13,488 matches
-
o școală și se ridică în loc trei biserici, fiecare cu o cutie a milei cât mai încăpătoare. Și popa spune clar, dacă n-ai bani, stai mult și bine cu mortul pe laviță, de unde se vede că slujirea lui Dumnezeu, costă pe amărât. Ai o mașină, ai o casă, cică-i necesar să chemi pe popă ca să-l alunge pe diavol dintre tacheți și culbutoare, din pereții casei, dintre crăpături, de după perdea. Bineînțeles, că la plecare popa are în buzunar, nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Și de-s mai mult, mai mult mi-ai făcut rău. Edgar mă cheamă, -al tatălui tău fiu. Zeii sînt drepți: din vicii ce-ndrăgimîși fac unelte spre-a ne pedepsi. Locul de beznă, vicios, und' te-a născut L-a costat ochii. EDMUND: Drept ai vorbit, așa-i. Roată și-a mers tot cercul: iată-mă. ALBANY: Părutu-mi-a că mersul tău vestește-un A royal nobleness: I must embrace thee: Let sorrow split my heart, if ever I Did hate thee
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Dintre străini, peste 50 % erau români. În ordine, urmau cei ce proveneau din Bulgaria și Rumelia (18, unul cu nume grecesc), Franța (zece), iar apoi cei din Germania (opt), Imperiul britanic, inclusiv coloniile (șapte), Turcia, în special din Constantinopol (șase), Costă Rica (cinci) și Olanda, Rusia (câte patru; în cazul Rusiei, doi dintre cei inventoriați proveneau din Basarabia, unul având nume românesc, Moise Nicolae Pacu). Au mai obținut doctoratul în drept la Universitatea Liberă din Bruxelles în această perioadă câte două
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Austro-Ungaria la acea dată), mai erau consemnați 21 de bulgari (inclusiv cei ce proveneau din provincia Rumelia Orientala), patru japonezi, doi sârbi, doi turci (dintre care unul avea nume bulgăresc, iar celălalt evreiesc), câte o persoană originară din Anglia, Brazilia, Costă Rica, Franța, Italia, Germania, ca și din zona arabă ori din Macedonia 39. Dintre cei care au obținut un doctorat în științe politice și administrative și s-au remarcat în viața publică românească îi reamintim pe Dimitrie Nenițescu ori Constantin
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
iar 22 de bulgari; statisticile mai rețineau câte șapte brazilieni și polonezi, câte cinci japonezi, peruvieni, patru francezi, câte trei greci și portughezi, câte doi italieni, sârbi și turci, cărora li se mai adăugau câte unul ce provenea din Austria, Costă Rica, Germania, Imperiul britanic, Macedonia Rusia, Suedia și zona arabă 75. Filosofie și Litere. Tot pe primul loc se situau românii și în domeniul filosofiei și literelor; dintre cei 23 de doctori care obțineau titlul în perioada 1841-1913, 12 erau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
15, unul dintre ei fiind român basarabean), Germania (zece), Olanda (nouă), România (opt), Spania, împreună cu coloniile (șapte), zona africană (șapte), Luxemburg și SUA (câte șase), Bulgaria și Turcia (câte cinci), Elveția, zona poloneză (patru), Chile și Peru (câte trei), Antile, Costă Rica și Mexic (câte doi); în fine, câte unul din Argentina, Austria, Azore, Capul Bunei Speranțe, Columbia, Danemarca, Ecuador, Grecia, Italia, Nicaragua, Sânto Domingo, Șerbia, Suedia, Ungaria, cărora li se adaugă o persoană născută pe mare, în apropiere de Capul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
si pentru cei bine pregătiți de înainte, un avantaj considerabil. Trebue însă remarcat că acéstă înlesnire e acordată mai ales streinilor de unde se poate deduce cât se póte o intenție bine voitóre pentru cei care știu că starea în străinătate costă parale prea multe. În afară de aceste liberalități, seriozitatea examenelor e incontestabila. Lucrul acesta pare a'i surprinde pe cei informați rău din auzite sau din guri intenționat rău voitóre. [...] O libertate bine înțelésă și respectată de studenti domnesce în afacerile universităței
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
una și bună: „Să nu te mai culci sub nuc.” Odată când a venit pe la poartă o țigancă, una bătrână, cu părul brumat, i-am povestit visul și să știi că a avut dreptate cioropina ceea, chit că m-a costat o găină din acelea roșii, bune ouătoare. Mihu se întoarse pe jumătate spre Nenea care povestea cu capul plecat, privind undeva în praful galben al drumului de stepă. - Ce ți-a spus? - Ei, ce mi-a spus, mi-a spus
