7,937 matches
-
prin comprimare; copertina stadionului din Brăila, din cadre precomprimate integral prefabricate; săli de sport cu sisteme cutate la Onești și Piatra Neamț; sala de sport a Universității Agronomice Ion Ionescu de la Brad din Iași, realizată din cadre precomprimate cu riglă curbă; cinematograful Republica din Iași, acoperit cu elemente cutate; cinematograful Copou cu acoperiș liftat; construcții industriale, pe platformele Iași, Bacău, Roman, Suceava; construcții speciale: rezervoare, decantoare etc. Un loc aparte îl ocupă multitudinea experimentărilor realizate pe elemente amplasate pe platformele industriei chimice
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
precomprimate integral prefabricate; săli de sport cu sisteme cutate la Onești și Piatra Neamț; sala de sport a Universității Agronomice Ion Ionescu de la Brad din Iași, realizată din cadre precomprimate cu riglă curbă; cinematograful Republica din Iași, acoperit cu elemente cutate; cinematograful Copou cu acoperiș liftat; construcții industriale, pe platformele Iași, Bacău, Roman, Suceava; construcții speciale: rezervoare, decantoare etc. Un loc aparte îl ocupă multitudinea experimentărilor realizate pe elemente amplasate pe platformele industriei chimice, pentru studiul coroziunii, intervențiile sale pentru consolidarea elementelor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
material (sunet, sunet articulat, volum, linie, culoare, mișcare, lumină) și depinde de produs (muzică abstractă/muzică cu temă; poezie/proză/operă dramatică; arhitectură/ sculptură; arabesc/desen; pictură abstractă/ pictură cu temă; dans/dans cu temă; spectacol de sunet și lumină/cinematograf/fotografie). Fiecare dintre noi își cunoaște propria mână, este o țară cu linii, fără nume vizibil, dar cu amprente literare! Aici se va face o comunicare secretă prin cuvinte și imagini cu ceea ce este ascuns în soarta fiecăruia. Palma poate
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
de comunicare a știrilor, ideilor și orientărilor de tot felul, dar mai cu seamă acelor mijloace care prin natura lor puteau influența nu numai indivizi izolați, ci mulțimi întregi și chiar toată societatea umană. Aceste căi de comunicare erau: presa, cinematograful, radioul, televiziunea și altele ca acestea, toate la un loc fiind denumite mijloace de comunicare socială 154. Practic, rezoluțiile Conciliului referitoare la mijloacele de comunicare erau o continuare și o sintetizare a ideilor și documentelor emise de Suveranii Pontifi și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ales atunci când, prin natura lor, reușeau să atingă și să-i miște nu doar pe indivizi, dar și mulțimile, popoarele, întreaga societate. Din această cauză, pot fi numite mijloace de comunicare socială 160. Dintre ele, cele mai importante sunt: tiparul, cinematograful, radioul și televiziunea. Acestea reprezintă unelte de culturalizare, care pot contribui la progres prin informare, circulația ideilor, formarea opiniei publice toate stipulate în Drepturile omului și ale cetățeanului 161. Biserica vedea ca o datorie a sa dar și ca pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
000 de exemplare în 1901 și 80.000 în 1913) și Nuevo Mundo (oficial 120.000 de exemplare, dar cel mai probabil 80.000 în 1913). Au apărut și revistele care descriau spectacolele de coridă (27 în 1913), teatru sau cinematograf (apar 12 între 1907 și 1914). Publicațiile de scandal au căpătat un oarecare avânt prin Los sucesos (1904-1917) care s-a apropiat de 100.000 de exemplare în 1913 și prin La hoja de parra 202. În anul 1917 au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
92 Ibidem, puctul 19, p. 44. 93 Ibidem, puctul 20, p. 45. 94 "Întrucât un apostolat eficace pe plan național cere unitatea inițiativelor și eforturilor, Conciliul a hotărât și a decretat să se înființeze peste tot Oficii naționale pentru presă, cinematografe, radio și televiziune,care să fie ajutate prin toate mijloacele" (Ibidem, puctul 21, p. 45). 95 "Întrucât eficacitatea acestor mijloace depășește granițele naționale, făcându-i pe indivizi într-un fel cetățeni ai întregii societăți umane, inițiativele naționale în acest domeniu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
răspunde exact cu motivul pentru care este în 2007 și laureata Premiului Nobel, "Sunt ca și pâna cum eu și nimeni altcineva". 2.10. David Lodge: Simplitatea Desperado David Lodge a început să-și scrie primul roman, The Picturegoers (La cinematograf, 1960) la douăzeci și unu de ani. S-a născut în 1935 la Londra, a predat la catedra de engleză a universității din Birmingham între 1960-1987, iar mai târziu a renunțat la predare și s-a dedicat scrisului. În primul lui roman
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
