17,588 matches
-
care îi stimează. Pentru a se afirma, adolescentul recurge, nu odată, la „teribilisme” pe stradă, la școală în locuri publice. Nefiind convins că ceea ce face este bine și datorită nesiguranței de sine, în general, manifestările stridente, chiar individuale fiind, ale adolescentului au loc doar în grup și urmăresc expres afirmarea în grup. Interesul pentru tineri de sex opus îi stimulează adolescentului preocuparea pentru propria-i persoană, pentru a plăcea celorlalți. Psihologic, adolescentul se desparte de familie, preferă compania colegilor și prietenilor
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Nefiind convins că ceea ce face este bine și datorită nesiguranței de sine, în general, manifestările stridente, chiar individuale fiind, ale adolescentului au loc doar în grup și urmăresc expres afirmarea în grup. Interesul pentru tineri de sex opus îi stimulează adolescentului preocuparea pentru propria-i persoană, pentru a plăcea celorlalți. Psihologic, adolescentul se desparte de familie, preferă compania colegilor și prietenilor, relațiile extrafamiliale devin prioritare. Cu temei sau fără, adolescentul se consideră neînțeles de părinți și profesori și ajunge uneori în
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
sine, în general, manifestările stridente, chiar individuale fiind, ale adolescentului au loc doar în grup și urmăresc expres afirmarea în grup. Interesul pentru tineri de sex opus îi stimulează adolescentului preocuparea pentru propria-i persoană, pentru a plăcea celorlalți. Psihologic, adolescentul se desparte de familie, preferă compania colegilor și prietenilor, relațiile extrafamiliale devin prioritare. Cu temei sau fără, adolescentul se consideră neînțeles de părinți și profesori și ajunge uneori în conflict cu aceștia. În general, adolescenții acceptă autoritatea părinților în luarea
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
afirmarea în grup. Interesul pentru tineri de sex opus îi stimulează adolescentului preocuparea pentru propria-i persoană, pentru a plăcea celorlalți. Psihologic, adolescentul se desparte de familie, preferă compania colegilor și prietenilor, relațiile extrafamiliale devin prioritare. Cu temei sau fără, adolescentul se consideră neînțeles de părinți și profesori și ajunge uneori în conflict cu aceștia. În general, adolescenții acceptă autoritatea părinților în luarea deciziilor, dar pretind să fie măcar consultați, dacă nu lăsați să hotărască singuri în ceea ce-i privește. Comunicarea
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
pentru a plăcea celorlalți. Psihologic, adolescentul se desparte de familie, preferă compania colegilor și prietenilor, relațiile extrafamiliale devin prioritare. Cu temei sau fără, adolescentul se consideră neînțeles de părinți și profesori și ajunge uneori în conflict cu aceștia. În general, adolescenții acceptă autoritatea părinților în luarea deciziilor, dar pretind să fie măcar consultați, dacă nu lăsați să hotărască singuri în ceea ce-i privește. Comunicarea cu copiii nu este un scop în sine. Ea este mijlocul prin care stabilim și aprofundăm legăturile
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
consultați, dacă nu lăsați să hotărască singuri în ceea ce-i privește. Comunicarea cu copiii nu este un scop în sine. Ea este mijlocul prin care stabilim și aprofundăm legăturile dintre noi, întreținem relația. În cartea sa „Cum să vorbești cu adolescenții”, R. Heyman (2005), formulează și recomandă respectarea următoarelor principii: Implică-te ! Plasează totul în contextul iubirii! Tot ce le spunem copiilor noștri capătă sens pentru ei în contextul relației create între noi de-a lungul timpului.[...] Dragostea pentru ei se
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
zi veți constata că s-a format un sirop abundent Se vor administra 4 - 6 linguri din acest sirop, zilnic până la dispariția tusei. Acest sirop este, pe de altă parte, excelent ca revitalizant pentru copiii cu probleme de creștere și adolescenții obosiți. De ce nu, și pentru alte vârste, dacă zahărul nu le pune-n primejdie kilogramele? Oricum e mai ușor de înghițit decât sucul. Pentru tonus, fără ezitări, băi reci de șezut. Uneori vă simțiți apatic, fără prea multă energie, nu
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
Pui prea multe întrebări!","N-o să meargă!", " Putem lucra și fără asta!", " Hai să discutăm despre asta altă dată!", "Glumești, nu?", " Nu cred că înțelegi problema!", " Hai să mai așteptăm întâi puțin!", "înseamnă că trebuie să muncim mai mult!", " Nici un adolescent nu îmi spune mie ce trebuie să fac!", "Ești în toate mințile?" Educația creativității presupune, în primul rând, un climat și acțiuni ale adulților orientate spre înlăturarea factorilor blocanți pentru potențialul său creativ, fie ei interni, care țin de personalitatea
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
