8,426 matches
-
numele lui Arnulf apare în numeroase documente flamande ale vremii. În 983, Arnulf l-a însoțit pe împăratul Otto al II-lea și pe viitorul împărat Otto al III-lea în deplasarea acestora la Verona și Roma. În poziția de conte de Olanda, Arnulf a reușit să extindă stăpânirile sale către sud. El a donat unele proprietăți abației de Egmond, printre altele Hillegersberg (care se numise anterior "Bergan", însă rebotezată după numele mamei lui Arnulf) și Overschie, faptă care poate fi
Arnulf I de Olanda () [Corola-website/Science/328678_a_330007]
-
Egmond, printre altele Hillegersberg (care se numise anterior "Bergan", însă rebotezată după numele mamei lui Arnulf) și Overschie, faptă care poate fi interpretată ca recompense pentru activitățile de curățire a terenurilor întreprinse de călugării de Egmond. Arnulf a fost primul conte care a intrat în conflict cu frizonii, iar în 993 el a invadat teritoriul acestuia, însă pe 18 septembrie al aceluiași an a fost înfrânt și ucis în apropiere de Winkel în Friesland. În acel moment, fiul său Dirk era
Arnulf I de Olanda () [Corola-website/Science/328678_a_330007]
-
Luitgarda a reușit să prezerve comitatul pentru fiul ei mai întâi cu sprijinul împăratului Otto al III-lea, iar apoi al cumnatului ei, Henric al II-lea. În mai 980 Arnulf s-a căsătorit cu Lutgarda de Luxemburg, fiică a contelui Siegfried de Luxemburg. Din căsătorie au rezultat (cel puțin) doi fii; viitorul conte Dirk al III-lea de Olanda și Siegfried (cunoscut și ca "Sicco"). Arnulf, soția sa și fiii lor au fost cu toții înmormântați la Egmond. El a avut
Arnulf I de Olanda () [Corola-website/Science/328678_a_330007]
-
împăratului Otto al III-lea, iar apoi al cumnatului ei, Henric al II-lea. În mai 980 Arnulf s-a căsătorit cu Lutgarda de Luxemburg, fiică a contelui Siegfried de Luxemburg. Din căsătorie au rezultat (cel puțin) doi fii; viitorul conte Dirk al III-lea de Olanda și Siegfried (cunoscut și ca "Sicco"). Arnulf, soția sa și fiii lor au fost cu toții înmormântați la Egmond. El a avut și o fiică, Adelina, care se va căsători cu contele Balduin al II
Arnulf I de Olanda () [Corola-website/Science/328678_a_330007]
-
doi fii; viitorul conte Dirk al III-lea de Olanda și Siegfried (cunoscut și ca "Sicco"). Arnulf, soția sa și fiii lor au fost cu toții înmormântați la Egmond. El a avut și o fiică, Adelina, care se va căsători cu contele Balduin al II-lea de Boulogne, iar apoi cu contele Enguerrand I de Ponthieu. În 20 septembrie 993, Liutgarda și-a donat proprietățile sale din Rügge către abația Sfântului Petru din Ghent pentru sufletul soțului ei. În iunie 1005, ea
Arnulf I de Olanda () [Corola-website/Science/328678_a_330007]
-
și Siegfried (cunoscut și ca "Sicco"). Arnulf, soția sa și fiii lor au fost cu toții înmormântați la Egmond. El a avut și o fiică, Adelina, care se va căsători cu contele Balduin al II-lea de Boulogne, iar apoi cu contele Enguerrand I de Ponthieu. În 20 septembrie 993, Liutgarda și-a donat proprietățile sale din Rügge către abația Sfântului Petru din Ghent pentru sufletul soțului ei. În iunie 1005, ea a încheiat pacea cu frizonii, ca urmare a medierii împăratului
Arnulf I de Olanda () [Corola-website/Science/328678_a_330007]
-
martie 1040, Kaufungen) a fost soția împăratului Henric al II-lea. Ea a devenit sfântă a Bisericii Catolice, patroană a Luxemburgului, iar ziua de sărbătorire a ei este 3 martie. Cunigunda a fost unul dintre cei 11 copii avuți de contele Siegfried I de Luxemburg (n. 922 - d. 15 august 998) cu Hedwiga de Nordgau (n. cca. 935 - d. 992). Ea era o descendentă la a șaptea generație din Carol cel Mare. Se spune că a avut o mare dorință să
Cunigunda de Luxemburg () [Corola-website/Science/328681_a_330010]
-
(cunoscută și ca Sofia de Salm, contesă de Bentheim) (n. cca. 1120 - d. 26 septembrie, 1176, Ierusalim) a fost o nobilă germană, devenită contesă de Olanda în urma căsătoriei cu Dirk al VI-lea. Tatăl Sofiei a fost contele Otto I de Rheineck, fiul anti-regelui Herman de Salm, iar mama sa Gertruda de Northeim. După căsătoria cu contele Dirk al VI-lea de Olanda, Sofia s-a implicat în edificare de noi biserici în abațiile de Egmond și Rijnsburg
