8,108 matches
-
marele premiu de stat cu medalie de aur pentru tabloul care îl înfățișează pe artistul francez ""Maillol"". În timpul primului război mondial execută o serie de desene inspirate de război. Devine corespondent de război pe frontul sârbesc, unde lucrează împreună cu pictorul austriac Kokoschka. Urmează o perioadă în care realizează mai ales pasteluri care înfățișează portrete feminine, modelul prferat fiind Elza Bányai, pe care o cunoscuse în 1915. În 1923 se hotărăște să realizeze o galerie a contemporanilor săi în portrete-pastel. József Rippl-Ronai
József Rippl-Rónai () [Corola-website/Science/328733_a_330062]
-
paralele românești la Gimnaziul german din Cernăuți și altele. De asemenea Wassilko a luptat cu tărie împotriva persecuției românilor din Transilvania. La 10 iunie 1904 a fost numit membru permanent, mai târziu (1907) membru ereditar al Camerei Superioare a Imperiului Austriac și la 14 septembrie 1904 împăratul Franz Joseph al Austriei l-a desemnat căpitan (mareșal) al Ducatului Bucocvinei, un post pe care l-a deținut până în iulie 1911. Contele a fost decorat între altele cu "Ordinul Imperial Leopold" de cavaler
Gheorghe Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/328788_a_330117]
-
d. 25 decembrie 1932, Cernăuți) a avut pe nevastă principesa Tatiana de Sayn-Wittgenstein (1894-1974). Alexandru (n. 17 noiembrie 1893, Castelul Berhomet, - d. 27 mai 1972, Dumbrăveni) a avut două soții, Anisia de Costin (1897-1965) și baronesa Margit (1903-1971), fiica generalului austriac de divizie Eduard von Vetsei. Fiind capul unei familii "de origine nesănătoasă", Alexandru a fost condamnat în 1949 de regimul comunist la cinci ani de muncă silnică la Canalul de la Dunăre la Sulina, ulterior la domiciliu forțat la Dumbrăveni.
Gheorghe Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/328788_a_330117]
-
care cunoșteau relațiile lui Boncescu cu frații Filipovici, iar directorul organelor de siguranță din București a plecat imediat la Putna și i-a identificat pe frații Măgură (numele cu care semnaseră scrisoarea). Cei doi frați au fost arestați de autoritățile austriece din Bucovina în mai 1912, fiind aduși la București. Nicu Filipovici s-a ocupat mai târziu cu falsificarea de bani și a devenit „eroul chestiei scandaloase a pașapoartelor” din 1924. El a fost autorul ideii și, alături de generalul Alexandru Văitoianu
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
este o trupă spaniolă din Asturia. Muzica lor este pop-rock îmbinând și unele elemente folk și pop indian. Trupa a fost înfințată în 2002 și avea invluențe de folk austriac. Albumul lor de debut "Del interior" a fost lansat în același an, însă nu a fost un succes comercial. După lansarea acestui album, trupa a decis să nu mai continue sub acest nume și să creeze un nou proiect pentru
El Sueño de Morfeo () [Corola-website/Science/328830_a_330159]
-
lyonez Jacob Spon și botanistul englez George Wheler au fost primii care au propus reconstituirea ansamblului complexului în publicarea călătoriei efectuate de ei împreună în Italia în 1675. Abia în 1721 însă, odată cu opera "Schițe de arhitectură istorică" a arhitectului austriac Johann Bernhard Fischer von Erlach, au apărut primele desene realizate pornind de la studiile de pe teren. Această reconstrucție a fost reluată și de Daniele Farlati în ilustrațiile celui de-al doilea volum din opera sa "Illyricum Sacrum", din 1753. În iulie
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
