7,853 matches
-
se așeze în satele unde doresc, cu obligația de a avea locuințe și gospodării proprii. Așadar, votarea celor două legi, în anul 1855 în Moldova și în 1856 în Țara Românească, va constitui practic cea din urmă etapă a dezrobirii țiganilor, fiind prima mare reformă socială, când cetățenii aceleași țări aveau aceleași drepturi, fără nici o discriminare.
Robia în țările române () [Corola-website/Science/323267_a_324596]
-
menținut constant. În anul 1930, populația satului Ilișești (care era și reședință a Plasei Ilișești din județul Suceava) era de 4.228 locuitori, dintre care 2.030 români (48,01%), 2.001 germani (47,32%), 130 evrei (3,07%), 44 țigani, 7 armeni, 7 cehi și slovaci, 4 ruteni, 3 polonezi, 1 rus și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.066 ortodocși (48,86%), 1.868 evanghelici (luterani) (44,18%), 151 romano-catolici (3,57%), 131
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
Unirea Bucovinei cu România (1918), numărul germanilor din Valea-Seacă s-a menținut constant. În anul 1930, populația satului Valea-Seacă era de 1.687 locuitori, dintre care 1.488 români (88,20%), 113 germani (6,69%), 35 evrei (2,07%), 29 țigani, 15 unguri, 5 polonezi, 1 rus și 1 cehoslovac. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 1.503 ortodocși (89,09%), 135 romano-catolici (8%), 35 mozaici (2,07%), 12 evanghelici (luterani), 1 greco-catolic și 1 de religie
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
din Mitocu Dragomirnei s-a menținut constant. În anul 1930, populația satului Mitocul-Dragomirnei (care era și reședință a Plasei Dragomirna din județul Suceava) era de 2.761 locuitori, dintre care 2.196 români (79,53%), 501 germani (18,14%), 46 țigani, 13 evrei, 3 polonezi, 1 rus și 1 rutean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.237 ortodocși (81,02%), 284 romano-catolici (10,28%), 227 evanghelici (luterani) (8,22%) și 13 mozaici. Între anii 1938-1940 etnicii germani au fost
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
murise Julia după ce relatase anterior anumite detalii misterioase. Un fluierat ușor se auzise noaptea târziu, precum și un zgomot metalic. Deasupra patului se afla un cordon de clopoțel, care pare să nu funcționeze. Helen presupune că Julia a fost ucisă de țiganii găzduiți de dr. Roylott pe pământurile sale; ei purtau eșarfe pătate în jurul gâtului. Un ghepard și un babuin se plimbă liberi pe proprietate, dr. Roylott având o pasiune pentru animalele exotice din India. Helenei îi este frică să doarmă în
Aventura bandei pătate () [Corola-website/Science/323332_a_324661]
-
Moldova”. Acest program se deosebea radical de petiția din martie, fiind împotriva "Regulamentului Organic" și a protectoratului țarist. Se cereau, printre altele, egalitate politică și civilă, instrucțiune gratuită, secularizarea averilor mănăstirești închinate, desființarea rangurilor și privilegiilor, împroprietărirea țăranilor, eliberarea robilor țigani particulari și unirea Moldovei cu Muntenia. La 28 iunie/9 iulie trupele rusești au intrat în Iași instaurând „ordinea” în principat. Prin Convenția ruso-turcă de la Balta-Liman din 19 aprilie/1 mai 1849, Principatele Române erau readuse sub un control riguros
Revoluția de la 1848 din Moldova () [Corola-website/Science/323355_a_324684]
-
ortodocși (69,18%), 363 romano-catolici (29,13%), 11 mozaici, 8 evanghelici (luterani), 2 armeno-gregorieni. Tot atunci, populația satului Frasin era de 2.124 locuitori, dintre care 1.036 români (48,77%), 750 germani (35,31%), 156 evrei (7,34%), 134 țigani (6,30%), 28 polonezi, 18 ruși și 2 ruteni. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 1.172 ortodocși (55,17%), 727 romano-catolici (34,22%), 156 mozaici (7,34%), 59 evanghelici (luterani) (2,77%) și 10 greco-catolici
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: târtan ("Crambe tataria"), stânjenelul sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), pelin ("Artemisia santonicum"), lobodă sălbatică ("Atriplex tatarica"), cârcel ("Ephedra distachya"), orzul țiganului ("Hordeum hystrix"), limba șarpelui ("Lepidium latifolium"), sică ("Limonium gmelinii"), gărdurăriță ("Nitraria schoberi"), păpădie ("Taraxacum bessarabicum"), albăstrică ("Aster tripolium"), garofiță ("Dianthus guttatus"), limba mielului ("Halimione verrucifera"), stânjenelul de baltă ("Iris sintenisii ssp. brandzae", specie endemică pentru acest areal), păducherniță ("Lepidium ruderale
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
