10,800 matches
-
episcopi diocezani la 10 12.000 țechini. Există în Moldova 20 de mănăstiri de călugări și 8 de călugărițe, între care este de evidențiat Mănăstirea Neamț, care este alcătuită din peste 2000 de călugări și este extraordinar de bogată. Acei călugări au construit în orașul cu același nume un spital intradevar european pentru orice fel de persoana: tratează generos câți merg să găzduiască mănăstirea lor, indiferent de ce religie sau națiune sunt aceștia. Multe alte mănăstiri sunt asemănătoare, bogate și generoase cu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
al papei Inocențiu al XI-lea, nota nemulțumit că „la curtea domnului [Țării Românești] se află și luterani și calvini - cei mai mulți din Transilvania -, pe lângă evrei și turci” <endnote id="(627, p. 487)"/>. La rândul său, Antonio Angelini di Campi, un călugăr minorit În drum prin Moldova, scria În 1682 că la Iași trăiesc mulți schismatici, păgâni și eretici : „mare mulțime de turci, armeni, evrei, tătari, greci [= greco-orto- docși] ; seamănă cu un oraș din Pentapolis” <endnote id="(vezi nota 630)"/>. Percepând situația
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iași trăiesc mulți schismatici, păgâni și eretici : „mare mulțime de turci, armeni, evrei, tătari, greci [= greco-orto- docși] ; seamănă cu un oraș din Pentapolis” <endnote id="(vezi nota 630)"/>. Percepând situația ca pe o babilonie etnică, lingvistică și, mai ales, confesională, călugărul minorit conchidea că „felul de trai [al ieșenilor] e fără frâu, lege și datină” <endnote id="(5, p. 120)"/>. 3. Evreul tabu Printre dificultățile de documentare cu care m-am confruntat În scrierea acestui studiu comparativ de imagologie etnică a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cele contractate Între creștini și evrei, dar și cele dintre ortodocși și creștini de alt rit -, ca fiind contrare canoanelor bisericești <endnote id="(322, p. 212)"/>. Evident, această mentalitate avea mai multe secole vechime. Iată ce scria În anii 1630 călugărul italian Niccolo Barsi, după două călătorii prin Moldova : „Pe vremea domnilor de odinioară, dacă un moldovean s-ar fi căsătorit cu o catolică sau un catolic s-ar fi Însurat cu o moldoveancă, domnul Îndată poruncea să i se pună
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o ardere pe rug În Toledo), un alt semn infamant pe care erau obligați să-l poarte ereticii osândiți la arderea pe rug era un veșmânt de culoare galbenă, numit de inchizitorii spanioli san-benito, pentru că semăna cu veșmântul purtat de călugării benedictini. După incinerarea publică a ereticilor, stigmatele lor vestimentare (carochas și san-benitos) erau expuse În biserica parohială, ca trofee ale războiului purtat de Inchiziție Împotriva ereziei. Astfel de stigmate purtau nu numai ereticii și vrăjitorii, ci și evreii implicați În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
israelian (În 1974). Pe lângă cauzele raționale care au determinat aceste hotărâri cruciale, a existat și „o motivare sentimentală” - o taină intimă, pe care teologul creștin părea să o mărturisească În public pentru prima dată : „În 1942 eram de patru ani [călugăr] dominican. Îmi amintesc seara În care guvernul de la Vichy a decis să impună steaua galbenă evreilor din Franța. Mă plimbam prin parcul mănăstirii de la Saulchoir, Între Paris și Fotainebleau, Într-un peisaj minunat pe malul Senei, Împreună cu un alt călugăr
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
călugăr] dominican. Îmi amintesc seara În care guvernul de la Vichy a decis să impună steaua galbenă evreilor din Franța. Mă plimbam prin parcul mănăstirii de la Saulchoir, Între Paris și Fotainebleau, Într-un peisaj minunat pe malul Senei, Împreună cu un alt călugăr, originar dintr-o familie din marea burghezie franceză. Replica lui, după aflarea știrii despre noul decret, Îmi revine mereu În memorie : «Noi, care celebrăm În fiecare dimineață trupul unui evreu, ar trebui să purtăm și noi steaua galbenă». Am cerut
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tămăduiți : „se deșchiseră ochii orbilor, și nu numai ai celor doi, ci a toată lumea” ; sau : „să ne asemănăm și noi acestui orb” <endnote id="(96, pp. 185 și 340)"/>. În romanul popular Varlaam și Ioasaf, tradus În românește În 1648, călugărul Varlaam prezintă Învățătura creștină ca fiind „o piatră scumpă”, care „celor cu inimă oarbă le dăruiește lumină, [le] deșchide urechile surzilor și muților le dă grai”, pe când celor care nu au „ochi curați”, „acea vedere a ochilor, cât[ă] are
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