orașul medieval. După aceea, abia la începutul secolului al XX-lea au fost realizate, la câțiva ani depărtare unul de altul, cele două mari studii științifice ale palatului, care încă mai stau la baza bibliografiei contemporane. Primul este opera arhitectului austriac Georg Niemann între 1905 și 1910, iar a doua aparține francezilor și Jacques Zeiller între 1906 și 1910. După aceste două studii fondatoare, lucrul a continuat. În 1924, casa episcopală de lângă catedrală a fost distrusă de un incendiu, ceea ce a
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
morminte datate în baza materialului monetar în secolul al XVI-lea. Tot atunci s-a descoperit că pe locul casei ar fi fost altarul unei biserici ortodoxe numită „A fetelor” și care a fost demolată în anul 1777 de către autoritățile austriece ale vremii pentru a folosi piatra la construirea cazarmelor militare. La data de 14 octombrie 1853, la Șipotele Sucevei (astăzi în Ucraina), se naște Ciprian Porumbescu. Compozitorul începe studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, continuând apoi la „Konservatorium für Musik
Casa „Ciprian Porumbescu” din Suceava () [Corola-website/Science/328851_a_330180]
-
păstrat descriei și planuri ale cetății din secolul al XVI-lea, dar este sigur, după părerea noastră, că partea centrală sau nucleul ei n-a diferit față de planurile din secolul al XVIII. Această parte centrală, potrivit planului ridicat de capitanul austriac de stat major Johann von Vermatti în timpul războiului din 1787-1791, și anume 1790, se alcătuia dintr-o incintă pătrată, avînd la cele patru colțuri câte un bastion circular: ea forma inima cetății, punctul ultim de rezistență. Această prima incintă era
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
din 1768-1774. Numărul satelor varia însă în raport cu vicisitudinile vremii, el se micșora în vreme de război, din cauza distrugerilor și prădăciunilor, pentru ca, apoi, să sporească iarăși. Astfel, de pildă, în harta raialei, ridicată de ofițerii ausrtieci în 1789, în timpul războiului ruso - austriaco - turc, găsim numai 35 de sate și siliști. Hotarul raialei Brăilei era format înspre răsărit de albia Dunării Vechi și de Dunăre până la confluența cu Siretul; înspre miazănoapte de albia Siretului până la un punct situat la vest de satul moldovean
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
cerințelor instituției, aproximativ 7-10 ani. Deși nu există date sigure, se presupune că i-ar fi avut drept profesori pe Cristóbal Galán, José Sanz, Diego și Francesco Bruna. Moartea regelui Carlos al II-lea a avut ca urmare sfârșitul dinastiei austriece în Spania și înscăunarea lui Felipe al V-lea din Casa de Bourbon, act ce va declanșa începerea Războiului Spaniol de Succesiune. Triumful lui Felipe va avea ca rezultat expulzarea tuturor celor ce l-au susținut pe Arhiducele de Austria
José de Torres () [Corola-website/Science/329385_a_330714]
-
a orașului. Sigismund al III-lea și-a mutat capitala la Varșovia în 1596. În secolul al XVIII-lea, Uniunea statală polono-lituaniană a fost împărțită de către vecinii săi expansioniști, după o invazie comună a Uniunii statale de către Imperiul Rus, Imperiul Austriac și Regatul Prusiei. Cucerită, Cracovia a devenit parte a provinciei Galiția din Austria. În 1794, în Piața Cracovia Tadeusz Kościuszko a inițiat o revoltă de independență, Insurecția lui Kościuszko. Armata prusacă a înfrânt revolta, și a jefuit comoara regală poloneză
Istoria Cracoviei () [Corola-website/Science/329406_a_330735]
-
devenit din nou în centrul unor lupte pentru suveranitatea națională în 1846, în timpul Revoltei din Cracovia. Revolta nu a reușit să se răspândească în afara orașului în Polonia, și a fost înfrântă, ducând la crearea Marelui Ducat de Cracovia de către Imperiul Austriac. După Războiul Austro-Prusac din 1866, Austria a acordat autonomie parțială Galiției, făcând limba poloneză, o limbă a guvernării și stabilind o dietă provincială. Această formă de dominația austriacă a fost mult mai binevoitoare decât cea exercitată de Rusia și Prusia
