8,894 matches
-
Liliana (de? i ea st? tea la re? edin? a lor de la Bucure? ți, vorbea aproape zilnic la telefon cu doamna Catinca), cu dou? sau trei zile �nainte că �Echipa Mor? îi� s? loveasc? , c�? iva dintre membrii acesteia (ori, dac? nu erau membri ai Echipei Mor? îi, erau atunci al? i legionari) au venit s? �cerceteze terenul� din jurul vilei lui Iorga. Legionarii foiau �n jurul casei ? i le spuneau oamenilor c? �au venit s?? l termine pe Iorga�37. Vecinul (Ion
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Dup? cum vezi, nu s? a �nt�mplat nimic, totul este �n regul?! �?i mul? umesc, totu? i�. A doua zi la amiaz? (pe 25 noiembrie 1940), doamna Liliana a venit s? s?rb? toreasc? Sf�nta Ecaterina, ziua numelui doamnei Catinca. Dac? Iorga avea un copil favorit, atunci ea era acela. Doamna Liliana voia s? fie al? turi de p? rin? îi ei la aniversarea lor. Nu b? nuia c??? i vede tat? l pentru ultima oar?. S?a �ntors la Bucure? ți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i aveau de g�nd s? fac?. Au ajuns la vila lui Iorga pe la 5:30 p.m. ? i au parcat mă? ina �n gr? din?. Legionarii (nu se ? ție exact care dintre membrii echipei de terori? ți au intrat �n vila lui Iorga sau dac? au intrat to? i) au p? truns pe u? a din spate, prin intrarea de serviciu. Este evident c? primiser? informa? îi ? i cuno? teau bine terenul. ?eful lor era Traian Boeru 41. Dup? cum a relatat ulterior doamna Catinca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
leg? turile telefonice erau r? zle? e ? i func? ionau prost. Doamna Catinca a �ncercat s?? i telefoneze fiului ei Mircea, a reu? it �n cele din urm? s? ob? în? leg? tură ? i i? a spus ce se �nt�mplase. Dac? Mircea Iorga era sigur c? �nici un fir de p? r de pe capul tatei nu va fi clintit din loc�, acum era prea ț�rziu s? o dovedeasc?. Mircea Iorga a telefonat la cabinetul lui Antonescu, dar acesta nu era acolo. A
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i au promis pedepsirea vinova? ilor. Era mai u? or de spus dec�ț de f? cut. Antonescu a insistat �n cadrul sesiunii Consiliului de Mini? tri că Sima s?? i pedepseasc? pe f? pta? i. �Da, m? voi ocupa de astă dac? va fi f? cut? o epurare complet? a tuturor politicienilor vechiului regim! Numai dup? aceea ne vom g�ndi la pedepsirea asasinilor lui Iorga ? i ai celorlal? i�, a replicat Sima. Ceea ce Antonescu nu era dispus s? fac? 46
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
oferi o alternativ? la ceea ce era numit? de mult? vreme ? i �n sens peiorativ �balcanizare�. Numai o astfel de Europ? poate ar? ta drumul spre unitate ? i pace �n locul anarhiei, al na? ionalismului exagerat (incompatibil cu umanitatea) ? i al r? zboiului. Dac? Europa va continua s? se ghideze dup? tendin? ele actuale (cu grupuri etnice pa? nice ? i neviabile av�nd preten? îi la suveranitate), atunci fie c? majoritatea statelor europene se vor dezmembră, fie c? situa? ia va fi luat? drept
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
incontestabil? ? i vital? , mai durabil? dec�ț ideologiile. Na? ionalismul nu va disp? rea prea cur�nd, mai ales �n Balcani. �n? elegerea lui ne? ar putea ajuta s? trat? m cu el, ceea ce ar putea preveni unele dintre manifest? rile lui nepl? cute. Dac? nu vom respinge tr? s?turile na? ionale sau religioase din perspectiva noastr? asupra lumii (Iorga ar fi folosit termenul de �na? ionalism cultural�), atunci vom putea fi cru? a?i de spectacolul ��ntoarcerii celui alungat� ? i de toat? s?lb
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a?i de spectacolul ��ntoarcerii celui alungat� ? i de toat? s?lb? ticia ? i brutalitatea implicate de o asemenea �ntoarcere�. De Gaulle vizionarul (numit uneori �ultimul supravie? uitor al secolului al XIX-lea�) avertiza: �Na? iunea este realitatea cea mai important? �. Dac? este a? a, atunci trebuie c? utat? o autoafirmare na? ional? compatibil? cu umanitatea. Era oare na? ionalismul cultural al lui Iorga compatibil cu umanitatea? F? r? �n? elegerea na? ionalismului rom�nesc, a frustr? rilor ? i a nelini? tilor lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Dar � protejat de dou? oceane, suveran pe continent ? i �nzestrat cu bog?? îi de nedescris ? i cu institu? îi democratice � na? ionalismul Statelor Unite nu era nici pe departe primejduit �n m? sura �n care erau na? ionalismul rom�nesc sau na? ionalismele balcanice. Dac? se sim? ea �n pericol, reac? iona �mpotriva americanilor nativi la fel de f? r? absolut nici un fel de scrupule, a? a cum o f? cuse �n 1942 �mpotriva americanilor de origine japonez?. (S? nu uit? m politică aplicat? de englezi �n Irlanda sau de alte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
