10,163 matches
-
O privi cu mare părere de rău: - Nu pot, floare pământeană... Aici ne călăuzesc legi mai aspre decât ale voastre. De la legile Atlantidei putea oricine să se abată, dar de la acestea nu. - Ca și de la moarte, zise Auta. - Dacă tinerețe veșnică aveți, întrebă atunci Nefert, de ce n-aveți și nemurire? - Crezi că nu vrem? zâmbi Hor. Printre cei cinci străini era și o femeie. Gingășia ei nu se putea asemui cu a nici unei pământence, chiar dacă multe fete ale pământului o puteau
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
După aceste clipe de alinare sufletească, bătrânul își șterse ochii cu dosul mâinii și se adresă lui Radu: -Mă rog bunului Dumnezeu să-mi rânduie zile, măcar până acest copil se va căsători, ș-apoi, de voi pleca la cele veșnice, să știu că are cine să-i poarte de grijă și nu va rămâne chiar al nimănui. -Dumnezeu să vă asculte ruga, moșule! -Am aflat că și mama dumintale este suferindă. -Da... spuse Radu, ducându-și și mâna la frunte
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
că eu mai am un frate. -Și ce părere ai acum, că știi totul? -Nu mă deranjează, mă bucur că există. Eu n-am dreptul să-mi judec părintele care m-a iubit atât de mult și căruia-i port veșnică amintire. îmi lipsește atât de mult! Acum ochii ei jucau în lacrimi. Radu deschise gura pentru a spune ceva, dar se opri înghițindu-și cuvintele. Privind-o duios, apropiindu-se de ea, o sărută pe gură. Apoi, peste ei se
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
și rece a cărui picuri se amestecau cu lacrimile. întreg peisajul dezolant se armoniza foarte bine cu starea sufletească și îmbrăcămintea cernită a celor îndoliați și mai ales cu starea lui Radu, unicul fiu a celui care trecuse la cele veșnice. în seara care urmase înmormântării, Radu se simți epuizat. O usturime a ochilor îl necăji. înainte de a adormi intră în camera mamei lui spre a se convinge că nu-i este rău. Ea dormea liniștită cu mâinile împreunate ca
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
mormintele celor dragi. Tot aici se afla și doamna Ramona Brădescu, împreună cu fiul său Ionuț, însoțit de prietena lui, Ioana care așezau flori de toamnă târzii cu miros pătrunzător, și aprindeau lumânări pe mormântul doamnei Neli Plopeanu, plecată la cele veșnice în urmă cu doi ani. Doamna Ramona pronunță cuvinte neînțelese printre lacrimile ce-i curgeau pe fața sprijinită de crucea mamei sale. Ionuț cu capul plecat și el lăcrima din milă pentru mama lui. Ioana se ocupa de lumânări care
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
JEG de Irvine Welsh Pentru Susan, Andrew, Adeline și Jo. Mersi că mați ținut departe de bucluc. Am Început să concep o listă de persoane cărora să le mulțumesc, dar a ieșit prea lungă - știți voi care sunteți. Recunoștință veșnică tuturor celor care m-au susținut În chestiile pe care le-am făcut (cu banii lor câștigați prin muncă trudnică sau furturi din magazine) și care sunt În stare să Înțeleagă toate prostiile astea, și pozitive și negative, ce Înconjoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cunoștințele de o seară, pentru prieteni și rude. Cumătrul Felea Constantin a plecat de mult spre alte tărâmuri și nu mai are cum să-și amintească de cele petrecute într-o zi geroasă de iarnă. Dar când voi merge în veșnica tăcere, poate îi voi aminti de cele petrecute pe pământ. Povestea va fi citită de prieteni, rude și copii, prilej de aducere aminte, pentru a ne aprinde o lumânare care să ne lumineze serile triste de sub lespedea de piatră. La
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
periglaciar cuprinde suprafețele neacoperite de gheață, situate la periferia inlandsis-urilor, unde predomină procesele de înghet-dezgheț. Aici vegetația se prezintă sub forma unor petece sau fâșii înguste, fiind destul de rară (vegetația de tundră, de mlaștini ierboase etc) Fauna zonelor cu zăpezi veșnice este destul de săracă, ursul polar (Ursus maritimus) fiind cel mai important reprezentant, întâlnit în Svalbard și Franz Josef, precum și în Novaia Zemlea. III.3.1. TUNDRA ARCTICĂ Tundra reprezintă un sistem de formațiuni ierboase, subarbustive și arbustive scunde, deschise, formate
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
veșnic verzi sunt esențe tari (quebracho, în sud-estul Braziliei; cedru). În funcție de localizarea geografică și condițiile climatice regionale, aceste păduri au căpătat individualitate în fiecare din arealele de distribuție. În pădurile din China și Japonia, de exemplu, se întâlnesc îndeosebi stejarul veșnic verde, magnolia și arborele de camfor - toate cu o deosebită valoare economică. Complexitatea floristică este completată de diverse specii de ferigi, orhidee epifite, liane etc. Pădurile subtropicale umede din America de Nord sunt cel mai bine reprezentate în Florida și se remarcă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