liniștește. Descriindu-l, Lodge se alătură preocupării lui Lessing și Burgess pentru violența adolescentină (vezi A Clockwork Orange, The Fifth Child, The Memoirs of a Survivor). Întocmai ca celelalte personaje, Harry trăiește într-o lume înăbușitoare, un univers neîncăpător, un cinematograf unde se vând înghețată și speranțe de viitor. De aici până la "trecerea" lui Mark Underwood de la necredință la catolicism fervent e drum lung și insuficient explicat. Mark rămâne un mister, într-un roman altfel destul de confortabil. Romanul e agreabil, bine
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mișcări fasciste în Bulgaria B) izbucnește războiul civil din Spania C) în Belgia se introduce votul universal a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 30) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) frații Lumiere inventează Cinematograful B) se înființează Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România C) se introduce votul universal în Norvegia a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB Testul nr. 18 România și războiul rece 1) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
scăzut, al lui Stanislavski în Rusia, care, pe căi diferite, vizează scopuri destul de apropiate. Teatrul, la fel ca pictura sau ca sculptura, este pentru ei unul din rarele locuri din lume în care invizibilul se poate lăsa văzut. Opunându-l cinematografului, Artaud, în Teatrul cruzimii (Le Théâtre de la cruauté), declară: "Vizualizării grosolane a ceea ce este, teatrul prin poezie îi opune imagini a ceea ce nu este." Dând teatrului gravitatea unei ceremonii, ei îi cer actorului o asceză la fel de dură ca cea căreia
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
secvențe. Secvențele, când se succed cu repeziciune într-un singur loc, când sunt concomitente și două locuri diferite sunt reprezentate simultan. Brecht regăsește aici estetica medievală sau elisabetană. Un joc de corespondență între secvențe, în care se face simțită influența cinematografului, invită spectatorul să-și construiască modul de a înțelege piesa confruntând unele secvențe. Acestei fragmentări a acțiunii îi corespunde cea a limbajului dramatic. Song-urile, pasaje versificate și cântate, dotate cu un refren și împărțite în strofe, creează o ruptură
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
provizoriu și totuși să dea dovadă de respect. Este de ajuns ca un loc să aibă credibilitatea unui loc zărit în vis." Brecht recurge la niște procedee pe care le găsește la Piscator. Acesta din urmă a introdus, mai exact, cinematograful în decorul de teatru, făcând deosebirea dintre "filmul dramatic" și "filmul de comentariu" pe care îl compară corului antic. El le definește astfel, în Teatrul politic: "Filmul dramatic intervine în desfășurarea acțiunii. El se substituie scenei vorbite. Acolo unde teatrul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
critică, acuză, precizează datele importante, face uneori propagandă directă." Brecht proslăvește, după exemplul său, utilizarea de proiecții cinematografice: regizorul poate face să apară, pe fundalul scenei, documente, piese de arhivă, statistici, să adauge sau să taie, ca în tehnica colajelor. Cinematograful trebuie utilizat ca o succesiune de tablouri. El joacă rolul unui "cor optic", căci "poate confirma ceea ce este prezentat de acțiune, sau respinge, să aducă în memorie sau să profetizeze. El este capabil să reia rolul jucat odinioară de aparițiile
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
același oraș (1978-1982). Este profesor în satul Feiurdeni, județul Cluj (1970-1973), anticar (1975-1978), galerist la Uniunea Artiștilor Plastici (1978-1979) și dactilograf (1979-1990) la Cluj-Napoca, între timp trecând și printr-un lanț de slujbe mărunte sau efemere: magaziner, proiecționist la un cinematograf sătesc, remizier la o echipă de fotbal, muncitor necalificat pe șantier, bibliotecar, impiegat de mișcare. Este membru al grupării Echinox. În 1990 intră în redacția revistei „Steaua”, dar la sfârșitul anului trece la „Vatra”. Paralel, în 2000-2001 este și redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
Vulcan (Progresul nostru cultural până în 1884), făcând parte dintr-un volum a cărui apariție e anunțată pentru anul 1914, precum și un medalion Otto Ludwig. De reținut sunt și Știința, religia și arta - un discurs al prelatului Miron Cristea, Teatrul și cinematograful de Gligore Ion și Regizorul viitorului - o traducere după Gordon Craig. Un repertoriu intitulat Piesele teatrale originale cari au apărut în decursul anilor 1848-1873 (în România) figurează în numărul ultim al R.t. Publicația găzduiește numeroase fragmente traduse și comentate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
