presiunea de vapori a lichidului este 101,325 kPa. Dacă punctul de fierbere nu se măsoară la presiune atmosferică normală, relația între temperatură și presiunea de vapori este dată de ecuația Clausius - Clapeyron: unde: p = presiunea de vapori a substanței, exprimată în pascali
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
2. DEFINIȚII ȘI UNITĂȚI Punctul de fierbere normal se definește ca temperatura la care presiunea de vapori a lichidului este 101,325 kPa. Dacă punctul de fierbere nu se măsoară la presiune atmosferică normală, relația între temperatură și presiunea de vapori este dată de ecuația Clausius - Clapeyron: unde: p = presiunea de vapori a substanței, exprimată în pascali Δ Hv = căldura sa de vaporizare, exprimată în J mol -1 R = constanta universală a gazelor = 8,314 J mol -1K-1 T = temperatura termodinamică
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
temperatura la care presiunea de vapori a lichidului este 101,325 kPa. Dacă punctul de fierbere nu se măsoară la presiune atmosferică normală, relația între temperatură și presiunea de vapori este dată de ecuația Clausius - Clapeyron: unde: p = presiunea de vapori a substanței, exprimată în pascali Δ Hv = căldura sa de vaporizare, exprimată în J mol -1 R = constanta universală a gazelor = 8,314 J mol -1K-1 T = temperatura termodinamică, exprimată în K Indicarea punctului de fierbere este însoțită de precizarea
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
aparat foarte simplu este descris în standardul ASTM D 1120-72 (vezi apendicele). Lichidul se încălzește în acest aparat în condiții de echilibru la presiune atmosferică, până la fierbere. 1.4.2. Metoda dinamică Această metodă prevede măsurarea temperaturii de recondensare a vaporilor cu ajutorul unui termocuplu montat în reflux în timpul fierberii. În această metodă se poate modifica presiunea. 1.4.3. Metoda distilării pentru punctul de fierbere Această metodă prevede distilarea lichidului, măsurarea temperaturii de recondensare a vaporilor și determinarea cantității de distilat
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]