celor cu inimă oarbă le dăruiește lumină, [le] deșchide urechile surzilor și muților le dă grai”, pe când celor care nu au „ochi curați”, „acea vedere a ochilor, cât[ă] are, o piiarde de tot” <endnote id="(178, pp. 51-53)"/>. Un călugăr de la Mănăstirea Cernica - un evreu convertit, Nicolae Botezatu, deci unul care „și-a căpătat vederea” și nu mai rătăcește, căci „și-a găsit calea” - scrie la sfârșitul secolului al XVIII-lea un Cuvânt pentru mărturisirea Domnului nostru Iisus Hristos, Împotriva
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
deosebit În Moldova și Țara Românească. O Istorie a lui Ahasverus se păstrează la Biblioteca Academiei Române, Într-un manuscris de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (mss. BAR nr. 2313). Tot acolo am găsit o interesantă versiune cultă, chiar dacă anonimă. Vreun călugăr român de pe la 1800 a dat o formă versificată legendei, păstrată Într-un manuscris din Fondul Moses Gaster, sub titlul Evreul călător : Așabec (sic !). E vorba de manuscrisul nr. 1119, de la Biblioteca Academiei Române, de la Începutul secolului al XIX-lea. Era o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
l-au crucificat pe Isus” <endnote id="(70, p. 137)"/>. 3) În fine, o a treia explicație a credinței populare comentate nu poate să ignore existența unei superstiții opuse, dar complementare : „Când te Întâlnești cu un popă (sau cu un călugăr), Îți merge rău” <endnote id="(137, pp. 278, 44 și 13-14 ; 259, p. 258)"/>. Este o veche credință populară românească, atestată Încă de la jumătatea secolului al XVIII- lea <endnote id="(71 și 149, p. 100)"/> și răspândită În toate regiunile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
secolului al XVIII- lea <endnote id="(71 și 149, p. 100)"/> și răspândită În toate regiunile țării, În diferite forme : „Fugi tu dinaintea mea,/ Călugăre, piază rea,/ Dracul te-a pus Înaintea mea” <endnote id="(340)"/> ; sau, la Iordache Golescu : „Călugăr ai văzut cât de departe, du-te la o parte, că Îndată te poticnești” <endnote id="(179)"/>. Această superstiție are și un cores pondent paremiologic : „Nici cu dracu’ să șuguiești, nici cu popa să te Întâlnești” <endnote id="(32, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acum cred că putem avea un tablou complet. Pentru țăranul din România și, În general, din spațiul est-central-european, Întâlnirea pe drum cu un evreu (cu un „om rău” deci) este considerată „de bun augur”, pe când Întâlnirea cu un preot sau călugăr (cu un „om bun” deci) este considerată „de rău augur”. Pentru gândirea magică, aceste două superstiții paradoxale și antinomice nu sunt distincte, ci complementare, precum cele două fețe ale talerului. Ele nu pot fi Înțelese separat și trebuie găsită o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cele două fețe ale talerului. Ele nu pot fi Înțelese separat și trebuie găsită o unică explicație, care - În coordonatele logicii magiei - să satisfacă ambele credințe. Se consideră că, față de un creștin obișnuit, oricât ar fi de virtuos, preotul (sau călugărul) creștin este mai credincios. Cu alte cuvinte, acesta din urmă este „mai aproape de Dumnezeu”. În aceste condiții, diavolul sau duhul rău - care stă la pândă, „la Început de drum” sau „la răscruce” - va fugi de preot și va intra În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tău atunci când au fost amenințate cu profanarea, Îți transmit salutul evreimii din Cernăuți, care te-a respectat și te-a iubit” <endnote id="(338)"/>. De asemenea, nici imaginea simetric răsturnată nu era exclusă În spațiul românesc. De pildă, imaginea unui „călugăr [creștin-] ortodox, făcând elogiul funebru la moartea unui rabin evreu” <endnote id="(328, p. 4 ; cf. 326, p. 281)"/>. Nu mă voi ocupa acum nici de evoluția și răspândirea În timp a motivelor mitice care compun legenda apocrifă Adormirea Maicii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
capitală”. „Imediat ce fură decapitați, furia vânturilor se potoli”, consemnează un contemporan <endnote id="(93, p. 153)"/>. Pare a fi cea mai veche atestare a unei acuzații de iconocid la adresa evreilor. Două cronici din aceeași epocă, scrise În latină de doi călugări franci, vorbesc de „distrugerea În Întregime”, În anul 1009, a „bisericii În care se afla la Ierusalim mormântul Domnului și Mântuitorului nostru”. Demolarea bisericii ar fi fost realizată de Diavol, „prin intermediul obișnuitului său aliat, poporul evreu”. Se zice că evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
călcări de lege”, cum zic cronicarii despre, de pildă, Ioan Vodă cel Cumplit (Moldova, 1572-1574). Grigore Ureche Îl consideră „armean” (după mamă), Nicolae Costin crede că nu este „creștin pravoslavnic”, Mehmed-pașa scrie că „turcii Îl socoteau a fi turc”, iar călugărul Azarie spune că Ioan Vodă este iconoclast : „hulea chipurile dumnezeiești zugrăvite pe pereți și de pe icoane” <endnote id="(822, p. 577)"/>. La rândul său, Despot Vodă (Moldova, 1561-1563) „ura datinele creștine ortodoxe” (cum scrie Azarie), fiind protestant („eretic”, cum Îl