Sofia de Rheineck () [Corola-website/Science/328683_a_330012]
-
Ierusalim) a fost o nobilă germană, devenită contesă de Olanda în urma căsătoriei cu Dirk al VI-lea. Tatăl Sofiei a fost contele Otto I de Rheineck, fiul anti-regelui Herman de Salm, iar mama sa Gertruda de Northeim. După căsătoria cu contele Dirk al VI-lea de Olanda, Sofia s-a implicat în edificare de noi biserici în abațiile de Egmond și Rijnsburg. În 1138, ea a efectuat un pelerinaj la Ierusalim împreună cu soțul ei. Pe parcursul călătoriei, ei l-au vizitat și
Sofia de Rheineck () [Corola-website/Science/328683_a_330012]
-
Conrad al II-lea (d. 1136) a fost conte de Luxemburg de la 1131 până la moarte. Conrad a fost fiul și succesorul contelui Wilhelm I de Luxemburg. Mama sa a fost Matilda sau Luitgarda de Northeim. Conrad a fost căsătorit cu Ermengarda, fiică a contelui Otto al II-lea de
Conrad al II-lea de Luxemburg () [Corola-website/Science/328685_a_330014]
-
Conrad al II-lea (d. 1136) a fost conte de Luxemburg de la 1131 până la moarte. Conrad a fost fiul și succesorul contelui Wilhelm I de Luxemburg. Mama sa a fost Matilda sau Luitgarda de Northeim. Conrad a fost căsătorit cu Ermengarda, fiică a contelui Otto al II-lea de Zutphen. Conrad al II-lea a murit fără a avea urmași pe linie
Conrad al II-lea de Luxemburg () [Corola-website/Science/328685_a_330014]
-
-lea (d. 1136) a fost conte de Luxemburg de la 1131 până la moarte. Conrad a fost fiul și succesorul contelui Wilhelm I de Luxemburg. Mama sa a fost Matilda sau Luitgarda de Northeim. Conrad a fost căsătorit cu Ermengarda, fiică a contelui Otto al II-lea de Zutphen. Conrad al II-lea a murit fără a avea urmași pe linie masculină, drept pentru care comitatul de Luxemburg a revenit Imperiului. Însă împăratul nu își dorea ca posesiunea să fie guvernată de cea
Conrad al II-lea de Luxemburg () [Corola-website/Science/328685_a_330014]
-
de cea mai apropiată rudă a lui Conrad, Henric de Grandpré, care era un senior francez, iar comitatul ar fi putut fi astfel atașat coroanei Franței. Ca urmare, el a acordat comitatul lui Henric, văr al lui Conrad și viitor conte de Namur.
Conrad al II-lea de Luxemburg () [Corola-website/Science/328685_a_330014]
-
Reginald I (n. 1255 - d. 9 octombrie 1326, Monfort) a fost conte de Geldern din 10 ianuarie 1271 până la moarte. Reginald a fost fiul contelui Otto al II-lea cel Șchiop de Geldern cu Filipa de Dammartin. În 1276, Reginald a fost căsătorit cu Ermengarda de Limburg, fiica unică și moștenitoarea ducelui
Reginald I de Geldern () [Corola-website/Science/328687_a_330016]
-
Reginald I (n. 1255 - d. 9 octombrie 1326, Monfort) a fost conte de Geldern din 10 ianuarie 1271 până la moarte. Reginald a fost fiul contelui Otto al II-lea cel Șchiop de Geldern cu Filipa de Dammartin. În 1276, Reginald a fost căsătorit cu Ermengarda de Limburg, fiica unică și moștenitoarea ducelui Waleran al IV-lea de Limburg. În 1279, el a devenit duce-consort de
Reginald I de Geldern () [Corola-website/Science/328687_a_330016]
-
1283, el a devenit singurul conducător al Limburgului. El a pierdut însă acest titlu după ce a pierdut bătălia de la Worringen din 1288. În 1286, s-a recăsătorit cu Margareta de Flandra (n. 1272-d. 1331), fiică a lui Guy de Dampierre, conte de Flandra și văduvă a principele Alexandru al Scoției. Ei au avut cinci copii: Ruinat financiar după bătălia de la Worringen, Geldern a trecut sub influența socrului lui Reginald, contele de Flandra. După 1318, Reginald a fost înlocuit de fiul său
Reginald I de Geldern () [Corola-website/Science/328687_a_330016]
-
de Flandra (n. 1272-d. 1331), fiică a lui Guy de Dampierre, conte de Flandra și văduvă a principele Alexandru al Scoției. Ei au avut cinci copii: Ruinat financiar după bătălia de la Worringen, Geldern a trecut sub influența socrului lui Reginald, contele de Flandra. După 1318, Reginald a fost înlocuit de fiul său, care l-a luat captiv în 1320, deținându-l în castelul Montfort. Reginald I a murit acolo 6 ani mai târziu.