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nu o știa de fapt, era veșnicul comisionar al sătenilor pentru a cumpăra unele produse de la Pungești, în general petrol lampant sau sare. Prețul pentru cei șase kilometri dus și întors peste dealuri cu bidonul de gaz în cârcă îl costa pe comanditar în mod invariabil, un pachet de țigări Naționale, adică un leu și cincisprezece bani. Niciodată nu fuma țigara așa cum era ea în pachet, ci desfăcea vreo trei, patru țigări și făcea o țigară groasă cu tutunul înfășurat în
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
După ce plătesc chiria și utilitățile rămân cu 80- 100 lei (25 euro) pentru cheltuielile lunare. Dacă părinții nu mi-ar trimite mâncare din când în când nu știu ce m-aș face. Nu pot avea nici un fel de viață socială, pentru că totul costă bani. Noroc că există biblioteci, altfel nu aș reuși să citesc nimic pentru că nu îmi permit să-mi cumpăr cărți. Trebuie să mă reprofilez sau să îmi mai găsesc ceva de lucru, altfel mă îmbolnăvesc de nervi”, spune Maria Vaida
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ia te uită ce oameni isteți, cum de au sesizat chestia asta taman acum), ba că era terorist (păcat de neiertat, fiindcă numai națiunea americană are voie să practice fără limite sportul acesta). Pentru moartea lui Osama, mai mult au costat copacii tăiați pentru a publica ziarele, care îi defăimau post-mortem imaginea, decât recompensa pentru capul lui. Dacă până nu demult, Osama era un terorist uitat de mulți, ale cărui acțiuni negative și repercusiuni, nu se prea mai simțeau, fusese tras
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
urgent din galantarul internetului la modica sumă de aproape un milion de euroi. Și ce dacă frunza asta o mai purtau și alții de prin lumea mare, aceia nu cunoșteau chichirezul frunzei Elenei de România ot Pleșcoi, pe când a lor costa șaptezeci și cinci de cenți adică mai puțin de un euro, ea comandase aceeași frunză dar la preț aproape de un milion mai mare deoarece știa încă de la taică-su, Udrea ăl bătrân, că dacă ieftin cumperi, ieftin porți și mai presus de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Cantacuzino, o mulțime de persoane de acest fel. L-am cunoscut cu mare plăcere și mare respect pe fostul ministru de Externe, Constantin Vișoianu, pe fostul conducător al Tineretului Liberal, Mihai Fărcășanu, care era și romancier, pe fostul diplomat Brutus Coste, stabilit la New York, și destui alții. Mă apropiam cu respect de ei, îți dai seama, pentru că eram un om relativ tânăr, sub 40 de ani, chiar cu anumită venerație, pentru mine erau figuri istorice. și a avea legătură cu ei
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
o formă de integrare europeană, mult mai sigură și mai ușor de făcut decât cea pe cale economică. Nu vorbesc neapărat de "unire" radicală și imediată, ci pur și simplu de o apropiere cât mai strânsă se face mai ușor, nu costă, se poate face prin acțiuni mai simplu de efectuat. S-au făcut vreo câțiva pași promițători în ultimii 78 ani, situația e mai bună decât era mai demult. Dar, revenind la exemplul dat mai sus, modul în care totuși colaborau
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
François- René de / 31, 84 Chirac, Jacques / 45 Cioran, Emil / 100 Ciorbea, Victor / 73 Constantinescu, Emil / 57, 73, 92 Constantinescu, Mihai / 27 Constantinescu, Paul / 27 Coposu, Corneliu / 53 Corduneanu, Constantin / 9 Cornea, Paul / 74 Corneanu, Nicolae, mitropolit al Timișoarei / 81 Coste, Brutus / 43 Cotruș, Ovidiu / 25 Crainic, Nichifor / 84 Creția, Petru / 20 D De Gasperi, Alcide / 152 Dinescu, Mircea / 97 Deák, Ferenc / 115 Derrida, Jacques / 113 Djuvara, Neagu / 60 Dobrogeanu-Gherea, Constantin / 43 Dodu Bălan, Ion / 20, 97 Doinaș, Ștefan Aug. / 25
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
devină obeză: "numai cât sport face la cozi și tot ar feri-o de așa ceva. Dacă ar exista vreo dreptate, o astfel de palmă și derâdere față de un popor care a început să rabde de foame, ar trebui să-l coste tronul"9. Autoarea deplânge penuria din țară: transportul public nu răspunde nevoilor, medicamentele lipsesc, instituțiile nu au dotările necesare, hrana și resursele sunt limitate, unica televiziune transmite două ore zilnic. După vizionarea unei casete cu programe din grila televiziunii române
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
treizeci și ceva de cuvinte cu treizeci și ceva de greșeli. Acest lucru, pe atunci, constituia un secret militar și, ca orice secret, care ar fi pus în pericol soarta patriei, divulgarea sau scoaterea lui la suprafață l-ar fi costat enorm pe îndrăzneț. În regiment cu Bidaru își făcea datoria față de țară și un fost coleg, Spânu Neculai. De fapt ei au fost colegi de clasă numai în primul an de liceu. Datorită situației foarte slabe la toate disciplinele școlare