județul Timiș, într-o familie de plugari evrei din apropierea Timișoarei. A terminat 4 clase (o raritate într-o familie simplă a vremii). După ce studiază vioară până în 1832 cu un violonist din comună, este trimis de către părinți ucenic la un lăutar țigan din Timișoara. Din 1835 se angajează la o orchestră din Timișoara, părăsind-o după câteva luni și stabilindu-se, după câteva mutări, în 1841 la Lugoj. După ce cântă mai puțin de o jumătate de an într-un taraf local și
Nică Iancu Iancovici () [Corola-website/Science/324284_a_325613]
-
și învață, pe lângă vioară, viola și violoncelul. Cântă în această orchestra până în 1847, când împreună cu o bună parte din orchestra lui Müller se retrage și își formează propriul taraf (taraf foarte interesant ca mixtură etnică, format din doi evrei, doi țigani, un sârb și un român). În 1848 participă la revoluție, cântându-i o serenadă generalului Józef Bem (colaborator apropiat al lui Nicolae Bălcescu), sub fereastra casei comitetului din Lugoj. Ajunge, în același an, în Timișoara, în tabăra luptătorului revoluționar Lajos
Nică Iancu Iancovici () [Corola-website/Science/324284_a_325613]
-
mai mare studio de animație moldovenesc, portofoliul căruia include peste o sută de lucrări în sfera publicității video și 5 filme în desen animat de scurt metraj. Din anul 2008, studioul lucrează la crearea primului film de animație 3D moldovenesc - "Țiganul". În anul 2010, Simpals deschide o școală de grafică și animație computerizată Școala monștrilor. Simpals deține un magazin online în Moldova. În anul 2011, Simpals lansează primul startup cu capital de risc din Moldova incubatorul "Simpals.Garage". Printre clienții Simpals
Simpals () [Corola-website/Science/326584_a_327913]
-
sud-est. Din cele cinci turnuri, astăzi, mai există doar două in partea de nord - est, celelalte au fost demolate de săteni, materialele de construcție fiind folosite la construcția școlii și a anexei sale. Școala și anexa au fost vandalizate de către țiganii din sat și nu numai, astfel în parcurs de doar câțiva ani din acestea nu au mai rămas decât ruine. Cea mai veche școală din Felmer, înființată de sași, este documentată în anul 1488. În secolul al XVI-lea, în
Biserica fortificată din Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/326770_a_328099]
-
în anul 2011 la Editură RAO. Wiggins este din nou șeful bandei de copii ai străzii. Alte personaje principale sunt: Ozzie, un ucenic al unui copist, Rohan, un băiat indian, Elliot, din familia unui croitor irlandez, Pilar, o fată de țigani, și micul Alfie. Ștrengarii ajuta la rezolvarea morților misterioase a trei acrobați pe sârmă de la un circ. În seria de române "La jeunesse de Sherlock Holmes" ale lui Shane Peacock, o bandă de ștrengari sub ordinele lui Maléfactor da o
Ștrengarii de pe Baker Street () [Corola-website/Science/325541_a_326870]
-
dovezi pentru a susține acest fapt. Enola este o fată foarte independentă și rebelă, căreia îi place să poarte pantaloni în timp ce mergea cu bicicleta. Ea devine o "perditoriană", adică o persoană care găsește lucruri pierdute, atunci când mama ei fuge cu țiganii, iar frații ei încearcă să o trimită la școală-internat. Folosindu-și viclenia ei naturală, care pare să fi fost moștenită de fiecare Holmes, ea se deghizează de mai multe ori în incercarea ei de a se întâlni cu mama sa
Personaje secundare din povestirile cu Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/325547_a_326876]
-
(în ) este un film iugoslav din 1967, regizat de regizorul sârb Aleksandar Petrović. Titlul original în limba sârbă este Skupljači perja, care înseamnă "Strângătorii de pene". Filmul este centrat în jurul vieții unor țigani dintr-un sat aflat în partea de nord a Vojvodinei, dar tratează și teme mai subtile cum ar fi dragostea, relațiile sociale și etnice. Pe lângă Bekim Fehmiu, Olivera Vučo, Bata Živojinović și Mija Aleksić, în film joacă și mulți actori
Am întâlnit țigani fericiți () [Corola-website/Science/325644_a_326973]
-
dintr-un sat aflat în partea de nord a Vojvodinei, dar tratează și teme mai subtile cum ar fi dragostea, relațiile sociale și etnice. Pe lângă Bekim Fehmiu, Olivera Vučo, Bata Živojinović și Mija Aleksić, în film joacă și mulți actori țigani care vorbesc în limba romani. "" este considerat ca fiind unul dintre cele mai bune filme ale așa-numitului "Val Negru" din cinematografia iugoslavă. Protagonistul, Bora (Bekim Fehmiu), este un țigan fermecător, dar cu suflet rău, în timp ce soția lui mai în
Am întâlnit țigani fericiți () [Corola-website/Science/325644_a_326973]
-
Živojinović și Mija Aleksić, în film joacă și mulți actori țigani care vorbesc în limba romani. "" este considerat ca fiind unul dintre cele mai bune filme ale așa-numitului "Val Negru" din cinematografia iugoslavă. Protagonistul, Bora (Bekim Fehmiu), este un țigan fermecător, dar cu suflet rău, în timp ce soția lui mai în vârstă este supusă. Bora este îndrăgostit de mai tânăra Tisa (Gordana Jovanović), care este oferită în căsătorie de către tatăl ei. Cei doi intră în necazuri și în cele din urmă