filmului Omul de lângă tine), Iulian Mihu (cronică filmului Povestea anilor înflăcărați), Antoaneta Tănăsescu (considerații despre câteva documentare românești), Ov. S. Crohmălniceanu (un portret Andrei Tarkovski), Ion Popescu-Gopo (pe marginea festivalului cinematografic din Leipzig), Ana Maria Narti (o evocare a începuturilor cinematografului), Marius Teodorescu (50 de ani de la realizarea primului film românesc), Valerian Sava (un reportaj la Buftea), Atanasie Toma (un portret Silvia Popovici), Al. Racoviceanu (retrospectivă filmului Tudor), Dorian Costin (un argument pentru comedia cinematografică). Acumulând an de an experiență, profitând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
Eliad, Andrei Gorzo, George Littera, David Melville, Dinu-Ioan Nicula, Iaromira Popovici, Dan Predescu, Eva Sarbu, Dumitru Solomon. Printre rubricile permanentizate ale revistei „Noul Cinema”: „Dosare tematice”, „Festivaluri”, „Profiluri”, „Fan Club”, „Portretul lunii”, „Europa Cinema”, „Ecranul de acasa”, „Călătorii sentimentale”, „Redescoperind cinematograful”, „Sport”. C.Cl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
orientată deliberat și în deplină gratuitate către plăsmuirea formei - nu mai este o simplă specie a activității, ci un rit comemorativ în care cosmogeneza, antropogeneza și esența oricărei fapte modelatoare sunt menținute constant în conștiința umanității. Spre deosebire de alte arte, de cinematograf de pildă, care atunci când încetează să fie simplu divertisment sfârșește în psihologia sentimentului sau în morală, sculptura păstrează mereu această marcă a primordialului. Chiar pictura, care este și ea o bildende Kunst, raportată la sculptură reprezintă o debilitare a principiului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și voiau o judecată În acest scop”. De la Început, procesele criminalilor de război germani au Îmbinat justiția și pedagogia. Procesul de la Nürnberg era transmis de două ori pe zi la radio, iar dovezile adunate aveau să fie expuse În școli, cinematografe și centre de reeducare din Întreaga țară. și totuși, efectul educativ al proceselor nu era Întotdeauna garantat. La primele procese, mulți dintre șefii și gardienii lagărelor au scăpat nevătămați. În instanță, avocații lor i-au umilit pe martorii care supraviețuiseră
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
avut un impact redus. Una era să-i obligi pe nemți să meargă să vadă documentare, alta să-i faci să se uite Într-adevăr și să reflecteze. Mulți ani mai târziu, scriitorul Stephan Hermlin descria o scenă dintr-un cinematograf din Frankfurt, unde germanii trebuiau să urmărească documentare despre Dachau și Büchenwald Înainte de a primi cartelele de alimente: „În lumina proiectorului, am putut vedea cum majoritatea și-au Întors privirea după ce filmul a Început și au rămas așa până la sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Paine și Henry Thoreau. În Austria, mulți observatori au remarcat că, În „Bătălia Cărții”, America Își făcea singură probleme. Din fericire pentru Occident, cultura populară americană exercita o atracție pe care inepția politică nu reușea să o eclipseze. Condamnând oficial cinematograful american și jazzul decadent, comuniștii aminteau de vederile lui Goebbels - un net dezavantaj. În timp ce statele comuniste est-europene au proscris jazzul ca pe un gen decadent și venetic, „Europa Liberă” difuza În Est, În fiecare după-amiază a săptămânii de lucru, trei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dezavantaj. În timp ce statele comuniste est-europene au proscris jazzul ca pe un gen decadent și venetic, „Europa Liberă” difuza În Est, În fiecare după-amiază a săptămânii de lucru, trei ceasuri de muzică presărate la fiecare oră de zece minute de știri. Cinematograful, celălalt mediu universal al epocii, putea fi controlat În statele comuniste, dar În tot Vestul european succesul filmelor americane era fără egal. Propaganda sovietică nu putea oferi un echivalent; până și progresiștii occidentali, atrași de filmul și muzica americane, se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fapte caritabile În cartierele londoneze sărace dinaintea primului război mondial. Această bătrână Europă care se mișca În ritmul de odinioară, transformată de război, dar Încorsetată de rutina antebelică, avea Însă o distracție principală indubitabil modernă. Era epoca de aur a cinematografului. În Marea Britanie, publicul de cinema a atins cote maxime curând după sfârșitul războiului, cu 1.700 de milioane de bilete vândute În 1946 În cele 5.000 de cinematografe ale țării. În acel an, o persoană din trei a mers
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Însă o distracție principală indubitabil modernă. Era epoca de aur a cinematografului. În Marea Britanie, publicul de cinema a atins cote maxime curând după sfârșitul războiului, cu 1.700 de milioane de bilete vândute În 1946 În cele 5.000 de cinematografe ale țării. În acel an, o persoană din trei a mers În fiecare săptămână la cinema. Chiar În 1950, când audiența intrase deja În declin, englezii mergeau la cinema În medie de 28 de ori pe an, cu 40% mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]