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dezbrăca, arginturile le lua, de făcea bani” (Grigore Ureche) și „a adunat la dânsul, Înșelătorul, vasele de argint și de aur și pietrele scumpe și Împodobite cu mărgăritare ale sfintelor icoane din toate mănăstirile și s-a Împodobit pe sine” (călugărul Azarie) <endnote id="(822, p. 579)"/>. În fine, dom nitorul moldovean Ilie Rareș (1546-1551), convertit la islamism și devenit Iliaș Mahmet, nu doar a călcat În picioare „crucea pe care jurase”, așa cum am văzut mai sus. În letopisețul său, egumenul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Încredere „ca să cerceteze dacă lucrul este adevărat au ba”. „Oamenii veniră și cercetară și căutară bine și văzură că fals și neadevărat e”, se consemnează Într-un document din epocă. S-a stabilit ca „evreii să fie sloboziți”, iar călugărul care a Înscenat așa-zisul omor ritual „să fie pus În casa de nebuni În tot timpul vieții sale” <endnote id="(124, p. 523)"/>. În 1726 au avut loc o inculpare similară a evreilor din Onițcani (Orhei) - tot În Moldova
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Țării Românești -, după ce i-a masacrat pe evreii negustori supuși otomani, a proclamat „că evreii nu pot rămâne În Ardeal, Moldova și Muntenia și că oricine are dreptul să-i omoare, oriunde Îi găsește” <endnote id="(5, p. 65)"/>. Un călugăr francez scria În 1620 că turcii permit creștinilor din sud-estul Europei „să Îi omoare [pe evrei] fără a fi pedepsiți” <endnote id="(455, I, p. 168)"/>. La Începutul secolului al XVIII-lea, vorbind „despre năravurile moldovenilor”, Dimitrie Cantemir consemna următoarele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-a adăugită, Editura Polirom, Iași, 2005). 645. Germanul Fiaker și românul fiacru vin din francezul fiacre („birjă”). La rândul său, termenul fiacre vine de la faptul că o com panie de birje din vechiul Paris avea ca simbol pe Saint-Fiacre, un călugăr ascet din secolul al VII-lea. În spațiul românesc, termenul fiacru fusese folosit deja de Constantin Negruzzi În 1829, În prima sa nuvelă, Zoe : „un fiacru ce trecea ca săgeata” pe ulițele Iașilor (130, p. 213). 646. „Căciula sa originală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se cunosc puține informații pentru anul 1937, însă existența acestora confirmă faptul că, evreii din conducerea comunității își asumau responsabilitatea de a administra și controla instituțiile comunitare, cu scopul de a deservi nevoile populației evreiești din oraș. În 8 Ion Călugărul scriitor evreu, născut în anul 1902 la Dorohoi (numele său era Buium Croitoru, dar Eugen Lovinescu îl convinge să și schimbe numele). A urmat cursurile școlii izraelite și a gimnaziului din Dorohoi; a absolvit liceul Matei Basarab din București. A
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
n-am lăsat o coadă prea lungă în urma mea, - aș vrea să trec din nou prin Iași, Joi 2 Mai, cu avionul sau cu un tren personal care sosește la 7 și ceva seara. (L-am văzut de sus de la călugări!) Oprirea mea ar fi de scurtă durată, căci voi fi în drum spre Bucovina, încît sper că nu vă voi stîrni prea tare din lucru. Roag-o pe Olguța din partea mea, să mă cheme la telefon, Marți sau Miercuri seara, între
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Rusu (Mihail); Mioara Buta (Visa); Vasile Dima și Nicolae Taciu (VÎlcu); Mircea Strugaru (Sin); Gheorghe Mușat și Constantin Bușilă (Radu); Mitrea Ghioc (Roman); Costică Avădănii (Vlad); Ion Burghelea (Sofronie); Constantin Drăgoi (Ioan); Mihai Comănescu și Ștefan Secară (Francisc); Nelu Andoniu (călugăr tînăr); Ion Chioreanu și Mișa Simionescu (Musa Celebi); Gheorghe Herescu (Însoțitorul lui Musa); Ion Vrînceanu (fierarul și ciobanul Cucu); Florin Sava (rapsodul); Aurel Chiculiță, Nicolae Borș, Grigore Petcu, Nicolae Taciu și Ștefan Secară (boieri); Adrian Boroș și Ștefan Jianu (copii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
spune că acest lucru face parte din formularistica ministerială. Ceea ce sare în ochi numaidecât este ortografierea cu majuscule a propriului nume, numele înregistrat în toată magnitu- dinea sa. Lefter a devenit Eleutheriu printr-o metanoia care scapă ochiului profan, așa cum călugării își aban- donează numele lumesc pentru a primi numele unui al doilea botez, un nume consacrat de sfânt sau de mucenic. Există un papă care poartă acest nume, Papa Eleuteriu (Eleutherius), între anii 174/175-189, martir conform tra- diției și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]