9,827 matches
-
în concepțiile aristotelice și interpretările adiacente acestora, la care s-au mai adăugat idei platonice și neoplatonice, s-a dezvoltat și o direcție imaginară avânt în mod direct sau indirect originea în filosofia pitagoreică. Acestea aveau drept simbol o imagine abstractă sau un număr astfel încât să se folosească de componentele cele mai abstracte ale sistemului gnostic al omului. În acest sistem se încadrează tehnica memoriei a lui Lullus, cea a lui Giodano Bruno sau stenografia lui Thritemius. Indiferent de modalitatea în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
adăugat idei platonice și neoplatonice, s-a dezvoltat și o direcție imaginară avânt în mod direct sau indirect originea în filosofia pitagoreică. Acestea aveau drept simbol o imagine abstractă sau un număr astfel încât să se folosească de componentele cele mai abstracte ale sistemului gnostic al omului. În acest sistem se încadrează tehnica memoriei a lui Lullus, cea a lui Giodano Bruno sau stenografia lui Thritemius. Indiferent de modalitatea în care era văzută lumea, ea era reprezentată în mod simbolic folosindu-se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
proprii. Această reconstrucție se realizează pe baza unor principii noi, enunțate în mod programatic. În primul rând trebuie să existe o legătură strânsă între imaginea asupra lumii și imediat. Știința trebuie să cerceteze natura și nu să realizeze construcții teoretice abstracte. Indiferent că a fost vorba despre empirism, care consideră că știința trebuie să se construiască pornind de la relația directă cu imediatul prin observație și experiment, sau despre raționalism relația cu natura a fost revalorificată. Nu doar Bacon sau Galilei doresc
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu natura, cunoașterea se putea dezvolta numai prin construcții metodice coerente. De exemplu, construcția metodică a lui Francis Bacon îndeplinește condițiile unei raționalități pure, chiar dacă este vorba despre o metodă inductivă. Ea dezvoltă pas cu pas, pornind de la imediat spre abstract în cea mai coerentă formă logică posibilă. Cel de-al treilea principiu a fost inerent în anumite cauze, dar el constă în dezvoltarea unei pragmatici a științei. Dincolo de cunoaștere ca generalitate trebuiau urmărite și efectele obținute prin dezvoltarea noului imaginar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de cauzele materiale și eficiente) și metafizica (ce se ocupă de cauzele formale și finale) și științele practice: mecanica și magia naturală (corespunzând fizicii și, respectiv, metafizicii aparținând științelor teoretice). Fizica este atât știința lucrurilor concrete, dar și a lucrurilor abstracte, studiind mișcările și transformările diferitelor corpuri. Metafizica studiază formele, mișcarea interioară a naturii. Ca apendice la științele naturii, Bacon situează matematica, ce trebuie să cuprindă în formule ceea ce științele naturii au descoperit. Matematica este de două tipuri: matematica pură, din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
științei pe care o face în lucrarea De Augmentis Scientiorum, Bacon continuă cu schimbarea metodei științifice în Novum Organum și termină cu modificări ținând de formă în Nova Atlantis. Schimbarea de mentalitate este completă. Cunoașterea pentru el nu este ceva abstract, ci un demers aducător de putere. Puterea este cea care poate ajuta omul să schimbe lumea, să facă din natură un slujitor fidel. Omul devine dintr-un slujitor al bisericii sau al naturii un slujitor al puterii prin știință. Puterea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
altor persoane și ideea lucrurilor corporale și a substanțelor pentru că sunt comparații ale sinelui. Tot prin comparație cu sine ideea de Dumnezeu poate fi considerată tot o formă a ego-ului? Aceasta are un statut special pentru că reprezintă ideea cea mai abstractă cu putință. Prin definirea acestei noțiuni ajungem la o situație complexă: "Prin cuvântul Dumnezeu înțeleg o anumită substanță infinită, de sine stătătoare, cât se poate de înțeleaptă, cât se poate de puternică și de care suntem creați atât eu însumi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al ideilor 175. Problema existenței lucrurilor inteligibile nu este ușor de rezolvat. Gradul de certitudine al ideilor nu este un dat, iar diferența de ambiguitate complică și mai mult demersul. De aceea se realizează analiza pornind de la nivelul cel mai abstract. În primul rând cercetarea este realizată la nivelul categoriilor ele fiind ideile ce stau la baza tuturor celorlalte cunoștințe legate de lumea sensibilă. Principala categorie care este analizată este cantitatea. Ea este specifică materialității și în strânsă legătură cu multiplicitatea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