piesele din silex ar putea reprezenta o codificare a unei simbolistici legate de producerea de lumină (amnarul), a sexului defunctului (armăturile de proiectil) și imaturității sale (așchii mici, nefolosite sau folosite foarte puțin) (Slimak & Plisson 2008). footnote>. Prezența copiilor și adolescenților în peșterile pictate (Gargas, Montespan, Tuc d’Adoubert, Fontanet, Peche Merle, Niaux), materializată prin urme de pași sau amprente, lăsate probabil în cursul unor ceremonii de inițiere, este elocventă (Owens & Hayden 1997). 9. Câteva consecințe pentru explorarea culturii materiale Restructurările
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
în acest sens, legate de caracteristicile de vârstă, de sex și capacități. Prioritățile legate de vârsta copilăriei au în vedere dezvoltarea marilor funcții biologice, accelerarea creșterii corporale și reglarea unor procese și fenomene psihice specifice vârstei. Prioritățile legate de vârstele adolescenților și tinerilor sunt legate de dezvoltarea optimă a organismului, de dobândirea unei condiții fizice bune, de combaterea stresului și de favorizarea socializării individului. Sub această formă el este sprijinit de stat prin unele organizații neguvernamentale: consilii, fundații, organizații, etc. 1
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
biologici este important să observăm copilul atât împreună cu părinții cât și cu părinții adoptivi. Doug de 3,5 de ani a fost prezent la o întâlnire împreună cu părinții adoptivi. Întâlnirea s-a ținut la o clinică psihiatrică pentru copii și adolescenți, fiind prezent un membru al echipei psihiatrice pentru copii și un lucrător pentru protecția copilului. La Început copilul s-a jucat activ, explorând jucăriile din camera. Nu există nici o amenințare între el și părinții adoptivi. EI le-a arătat jucăriile
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
este dat de modalitatea diferită de a asimila cunoștințele, întîlnită între fete și băieți. Unul dintre exemple este urmarea de către fete a unor licee cu specific bărbătesc: minerit, construcții, etc.. Un alt aspect este diferența pregnantă de concentrare întîlnită la adolescenți. Programa de școală ar trebui diversificată în funcție de aceste caracteristici ale tinerilor. Poți în continuare să pici 30-40 % din băieți pentru că nu pot asimila cunoștințe în domeniul limbii române, sau dai la bacalaoreat un obiect care interesează băieții. Cantitatea de materie
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
licee un etaj pentru fete și un etaj pentru băieți în cazul cînd urmează în același timp. Mai apoi ideal ar fi realizarea unor clase în funcție de nivelul spiritual. În momentul apariției diferențelor între sexe apar „relațiile sociale”, denaturate. Unii dintre adolescenți cred că pentru a fi binevăzut în această societate, în care în mod barbar sunt incluși fete și băieți, trebuie să facă unele compromisuri. Aceste compromisuri încep de la unele glume și continuă cu acceptarea unor gesturi din partea băiatului. Treptat, treptat
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
performanțelor școlare; sinele prospectiv (P) - autoaprecierea capacității de integrare în lumea adultă, de afirmare a sinelui, de angajare în construirea propriului viitor. În țara noastră Crăiun Adriana a efectuat o etalonare în anul 1999 pe o populație de 360 de adolescenți români (17-20 de ani), în funcție de sex și de statutul lor școlar. Scopul cercetării Scopul cercetării este acela de a identifica modalitățile și mijloacele de îmbunătățire a stimei de sine la deficienții de auz. Obiectivul cercetării Evidențierea influenței diferitelor tipuri de
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
a fost prins ca într‑un vârtej asemeni celui din Infernul lui Dante care putea să‑l înalțe în paradis, dar la fel de bine să‑l arunce și în iad. În opera care a apărut din acest vârtej, chipurile frumoase de adolescenți au jucat un rol important. În opera lui Michelangelo, pasiunea și credința sunt născute practic din același foc. Într‑unul dintre poemele sale scria: Mă hră‑ nesc din flăcări și‑mi iau viața din ceea ce e moarte pentru altul 39
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
dăduse câteva lovituri de daltă îl abandonase în curtea unui șantier. Lui Michelangelo i se încredințează această marmură cu condiția să facă din ea o statuie. Această statuie va fi Da‑ vid, învingătorul lui Goliat așa cum știm din Biblie; nu adolescentul gingaș pe care și‑l imaginaseră Donatello și Verrochio, ci un atlet surprinzător de veri‑ dic. Și de ce? Pentru că momentul ales de Michelangelo nu e cel al victoriei, ci acela în care el își măsoară inamicul. 4.2.2. Pietà
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
activitățile de citire, lectură și au performanțe mai bune la testele cu variante multiple decât elevii cu un stil cognitiv dependent de câmp. Într-un studiu efectuat în Statele Unite și Iugoslavia, Altshuler, Deming, Vollenweider, Rainer & Tendler (1976) au descoperit că adolescenții deficienți de auz prezintă un control mai slab al impulsivității față de colegii lor auzitori. Aceste cercetări nu au fost adresate preferințelor elevilor de a relaționa cu ceilalți colegi în cadrul actului de învățare sau de a relaționa cu diverse metode ori