potriva americanilor nativi la fel de f? r? absolut nici un fel de scrupule, a? a cum o f? cuse �n 1942 �mpotriva americanilor de origine japonez?. (S? nu uit? m politică aplicat? de englezi �n Irlanda sau de alte manifest? ri na? ionaliste din Occident). Dac? na? ionalismul este o realitate at�ț de important? (Iorga i? ar fi spus �manifestare organic?) , atunci nu este deloc �n? elept s?? l �mpingem �ntr? un col? , cu spatele la zid. Dac? se �nt�mpl? a?a ceva, ne putem a? tepta la reac
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
englezi �n Irlanda sau de alte manifest? ri na? ionaliste din Occident). Dac? na? ionalismul este o realitate at�ț de important? (Iorga i? ar fi spus �manifestare organic?) , atunci nu este deloc �n? elept s?? l �mpingem �ntr? un col? , cu spatele la zid. Dac? se �nt�mpl? a?a ceva, ne putem a? tepta la reac? îi ur�te ? i nu numai �n Balcani. �Entitatea organic? � � Na? iunea � se va ap? ra singur?. Iorga respingea ? ovinismul. El f? cea �ntotdeauna distinc? ie �ntre un �na? ionalism
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
asta nu este totul. �ntr? o sclipire de f? urîre a politicii externe f? r? paralel, cei trei ani de negocieri (care au pus cap? ț R? zboiului Rece) dintre Bush ? i Gorbaciov s�nt discuta? i �n mod conving? tor. Dac? Bush a avut o contribu? ie decisiv? , el era totu? i �ntotdeauna necugetat ? i adept al unui conservator statu? quo. Bush nu se sim? ea deloc �n largul s? u �n privin? a procesului de eliberare din Europa Central? ? i din Balcani
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fă?? de evenimentele din Balcani s�nt totodat? sintetice. Statele Unite ? i Occidentul n? ar fi trebuit ? i n? ar fi putut controla situa? ia de acolo �n alt mod. Ele ar fi putut preveni tragedia chiar ? i dup? 1990. Dar dac? (?i ace? ți �dac? � istorici s�nt �ntotdeauna chinuitori), �dac? � zona aceasta ar fi beneficiat de o jum? țațe de secol de libertate, democra? ie ? i prosperitate, a? a cum este cazul jum? ț?? îi de vest a Europei, �n locul vie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din Balcani s�nt totodat? sintetice. Statele Unite ? i Occidentul n? ar fi trebuit ? i n? ar fi putut controla situa? ia de acolo �n alt mod. Ele ar fi putut preveni tragedia chiar ? i dup? 1990. Dar dac? (?i ace? ți �dac? � istorici s�nt �ntotdeauna chinuitori), �dac? � zona aceasta ar fi beneficiat de o jum? țațe de secol de libertate, democra? ie ? i prosperitate, a? a cum este cazul jum? ț?? îi de vest a Europei, �n locul vie? îi impuse ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Statele Unite ? i Occidentul n? ar fi trebuit ? i n? ar fi putut controla situa? ia de acolo �n alt mod. Ele ar fi putut preveni tragedia chiar ? i dup? 1990. Dar dac? (?i ace? ți �dac? � istorici s�nt �ntotdeauna chinuitori), �dac? � zona aceasta ar fi beneficiat de o jum? țațe de secol de libertate, democra? ie ? i prosperitate, a? a cum este cazul jum? ț?? îi de vest a Europei, �n locul vie? îi impuse ei de Acordul de la Yalta, ar fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
necunoscut dictonul lui Saint? Just: �Nimeni nu poate domni f? r? s? gre? easc? �. �n? elegea ? i faptul c? lumea st? pe o muchie de cu? it ? i c? rela? iile dintre grupurile de oameni se bizuie pe for??. Totu? i, dac? na? ionalismul s? u cultural ar putea m? car s? fie pus �n practic? , recunoa? terea pe plan internă? ional a na? ionalismului cultural ar aduce lumii pace ? i �n? elegere! Iorga nu era revolu? ionar, pentru c? , dup? p? rerea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Reich ? i a fost acuzat de �inconsecven?? � ? i �c? se contrazice�, a replicat: �O voi face din nou! � Ceea ce voia s? spun? arhitectul politicii realiste era c? el preferă r? zboiul �mpotriva Fran? ei sau a Austriei unui r? zboi civil. Dar dac? Iorga ar fi avut o alt? personalitate, dac? ar fi fost un politician bun ? i nu ar fi pierdut marea să ? ans? politic? de dup? r? zboi, galvaniz�nd a? tept? rile �Genera? iei tran? eelor�, ar fi putut el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