sînt redate cu o precizie atît de mare, Încît pot fi identi ficate prin comparare cu alte surse plastice (statui, monede). Întreaga artă statuară din vremea lui Augustus prezintă această caracteristică. Romanii nu se mulțumesc să idealizeze trăsăturile Într-o veșnică tinerețe, ei redau exact trăsăturile, expresia privirii, mișcarea părului. Pe baza sculpturilor romane (și nu a celor grecești) s a putut face, de pildă, o istorie a coafurilor În Antichitate. 2 COPISTUL În Antichitate, existau două categorii de copiști, cei
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
ei, creatura nu va putea niciodată să-și depășească limitele propriei existențe, spre a o vedea obiectiv "din afară". Aceasta este, de altfel, drama pe care filosofia existențialistă a asociat-o vieții umane: Drama omului, ne spune Albert Camus, este veșnica goană după absolut"; sau, în termenii lui J.P. Sartre: Omul este condamnat la libertate". Adevărat este acest lucru dacă luăm în seamă odată cu Sfîntul Grigorie de Nissa că: "Păcatul înseamnă în același timp și afirmarea și pierderea libertății" [Galeriu, 1991
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în locul plăcerii de a avea traiul fără de grijă asigurat, pîinea pe care o va produce va fi mîncată permanent în sudoarea frunții, simbol al înlocuirii situației edenice, de minim efort și maxim de beneficii, cu una total inversată; în locul vieții veșnice pe care putea să o aibe trăind în "sînul lui Dumnezeu", Adam va fi hărăzit să se întoarcă prin moarte la pămîntul din care a fost modelat; simbolic, eternitatea este înlocuită cu efemeritatea; în locul "celestei" existențe paradisiace, lui Adam i
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
să se retragă adesea din istorie (în codru, în munte) pentru a rezista istoriei"; frumos spus, poate chiar prea frumos ca să fie întrutotul și adevărat; timpul havuz, propriu subiecților umani care se amăgesc (sau nu, cine știe?) cu minunea existenței veșnice a vieții, a lumii, a universului; în consecință, tot efortul lor inventiv este orientat spre construcții eshatologice pe care nu vor avea nicicînd posibilitatea să le valideze ca oameni, ci poate doar ca spirite individuale ce se vor identifica cu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
un ceas ruginit Vedem mai Întîi țurțurii picurînd și mîna oarecum crispată a bătrînului. Apoi, simțim prospețimea perpetuă a timpului În picurii aritmici care vestesc schimbări, În țurțurii care se topesc detașat și nu ruginesc niciodată, pentru că ei măsoară doar veșnica reîntoarcere a anotimpurilor. Simțim, În ceasul cuprins În palmă, strîngerea de inimă a bătrînului și timpul care, pentru cel ce trece prin viață, deși egal măsurat de ceasornic, este mereu inegal, cînd dilatîndu-se, cînd prăbușindu se În stări de colaps
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vocația existențială, nu ostenește să se dezică de o viață nedemnă, Haiducul pare să vestească o posibilă soluție mîntuitoare. Paradoxală În sine, ea este asumată de nevoie doar de cei proscriși și osîndiți la o virilă Însingurare și la un veșnic anonimat. Conștient sau nu de asumarea ei, poate ezitantă Încă, Blaga certifică această Îndoială prin vorbirea evocatoare la persoana a treia, evitînd o identificare declarată cu haiducia. Încă tatonează, cochetează cu un destin pe care Îl mlădiază totuși Într-atît Încît
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ariditatea și austeritatea tăcută a piscurilor Înalte și primele zvonuri ale rumorii vitale gata să izbucnească În văi. Caprele sînt În interval, suficient de sus Însă pentru a putea percepe, În tăcerea Încremenită a crestelor, primele semne, Încă firave, ale veșnicei reîntoarceri. capre negre-n pisc - din vale zvon de brume mulcom picurînd Tren spre alte zări SÎnt deja În tren. De cîteva zile tot plouă. Acum mai picură ușor, dar cerul rămîne tot acoperit. Pe geam, doar cîțiva picuri aproape
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
gard, stînjenelul privește oarecum stînjenit la primăvara care trece, care se trece... Trecere negrabnică, deplasare, tranziție, dispariție prin preschimbare În altceva. Cu sfială și cu o mută uimire, printre sau peste stinghiile gardului, stînjenelul privește (și pentru noi)... marea și veșnica trecere. stînjenel la gard - trece alene Încă o primăvară Integrîndu-se Într-un fel În aria unui raționalism european, mai flexibil și mai fragil, ținînd de tradiția pascaliană a trestiei gînditoare, stînjenelul ilustrează modalitatea de a gîndi pornind de la ceea ce simți