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
sugera că atât profesorii cât și elevii au expectanțe și abordări similare asupra temelor studiate, iar elevii s-ar putea adapta mult mai ușor la mediul de învățare în cauză (Andrews, 1981). Au existat o serie de cercetări asupra percepției adolescenților deficienți de auz vis-a-vis de metodele de predare. Kluwin & Lindsay (1984) au examinat relația dintre anumite metode și comportamente prezente în actul de predare și măsura în care elevii deficienți de auz au o percepție pozitivă asupra mediului instructiv-educativ. S-
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
Ingestia accidentală: • cea mai frecventă; • majoritatea cazurilor apar la copii (50% sub 5 ani); • la adulți: prin confuzie de recipiente; de obicei forme ușoare și medii (contități reduse), cu excepția asocierii cu etilismul acut. b) Ingestia voluntară: • tentative de sinucidere la adolescenți și adulți. • mai puțin frecventă, dar mai gravă (În scop autolitic ingeră o cantitate mai mare de toxic sau droguri suplimentare; ex.: medicamente, alcool) . N.B! Intoxicațiile acute profesionale sunt aproape mereu grave (produsele industriale sunt mult mai concentrate decât
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
4. Perspectiva dezvoltării: copilăria călătorie, părintele ca ghid și călător ca o G.H. Stanley Hali (1844-1924) este considerat a fi fondatorul psihologiei dezvoltării, sub influența sa apărând primele laboratoare și un număr mare de reviste destinate studierii dezvoltării copiilor și adolescenților. Studiile lui și ale lui J. Piaget, autorul stadialității cognitive, au fost valorificate de psihologii interesați de educația părinților abia după anii '60, când s-a profilat interesul pentru curentul cognitivist. În orientarea cercetărilor spre studiul vârstei adulte un rol
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de specialiști în conduite de mânie și în conduite agresive. -Mânia este una din cele dintâi forme de manifestare a conduitei deviante a copilului; variază în funcție de vârsta acestuia și supără mai mult prin manifestarea decât prin existența ei. În cazul adolescenților manifestările de mânie sunt asemănătoare adultului, având uneori o expresivitate mai amplă (aruncarea unor obiecte, lovituri etc.). -Agresivitatea ca expresie a devierilor de conduită, interesează atât componenta morală, cât și componenta psihomotrică a persoanei. Conduitele agresive ale copilului față de cele
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
extrafamilial). Numeroase cercetări au arătat că dezacordul dintre factorul personal și factorul social ( dintre organism sau gradul de dezvoltare a copilului și cerințele mediului) este defavorabil structurării unor conduite corecte. 2.4.4.1. Elemente etiologice ținând de structura personalității adolescentului (factori personali) Cercetările de specialitate constată slabe posibilități intelectuale, adesea sub medie și chiar la limita inferioară a normalului a copiilor cu devieri de conduită , iar pe de altă parte, interesul scăzut pentru valorile intelectuale. S. și E. Glueck <footnote
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
exagerată și nerezonabilă determină reacții de opoziție. A.S.Makarenko, referindu-se la câteva devieri de la adevărata autoritate, observă că ,,din copii oprimați și lipsiți de voință ies mai târziu ori nemernici, D.Levy apud D.Banciu, S.M.Rădulescu, M.Voicu, Adolescenții și familia, oameni de nimic, ori încăpățânați care în cursul vieții lor vor căuta să se răzbune pentru copilăria lor oprimată” <footnote A.S.Makarenko apud D.Banciu, S.M.Rădulescu, M.Voicu, Adolescenții și familia, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987 footnote
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Levy apud D.Banciu, S.M.Rădulescu, M.Voicu, Adolescenții și familia, oameni de nimic, ori încăpățânați care în cursul vieții lor vor căuta să se răzbune pentru copilăria lor oprimată” <footnote A.S.Makarenko apud D.Banciu, S.M.Rădulescu, M.Voicu, Adolescenții și familia, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987 footnote> . În genere, greșeli de educație în familie sunt săvârșite de ambii părinți. Unii părinți au tendința de a reedita mijloa cele și atmosfera de severitate exagerată și de austeritate în care ei
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
școală interzic consumul băuturilor alcoolice, al drogurilor și fumatul. Toxicomania poate fi definită ca o stare de intoxicație acută sau cronică, provocată de consumul repetat al unei substanțe psihoactive. Caracteristica principală a toxicomaniei este sindromul de dependență.Specificul toxicomaniei la adolescenți este determinat de două elemente:motivația și nivelul de de utilizare a drogului. Referitor la motivație, debutul toxicomaniei la unii copii și adolescenți este asociat , de cele mai multe ori, cu problematica crizei existențiale specifice pubertății și adolescenței. Trecerea de la episoadele de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]