se contrazice�, a replicat: �O voi face din nou! � Ceea ce voia s? spun? arhitectul politicii realiste era c? el preferă r? zboiul �mpotriva Fran? ei sau a Austriei unui r? zboi civil. Dar dac? Iorga ar fi avut o alt? personalitate, dac? ar fi fost un politician bun ? i nu ar fi pierdut marea să ? ans? politic? de dup? r? zboi, galvaniz�nd a? tept? rile �Genera? iei tran? eelor�, ar fi putut el oare s? fi avut un mare impact asupra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a evreilor� etc.! El �i atacă numai atunci c�nd (dup? p? rerea lui) ace? tia reprezentau un pericol pentru na? ionalismul s? u cultural. Cu evreii de peste hotare (? i cu oamenii de ? tiin?? evrei) avea cele mai prietenoase rela? îi. Dac? un evreu manifestă interes fă?? de istoria ? i cultură rom�neasc? sau fă?? de poporul rom�n, Iorga �l primea cu bra? ele deschise. Tendin? ele acestea se afl? �n contrast izbitor cu antisemitismul rasist din Germania, Austria ? i Ungaria fă?? de comunit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r? ele Comunitatea European? va r? m�ne un grup destinat doar ap? r? rîi intereselor locale. Dar un astfel de aranjament limitat nu va fi capabil nici s? confere o nou? identitate noii Europe, nici s?? i asigure securitatea. Dac? este s? se realizeze unitatea pe un continent at�ț de �nc? rcat de istorie că Europa, atunci trebuie s? se p?? easc? pe o s�rm? sub? ire atunci c�nd te apropii de o na? iune. O asemenea sarcin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tre na? iuni� poate deveni realitate. Astfel, a? a cum afirma recent pre? edintele Fran? ei, Fran�ois Mitt�rand: �� o Europ? a culturilor, adic? o Europ? a na? iunilor (se va �n? l?a) �n contrast cu o Europ? a na? ionalismelor�� Dac? vor veni asemenea vremuri, atunci mesajul na? ionalismului cultural al lui Iorga va fi reconsiderat, iar el va fi recunoscut ca fiind ceva mai mult dec�ț doar un medievist ? i bizantinolog de renume mondial. E cale lung? p�n? la un na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dec�ț doar un medievist ? i bizantinolog de renume mondial. E cale lung? p�n? la un na? ionalism compatibil cu umanitatea, dar r? bdarea, buna credin?? ? i o politic? economic? adecvat? pot duce la reu? ita lui �n cadrul unei Europe Unite. Dac? la priveghiul ei, istoria Europei a l? sat o imagine etnic? , care �n unele p? r? i ale continentului seam? n? cu un costum de carnaval, r? spunsul ar trebui s? fie Maastricht, nu tragedia de la Sarajevo. �n astfel de �mprejur? ri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a Transilvaniei sau a Basarabiei, dar mai exist? o solu? ie ? i �n alt? parte a Balcanilor. �n acest mod poate fi rezonabil? contradic? ia dintre autodeterminare ? i inviolabilitatea frontierelor. Alternativă este revenirea la anarhie internă? ional? sau la o reprimare brutal?. Dac? vor veni asemenea vremuri, va fi oare Iorga considerat drept un vizionar sau �un om al secolului al XIX-lea�? Probabil c? ambele. Dac? nu ar fi fost �un om al secolului al XIX-lea� n? ar fi putut deveni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
autodeterminare ? i inviolabilitatea frontierelor. Alternativă este revenirea la anarhie internă? ional? sau la o reprimare brutal?. Dac? vor veni asemenea vremuri, va fi oare Iorga considerat drept un vizionar sau �un om al secolului al XIX-lea�? Probabil c? ambele. Dac? nu ar fi fost �un om al secolului al XIX-lea� n? ar fi putut deveni vizionar, deoarece cu c�ț tehnologia avanseaz? , cu at�ț mai mult ies la suprafa?? ? i vechile concepte. Un astfel de paradox nu a fost prefigurat nici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al secolului al XXI-lea, va trebui s? lucr? m �ntr? o Europ? (?i o lume) �n care secolul al XIX-lea este �nc? prezent �n mare m? sur?. Iorga nu ? i?a putut ajuta ? ara �n atingerea acestui ? el �n timpul secolului al XX-lea. Dac? este a? a, atunci de ce �i venereaz? rom�nii memoria mult dincolo de respectul cuvenit unui gigant intelectual? �Iorga este un vulcan incandescent. Ne �nc? lzim l�ng? el, noi (cei) care s�ntem at�ț de departe��6, scria un scriitor basarabean �n 1989
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]