Istoria Cracoviei () [Corola-website/Science/329406_a_330735]
-
a fost înfrântă, ducând la crearea Marelui Ducat de Cracovia de către Imperiul Austriac. După Războiul Austro-Prusac din 1866, Austria a acordat autonomie parțială Galiției, făcând limba poloneză, o limbă a guvernării și stabilind o dietă provincială. Această formă de dominația austriacă a fost mult mai binevoitoare decât cea exercitată de Rusia și Prusia, Cracovia a devenit un simbol național polonez și un centru de cultură și artă, cunoscut frecvent ca "Atena poloneză" (Polskie Ateny) sau " Mecca poloneză". Mai multe comemorări importante
Istoria Cracoviei () [Corola-website/Science/329406_a_330735]
-
asediat Cracovia în prima iarnă a Primului Război Mondial, și mii de locuitori au părăsit orașul refugiindu-se în Moravia și alte locuri mai sigure. În timpul războiului Legiunile poloneze conduse de Józef Piłsudski au luptat pentru eliberarea Poloniei, în alianță cu trupele austriece și germane. Austro-Ungaria și Germania au pierdut războiul, dar termenii Tratatului de la Versailles (1919) a stabilit primul stat polonez suveran de peste un secol. Între cele două războaie mondiale Cracovia a fost, de asemenea, un important centru cultural și religios evreiesc
Istoria Cracoviei () [Corola-website/Science/329406_a_330735]
-
final la concluzia că acesta s-a născut în urma unui incest. Povestea continua cu tatăl lui Hitler, Alois Hitler, privind educația acestuia dintr-o zonă rurală din Austria, căsătoriile sale precedente și locul de muncă în departamentul vamal al guvernului austriac. După două căsătorii și un numar de aventuri, Alois se căsătorește cu Klara, o rudă, fie nepoata să, fie fiica sa. Cei doi au trei copii care supraviețuiesc copilăriei printre care și Hitler, numit de autor Adi. La acest punct
Castelul din pădure () [Corola-website/Science/329478_a_330807]
-
al XVII-lea, când curtea regală s-a mutat la Varșovia, astfel încât meșteșugarii și artiștii au pierdut comenzi profitabile. În timpul războaielor cu suedezii orașul a fost jefuit de ambele părți opuse. După prăbușirea statului polonez, orașul a intrat sub stăpânirea austriacă, iar Kazimierz a devenit o suburbie fără importanță a Cracoviei. Kazimierz la sfârșitul sec. al XVIII-lea, când autoritățile austriece au ordonat dărâmarea zidurilor cetății și-a pierdut independența și în 1791 a devenit parte a Cracoviei, care se dezvolta
Kazimierz () [Corola-website/Science/329510_a_330839]
-
războaielor cu suedezii orașul a fost jefuit de ambele părți opuse. După prăbușirea statului polonez, orașul a intrat sub stăpânirea austriacă, iar Kazimierz a devenit o suburbie fără importanță a Cracoviei. Kazimierz la sfârșitul sec. al XVIII-lea, când autoritățile austriece au ordonat dărâmarea zidurilor cetății și-a pierdut independența și în 1791 a devenit parte a Cracoviei, care se dezvolta continuu. Populația evreiască a primit autorizația să se mute oriunde dorește, iar cei mai înstăriți s-au și mutat din
Kazimierz () [Corola-website/Science/329510_a_330839]
-
Erfurter Unionsparlament") a durat între 20 martie și 29 aprilie 1850. Uniunea nu a intrat în vigoare, iar aceasta a primit lovitura fatală în Agrementul de la Olmütz (29 noiembrie 1850, de asemenea, numită de Umilința de la Olmütz), sub presiunea Imperiului Austriac. În revoluțiile din 1848, Confederația Germană dominată de Austria a fost dizolvată, iar Adunarea de la Frankfurt a căutat să stabilească noi constitutii pentru multitudinea de state germane. Efortul, cu toate acestea, s-a încheiat cu colapsul Adunării, după ce regele Frederick