Reginald I de Geldern () [Corola-website/Science/328687_a_330016]
-
Willem al IV-lea (n. cca. 1210 - d. 16 martie 1278) a fost duce de Jülich de la 1219 până la moarte. El a fost fiul și moștenitorul contelui Willem al III-lea de Jülich și al Matildei de Limburg, fiică a ducelui Waleran al III-lea de Limburg. Tatăl său participase la Cruciada a cincea din 1217, murind la asediul Damiettei din 1218. Willem i-a succedat în
Wilhelm al IV-lea de Jülich (conte) () [Corola-website/Science/328689_a_330018]
-
III-lea de Jülich și al Matildei de Limburg, fiică a ducelui Waleran al III-lea de Limburg. Tatăl său participase la Cruciada a cincea din 1217, murind la asediul Damiettei din 1218. Willem i-a succedat în poziția de conte de Jülich sub protecția unchiului său, Eberhard de Hengenbach. În deceniile următoare, el a extins mult teritoriul comitatului său. În 1234 el a participat la bătălia de la Altenesch împotriva frizonilor și a fost numit administrator imperial de Konzen și Aachen
Wilhelm al IV-lea de Jülich (conte) () [Corola-website/Science/328689_a_330018]
-
Münstereifel, fapt care l-a adus și mai aproape de principalul său adversar, arhiepiscopul. În 1242, în bătălia de la Lövenich, Willem l-a capturat pe Conrad, constrângându-l să confirme stăpânirea sa asupra fiefurilor din apropiere de Köln. În 1262, împreună cu contele Engelbert I de Mark, Willem a venit în sprijinul cavalerilor teutoni în cadrul asediului asupra Königsbergului. Apoi, în bătălia de la Zülpich din 1267, el l-a capturat pe arhiepiscopul de Köln, Engelbert al II-lea de Falkenburg, ținându-l prizonier în
Wilhelm al IV-lea de Jülich (conte) () [Corola-website/Science/328689_a_330018]
-
iar Willem și fiii săi au fost asasinați. Orașului Aachen i s-a ordonat apoi să plătească o compensație uriașă către văduva lui Willem. Prin contractul din 12 martie 1237, Willem a fost logodit cu Margareta de Geldern, fiică a contelui Gerard al III-lea de Geldern și a Margaretei de Brabant. Cele mai multe surse converg spre ideea că Margareta a fost mama primului copil al lui Willem, însă nu există evidență că această căsătorie ar fi fost consumată vreodată. În continuare
Wilhelm al IV-lea de Jülich (conte) () [Corola-website/Science/328689_a_330018]
-
Gerard al V-lea (n. înainte de 1250 - d. 29 iulie 1328) a fost conte de Jülich de la 1297 până la moarte. Gerard a fost fiul mai mic al contelui Willem al IV-lea de Jülich cu Richarda de Geldern, fiică a contelui Gerard al III-lea de Geldern. Gerard a succedat fratelui său mai mare
Gerard al V-lea de Jülich () [Corola-website/Science/328693_a_330022]
-
Gerard al V-lea (n. înainte de 1250 - d. 29 iulie 1328) a fost conte de Jülich de la 1297 până la moarte. Gerard a fost fiul mai mic al contelui Willem al IV-lea de Jülich cu Richarda de Geldern, fiică a contelui Gerard al III-lea de Geldern. Gerard a succedat fratelui său mai mare, Waleram (care murise în bătălia de la Furnes) în poziție de conte de Jülich în
Gerard al V-lea de Jülich () [Corola-website/Science/328693_a_330022]
-
Gerard al V-lea (n. înainte de 1250 - d. 29 iulie 1328) a fost conte de Jülich de la 1297 până la moarte. Gerard a fost fiul mai mic al contelui Willem al IV-lea de Jülich cu Richarda de Geldern, fiică a contelui Gerard al III-lea de Geldern. Gerard a succedat fratelui său mai mare, Waleram (care murise în bătălia de la Furnes) în poziție de conte de Jülich în 1297. Gerard a acordat sprijin regelui german Adolf de Nassau în bătălia de la
Gerard al V-lea de Jülich () [Corola-website/Science/328693_a_330022]
-
mai mic al contelui Willem al IV-lea de Jülich cu Richarda de Geldern, fiică a contelui Gerard al III-lea de Geldern. Gerard a succedat fratelui său mai mare, Waleram (care murise în bătălia de la Furnes) în poziție de conte de Jülich în 1297. Gerard a acordat sprijin regelui german Adolf de Nassau în bătălia de la Göllheim din 1298, însă atunci când Adolf a fost ucis de către Albert I de Habsburg, Gerard s-a supus acestuia din urmă, fapt care i-
Gerard al V-lea de Jülich () [Corola-website/Science/328693_a_330022]