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care să se mândrească, să-și verse neapărat năduful pe cineva sau pe ceva. Nici până la cizmar nu putea să meargă fără nenorocitul de toc. Cu tot cu mărunțiș, nu avea nici cincisprezece lei în buzunar, iar o pereche de pantofi noi costa aproximativ o sută. " Ce trebuia să facă? Să-i lase pe vinovați, adică pe imperialiști nepedepsiți? Ei, care sunt adevărata cauză a necazurilor sale? Cine i-a pus să invadeze Cuba fără declarație de război?" A făcut rost de o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în palmă buletinul și cincizeci de lei și, după cel mult o săptămână, totul era rezolvat; aveai viza de flotant în regulă și te plimbai fără durere de cap pe marile bulevarde ale capitalei. Pentru aceeași viză la miliție, te costa numai un timbru de trei lei, însă pierdeai la diferite cozi câte două-trei zile prețioase, plus te pricopseai cu un car de nervi. Și totuși, dacă doreai sa-ți păstrezi privilegiile cucerite și relațiile cu el, trebuia să te supui
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
că invitația rămâne valabilă pentru prima ocazie care va fi cât de curând când, mi-am amintit că are două fete. Trebuie să fie mari, probabil au terminat și liceul. Ce-ți fac fetele? îl întreb. Studente în Franța. Te costă ceva! Nu mă costă nimic, zice el. Au câștigat la concurs câte o bursă... Amândouă?... Exact. Și acum să vă spun despre casă. Casa propriu-zisă nu mai există, doar o mică grădină în spate. Personal nu am văzut-o de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pentru prima ocazie care va fi cât de curând când, mi-am amintit că are două fete. Trebuie să fie mari, probabil au terminat și liceul. Ce-ți fac fetele? îl întreb. Studente în Franța. Te costă ceva! Nu mă costă nimic, zice el. Au câștigat la concurs câte o bursă... Amândouă?... Exact. Și acum să vă spun despre casă. Casa propriu-zisă nu mai există, doar o mică grădină în spate. Personal nu am văzut-o de aproape, dar am zărit
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Brown (1954) descrie trei tipuri de conducători autoritari (strict, binevoitor, incompetent) și două tipuri de conducători democratici (democratul autentic și pseudodemocratul). Autoritarul strict este sever, dar corect, nu- și deleagă niciodată autoritatea, utilizează formule de tipul ,,afacerile sunt afaceri", „timpul costă bani", are tendințe conservatoare, este generos cu cei din jur care își îndeplinesc conștiincios îndatoririle, ține la distincția dintre conducător și muncitor. Autoritarul binevoitor este chinuit de conștiința faptului că sarcina lui este nu doar aceea de a produce obiecte
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
greu peste o viață de om supuse unei singure credințe. Plouă peste dovezile cele scumpe ale neamului și peste cărți! Plouă și octogenarul stăpîn al acestora nu prea mai are putere să oprească ploile. Un metru de tablă începe să coste cît altă dată o piele de cal. învățătorul Buraga n-a făcut avere, în sensul de rînd al cuvîntului, dar, a făcut, sînt aproape sigur, mai mult decît toți colegii lui împreună! Plouă peste rodul cercetării sale, peste o mulțime
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Brown (1954) descrie trei tipuri de conducători autoritari (strict, binevoitor, incompetent) și două tipuri de conducători democratici (democratul autentic și pseudodemocratul). Autoritarul strict este sever, dar corect, nu- și deleagă niciodată autoritatea, utilizează formule de tipul ,,afacerile sunt afaceri", „timpul costă bani", are tendințe conservatoare, este generos cu cei din jur care își îndeplinesc conștiincios îndatoririle, ține la distincția dintre conducător și muncitor. Autoritarul binevoitor este chinuit de conștiința faptului că sarcina lui este nu doar aceea de a produce obiecte
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
din vorbăn vorbă, Petre se răcori tânguinduse că ar vrea să se așeze și dânsul, că biata Marioara destul la așteptat doi ani, dar nu știe dacă se va putea înlesni să facă nunta în iarna asta, că o nuntă costă bani mulți și nici fata nare, nici el. Titu Herdelea, fără să vrea, își adusese aminte de Ion al Glanetașului, care tot așa se plângea de sărăcie. Îl mângâia cu câte o vorbă, cum se pricepea, mai mult ca să zică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]