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
simțeam tentat mai mult de artificiozitatea evenimentului. Calendarul, Împărțirea arbitrată a anului solar (singurul cu fundamentare naturală) În luni și săptămîni, fixarea unui Început și a unui sfîrșit al lui, adăugarea unui simbolism mitic ciclurilor naturale care semnifică doar o veșnică reîntoarcere (și ea plină de capricii) a anotimpurilor - toate acestea sînt doar o făcătură umană. Timpul curge la fel de uniform, vremea la fel de versatilă fără să țină seama de asemenea mofturi. Nici măcar nu le sfidează, le ignoră doar. Ideea, sîmburele sugestiv erau
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cît nu pierde toată apa prin crăpături, ea păstrează, oglindit cu infinită delicatețe, și soarele. Nu știu de ce Îmi vine să citez cîteva versuri ale lui Sorescu: "Noi, Ion și Ioana, / Cu puterile noastre / Am durat acest sfînt / Copil / Întru veșnica pomenire / A acestui soare / Și-a acestui pămînt." Poate știți voi! Un „și” care spune multe Un rol de excepție are cuvîntul și În poemul: În urma broaștei un plescăit În noapte - și luna... țăndări Eduard Țară În primă instanță Îl
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cuvinte ale poemului. Vedem mai Întîi țurțurii picurînd și mîna oarecum crispată a bătrînului. Apoi, simțim prospețimea perpetuă a timpului În picurii aritmici care vestesc schimbări, În țurțurii care se topesc detașat și nu ruginesc niciodată, pentru că ei măsoară doar veșnica reîntoarcere a anotimpurilor. Simțim, În ceasul cuprins În palmă, strîngerea de inimă a bătrînului și timpul care, pentru cel ce trece prin viață, deși egal măsurat de ceasornic, este mereu inegal, cînd dilatîndu-se, cînd prăbușindu se În stări de colaps
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mai apoi luată În considerare, un trimis special al țarului sosind În noiembrie 1876 la București, convenția se va semna Însă În aprilie 1877. În dec.1876, Dimitrie Brătianu iniția un demers diplomatic la Constantinopol, cerând „garanții speciale pentru neutralitatea veșnică a teritoriului românesc „.Tratatele româno - otomane eșuau, ca urmare a adoptării constituției lui Mihat-pașa, prin care statul român era declarat „provincie privilegiată”. În 1877, Rusia respinge orice mediație internațională În problema balcanică. Pregătindu-se de război, ea obținea neutralitatea Austro
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
operația estetică este la fel de misterioasă ca Euharistia: transsubstanțierea unei materii în suflet. Aceasta nu este o planșă de lemn ceruită și pigmentată, aceasta este o Răstignire. Carne și sânge. Speculum est Christus (Gaspar Schott, 1657). Oglinda face să strălucească lumina veșnică, iar reflexiile ei sunt asemeni unor ostii 30. Metaforă efectivă, care funcționează ca un criteriu. Confesiunile creștine care admit sau nu prezența reală a lui Christos în pîinea de pe altar admit sau nu pictura sacră. Linia de separație se regăsește
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
practician al imaginii mecanice prenumele primului teoretician al imaginii "făcute de mâna omului". Mâna împotriva spiritului: Renașterea le reconciliase, cu greutate, așezându-l pe pictor aproape la același nivel cu scriitorul. Captatorul de umbre va relansa, în propriul său detriment, veșnica opoziție dintre mecanic și liberal. De aceea multă vreme a rămas un om fără operă. Un pictor făcea carieră, un fotograf făcea o meserie. El nu era un creator, ci un artizan, iar succesul de curiozitate suscitat de expozițiile sale
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cu înfigerea unui ac în polul nord, astfel încât învelișul să se ruleze în jurul punctului zero: din înmulțirea oricărui număr cu zero rezultă zero. Infinitul și zero sunt egale și opuse - și la fel de distructive. Zero și infinitul sunt angajate într-o veșnică luptă, al cărei scop pare a fi „înghițirea“ tuturor numerelor. Ca într-un coșmar maniheist, cele două se află situate la poli opuși pe sfera numerică, absorbind numerele ca niște mici găuri negre. Luați orice număr din plan. De dragul argumentării
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și ar suferi o moarte termică. În schimb, în cazul în care există destulă substanță - galaxii, roiuri galactice și ipotetica materie interstelară deocamdată nedetectată -, impulsul inițial dat de Big Bang nu ar fi suficient pentru ca balonul să intre într-un veșnic proces de expansiune. Galaxiile s-ar atrage una pe cealaltă și, în cele din urmă, ar opri expansiunea dimensiunii spațiu-timp; balonul ar începe să se dezumfle. Dezumflarea ar fi din ce în ce mai rapidă, iar universul s-ar încălzi tot mai mult, în
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]