această lume și astfel elemente ale sensibilului pot fi considerate ca adevărate. Aceste elemente nu se referă în mod special la obiecte, ci la modalitățile de transfer a proprietăților acestora la nivelul cogito-ului. De asemenea matematicile și științele pure și abstracte sunt trecute ca surse de cogitate: "socoteam drept cele mai sigure dintre toate adevărurile de acest soi, pe care le pătrundeam lămurit, cu privire la numere, figuri, sau la altele revenind aritmeticii, geometriei ori, îndeobște, științei pure și abstracte"178. Toate cogitatele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
științele pure și abstracte sunt trecute ca surse de cogitate: "socoteam drept cele mai sigure dintre toate adevărurile de acest soi, pe care le pătrundeam lămurit, cu privire la numere, figuri, sau la altele revenind aritmeticii, geometriei ori, îndeobște, științei pure și abstracte"178. Toate cogitatele se dezvoltă în jurul ideii de Dumnezeu. Acesta este singurul care poate asigura dezvoltarea elementelor noi aduse în lume cunoașterii. Nimic din noua creație nu se poate regăsi fără ca această idee să fie punct de sprijin. Dar nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să existe. Argumentația ontologică este bazată pe relația cauzală Dumnezeu - existență și prin aceasta se subliniază faptul că chiar dacă Dumnezeu nu poate fi observat, acesta există. Prin generalizare putem considera ca la fel pot sta lucrurile și în cazul ideilor abstracte și a matematicilor și a altor științe abstracte. Chiar dacă în cazul unei figuri geometrice aceasta nu există în realitate, toate proprietățile matematice specifice acesteia pot fi reale. Nu există o relația cauzală între manifestarea figurii geometrice și proprietățile specifice ale
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cauzală Dumnezeu - existență și prin aceasta se subliniază faptul că chiar dacă Dumnezeu nu poate fi observat, acesta există. Prin generalizare putem considera ca la fel pot sta lucrurile și în cazul ideilor abstracte și a matematicilor și a altor științe abstracte. Chiar dacă în cazul unei figuri geometrice aceasta nu există în realitate, toate proprietățile matematice specifice acesteia pot fi reale. Nu există o relația cauzală între manifestarea figurii geometrice și proprietățile specifice ale acesteia, dar realitatea matematică există. De aceea pornind
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
idei ce au suport în realitatea exterioară și se manifestă fie prin intermediul categoriilor (cantitate, calitate, mișcare etc.) și ideile ce nu au suport în realitate și care formează o zonă importantă a lumii inteligibile. Aceste sunt considerate ca fiind idei abstracte și sunt simbolizate de "păsări". Filosoful francez susține că și ideile ce ne apar în mod limpede și distinct în vis intră în categoria lucrurilor reale, ele având corespondență în animalele acvatice din Geneză. De acum în noua lume creată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
noua lume creată de Descartes lucrurile inteligibile ce sunt trecute prin cogito, adică ce sunt percepute în mod clar și distinct, fac parte integrantă din ea. Lumea carteziană a mai făcut un pas în creația sa: au fost adăugate ideile abstracte și ideile din vis. Lumea cogito-ului cartezian s-a înmulțit cu aceste idei, urmând a crea ideile ce aparțin sensibilului. 3.6.6. Meditația a șasea și redescoperirea omului Meditația a șasea trebuie să completeze noua lume creată. Trebuie identificate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pură este dată de posibilitatea de abstracție. Pentru lucrurile aflate în lumea sensibilă putem folosi imaginația cu scopul de a le cunoaște. În cazul lucrurilor ce nu află în această lume și care sunt doar cogitate trebuie să folosim gândirea abstractă. Exemplul lui Descartes este edificator: în cazul unui triunghi prin intermediul imaginației îmi "închipui" figura și proprietățile acestuia, având o imagine complex reprezentată. Dar în cazul unei figuri cum ar fi "chiliogonul" nu mai pot fi ajutat de imaginație, figura neexistând
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Art of Memory, Pimlico, 2007. Zambelli, Paola, "Le probleme de la magie naturelle e la Renaissance", în Magia Astrologia e Religione nel Rinascimento, Academia Polacca delle Scienze, Varșovia, 1974. Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993. Abstract This present book represents the "pragmatic" structure of a new episteme based on changing perspectives regarding imagination. Starting from denying the current theories on the imagination, I considered that the development of the cognitive nature must be re-evaluated through the
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
PUTERE, DEMOCRAȚIE ȘI EDUCAȚIE Eternitate prin cenușă 2 1 ANUL 1600 Preambul 274 275 Introducere Preambul Imaginarul la începutul modernității și necesitatea cenzurii Cenzura imaginarului în secolul al XVII-lea Reconstrucția imaginarului la începutul secolului al XVII-lea Concluzii Bibliografie Abstract Résumé
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