Am întâlnit țigani fericiți () [Corola-website/Science/325644_a_326973]
-
tatăl ei. Cei doi intră în necazuri și în cele din urmă trebuie să fugă. Tisa își respinge soțul și se căsătorește cu Bora la biserică. Tisa încearcă apoi să ajungă la Belgrad, în timp ce Bora înjunghie mortal pe un alt țigan într-o luptă. Ei sunt, prin urmare, exilați din tabăra lor de romi, dar aventurile lor continuă. Restul distribuției este redat în ordine alfabetică: La Festivalul de Film de la Cannes din 1967, filmul " Am întâlnit țigani fericiți" a fost nominalizat
Am întâlnit țigani fericiți () [Corola-website/Science/325644_a_326973]
-
mortal pe un alt țigan într-o luptă. Ei sunt, prin urmare, exilați din tabăra lor de romi, dar aventurile lor continuă. Restul distribuției este redat în ordine alfabetică: La Festivalul de Film de la Cannes din 1967, filmul " Am întâlnit țigani fericiți" a fost nominalizat la Palme d'Or și a obținut Premiul Special al Juriului și Premiul FIPRESCI. Filmul a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin din 1968 și la Premiul Globul de Aur pentru
Am întâlnit țigani fericiți () [Corola-website/Science/325644_a_326973]
-
Deportarea unor categorii de țigani din România în Transnistria "aparține problematicii mai largi a persecuțiilor etnice și rasiale din România în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial". De la eliberarea din robie și până la guvernarea Antonescu nu a existat o „problemă” a țiganilor. Deși erau recenzați
Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/325667_a_326996]
-
unor categorii de țigani din România în Transnistria "aparține problematicii mai largi a persecuțiilor etnice și rasiale din România în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial". De la eliberarea din robie și până la guvernarea Antonescu nu a existat o „problemă” a țiganilor. Deși erau recenzați distinct ca etnie, erau tratați ca o categorie socială. Naționalismul din perioada interbelică nu a cuprins atitudini și manifestări antițigănești. Nu a existat un rasism antițigănesc așa cum a fost cel antievreiesc. Ideea deportării țiganilor i-a aparținut
Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/325667_a_326996]
-
o „problemă” a țiganilor. Deși erau recenzați distinct ca etnie, erau tratați ca o categorie socială. Naționalismul din perioada interbelică nu a cuprins atitudini și manifestări antițigănești. Nu a existat un rasism antițigănesc așa cum a fost cel antievreiesc. Ideea deportării țiganilor i-a aparținut lui Ion Antonescu. Ea nu a existat de la începutul guvernării. Luarea unor măsuri împotriva țiganilor s-a discutat pentru prima dată în ședința Consiliului de Miniștri din 7 februarie 1941 când s-a pus problema scoaterii țiganilor
Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/325667_a_326996]
-
perioada interbelică nu a cuprins atitudini și manifestări antițigănești. Nu a existat un rasism antițigănesc așa cum a fost cel antievreiesc. Ideea deportării țiganilor i-a aparținut lui Ion Antonescu. Ea nu a existat de la începutul guvernării. Luarea unor măsuri împotriva țiganilor s-a discutat pentru prima dată în ședința Consiliului de Miniștri din 7 februarie 1941 când s-a pus problema scoaterii țiganilor din București. Criteriile invocate de autorități care au stat la baza acestei măsuri au fost cele de ordine
Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/325667_a_326996]
-
țiganilor i-a aparținut lui Ion Antonescu. Ea nu a existat de la începutul guvernării. Luarea unor măsuri împotriva țiganilor s-a discutat pentru prima dată în ședința Consiliului de Miniștri din 7 februarie 1941 când s-a pus problema scoaterii țiganilor din București. Criteriile invocate de autorități care au stat la baza acestei măsuri au fost cele de ordine publică și socială nefiind invocate motive de natură rasială. Ion Antonescu avea în vedere construirea a 3-4 sate compacte în Bărăgan, cu
Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/325667_a_326996]
-
Bărăgan, cu câte 5000-6000 de familii și, după asanarea Bălților Dunării, să-i mute acolo pentru a se ocupa cu pescuitul. Existând precedentul deportării evreilor începută în toamna anului 1941 și ținând cont de dobândirea Transnistriei, a apărut posibilitatea deportării țiganilor în acest ținut. În baza deciziei luate de Ion Antonescu la începutul lunii mai 1942 a fost emis Ordinul Președinției Consiliului de Miniștri nr. 26.756/1942 către Ministerul Afacerilor Interne prin care se solicita un studiu care să cuprindă
Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/325667_a_326996]