Uniunea de la Erfurt () [Corola-website/Science/329513_a_330842]
-
acelui an, din cauza dezacordurilor legate de chestiunea execuțiilor federale în Holstein (disputa cu Danemarca) și electoratul de Hessa aproape a escaladat într-un conflict militar. În 1848, austriecii au fost aliați cu Rusia, după ce guvernul de la Berlin a refuzat cererile austriece, în Conferința de la Varșovia din 28 octombrie 1850, relațiile au degenerat în continuare. Pe 5 noiembrie Prusia a mobilizat armata și s-a pregătit pentru război ca răspuns la trupele Confederației Germane care avansau în electoratul de Hessa. Războiul a
Uniunea de la Erfurt () [Corola-website/Science/329513_a_330842]
-
Conții Wassilko de Serecki, în germană Grafen Wassilko von Serecki au fost membri ai nobilimii austriece superioare ("Hochadel"), fiind descendenții unei vechi familii de boieri moldoveni din Bucovina, care au purtat acest titlu pe timpul Imperiului Habsburgic. Ei au fost singurii nobili numiți conți de origine română în tot imperiului austriac/austro-ungar. Familia s-a simțit mereu
Familia Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/330904_a_332233]
-
Castelul Berhomet), purtător al Ordinul Coroanei de Fier de clasa a doua, a obținut titlul de baron cu predicatul nobiliar "von Serecki" (Sireteanul) de la împăratul Franz Joseph al Austriei la 14 iulie 1855. Baronul a fost membru al Parlamentului Imperial austriac până în 1861. Cu înființarea Camerei Superioare a imperiului austriac, la 18 aprilie 1861, a fost numit mebru pe viață a acestei camere. El a fost din ziua fundației la 18 aprilie 1861 membru al Camerei Superioare al imperiului austriac. Iordachi
Familia Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/330904_a_332233]
-
clasa a doua, a obținut titlul de baron cu predicatul nobiliar "von Serecki" (Sireteanul) de la împăratul Franz Joseph al Austriei la 14 iulie 1855. Baronul a fost membru al Parlamentului Imperial austriac până în 1861. Cu înființarea Camerei Superioare a imperiului austriac, la 18 aprilie 1861, a fost numit mebru pe viață a acestei camere. El a fost din ziua fundației la 18 aprilie 1861 membru al Camerei Superioare al imperiului austriac. Iordachi a avut patru fii și trei fiice. Alexandru baron
Familia Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/330904_a_332233]
-
Imperial austriac până în 1861. Cu înființarea Camerei Superioare a imperiului austriac, la 18 aprilie 1861, a fost numit mebru pe viață a acestei camere. El a fost din ziua fundației la 18 aprilie 1861 membru al Camerei Superioare al imperiului austriac. Iordachi a avut patru fii și trei fiice. Alexandru baron Wassilko de Serecki, căsătorit cu Ecaterina de Flondor (1843-1920), a fost singurul, care a avut la rândul lui copii. El a fost politician austro-român, membru al Camerei Superioare al imperiului
Familia Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/330904_a_332233]
-
actul de nobilare la 29 august 1918 (diplomă de la 19 octombrie al anului) de către Carol I al Austriei. Familia Wassilko a fost singura familie de neam românesc, care a purtat titlul de conte. Din timpul înființării Camerei Superioare a imperiului austriac la 18 aprilie 1861 și numirea lui Iordachi Baron de Wassilko în acest gremiu, familia a avut mereu un sediu fix în această casă, din 1907 au devenit membrii ereditari. Din acest an, familia a aparținut oficial nobilimii austriece superiore
Familia Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/330904_a_332233]