intelectului, al gândirii; 9. poate exista mai presus de limbaj. SIMBOLUL ȘTIINȚIFIC *ex.: H (hidrogen); U (tensiune) etc. 1. partea implică și reprezintă întregul; 2. este univoc; 3. este unanim acceptat; 4. are o perspectivă limitată, închisă; 5. conceptual; 6. abstract; 7. arbitrar; 8. convențional; 9. valoare axiomatică; 10. absolut; 11. precis; 12. limitativ. METAFORA 1. este o imagine artistică pasageră; 2. poate apărea oriunde; 3. sensul metaforic al unui cuvânt este permanent; 4. termenul metaforic și-a pierdut sensul propriu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
dorul de părinți; 5. reîntoarcerea la condiția umană. Personajele: - unele reprezintă binele (forțele binelui: voinicul, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, Sf. Vineri, etc.); altele simbolizează răul (forțele răului: zmeul, scorpiile, baba cea rea, Muma Pădurii, balaurul, etc.); de regulă ele sunt fantoșe abstracte, niște idei în conflict; ele nu evoluează psihologic; nu (des)cresc sufletește; cele mai multe au de regulă forțe supranaturale; sunt exemplare (în bine sau în rău; mai degrabă, dincolo de bine sau de rău); - sunt lipsite de stare civilă; nu au biografie
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
reluarea integrală (sau parțială) a unor pasaje și momente poetice tipice; - repetiția redundantă, pentru sublinierea duratei sau a dificultății de a birui adversitatea întâmpinată de eroi, etc. Reguli de compoziție - sunt niște opțiuni facultative, o aplicare a generalului la particular, abstractului la concret; 1. legea începutului și a terminării: trecerea succesivă de la calm la excitare și revenirea la calm; ex.: „frunză verde”, „foaie verde”, întrebări retorice; acțiunea la persoana I; 2. legea repetiției: pentru crearea tensiunii sau pentru a o intensifica
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Menirea episcopatului / 235 Reîmprospătarea predicii ortodoxe / 239 Comportamentul în Biserică / 245 Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic / 249 Teologia lucrătoare / 255 Estetica Ortodoxiei / 261 Reforma universitară / 269 Teologie și politică / 275 Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin / 281 Bibliografie / 285 Abstract / 301 Résumé / 305 Notă asupra ediției Volumul de față reprezintă ediția a doua revăzută și adăugită a lucrării Biserica și elitele intelectuale interbelice (Iași, Institutul European, 2009). Cercetarea asupra istoriei intelectuale românești, mai ales a spațiului interbelic, a permis aprofundarea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să sălășluiască și să petreacă în noi". Această nuanță, în limbajul teologic arhaic, dă măsura plenitudinii energiei creatoare divine. Astfel, cuvântul devine cuminecător pentru om, în măsura în care "se împărtășește numai în viețuire". Nevoia interioară a ființei umane depășește nivelul unui studiu abstract scripturistic sau nivelul formalismului, prin simpla împodobire a casei cu icoane sau a ascultării unei muzici bisericești. Adoptarea unei "culturi îmbisericite", printr-un mod specific de trăire este o primă etapă esențială în procesul prefacerii spirituale. Îmbisericirea înseamnă intrarea și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
eo, - i" ar aparține unor filosofi. Epistolele "Părintelui de la Marea Neagră", cum este denumit Părintele Arsenie Papacioc, transgresează limitele comunicării laconice a celor doi filosofi care au scris cea mai scurtă scrisoare din lume, transpunând în limba română unitatea specifică concret/abstract, destinată Kairos.-ului, de deschidere a transcendenței către sufletul ființei. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că fiecare secvență a acestui epistolar creștin de altfel, foarte concis reconfigurează toposul parenezei sau al trăitorului necunoscut care valorifică coordonatele devenirii sale. Opisul Arhimandritului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ware, Kallistos, Approches de Dieu dans la voie orthodoxe, Paris, Cerf, 2004. Weber, Max, Sociologie des religions, Paris, Gallimard, 1996. Wunenburger, Jean-Jacques, La vie des images, Grenoble, Presses Universitaires de Grenoble, 2002. Wunenburger, Jean-Jacques, Philosophie des images, Paris, PUF, 2007. Abstract The current volume is trying to make a certain distinction inside the relationship between the Church and the interwar intelligentsia, starting from some punctual and extremely actual problems, for the given context: the Patriarchal Regency, the Calendar, the inclusion of
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Restaurație sau revoluție spirituală? Forme ale discursului subversiv Teologia imaginii Menirea episcopatului Reîmprospătarea predicii ortodoxe Comportamentul în Biserică Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic Teologia lucrătoare Estetica Ortodoxiei Reforma universitară Teologie și politică Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin Bibliografie Abstract Résumé
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]