9,278 matches
-
în 1857 a fost ales deputat și vicepreședinte al Adunării Ad-hoc, convocate prin hotărârea Congresului de Pace de la Paris din 1856. , În această vreme, lua mereu parte la adunările mișcării unioniste române, care a avut ca rezultat dubla alegere a domnitorului Cuza în 1859 și la unirea definitivă din 1861. Însuși Negri a fost de mai multe ori îndemnat să candideze la tron, dar a refuzat de fiecare dată, cu o integritate morală ce nu pare a mai fi fost întâlnită
Costache Negri () [Corola-website/Science/305984_a_307313]
-
fost trimis la Constantinopol, ca reprezentant al țărilor unite pentru a obține recunoașterea stării de lucruri creată prin votul de la 24 ianuarie și deci a dobândi unirea definitivă. Prieten bun cu Alexandru Ioan Cuza, a sprijinit toate acțiunile și reformele domnitorului Unirii. Prin misiunile pe care le-a avut peste hotare, Costache Negri poate fi socotit primul diplomat al Principatelor Române. Complotul care a dus la detronarea lui Cuza l-a determinat, ca și pe Vasile Alecsandri, să renunțe la viața
Costache Negri () [Corola-website/Science/305984_a_307313]
-
prin anul 1523, egumen al Mănăstirii Neamț, unde a întreținut o atmosferă de lucru cărturăresc și a format discipoli. Apoi a devenit egumen al Mănăstirii Bistrița. A fost sfințit ca episcop de Roman la 23 aprilie 1531. La îndemnul său, domnitorul Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) a ridicat Catedrala Episcopală din Roman existentă și azi - și Mănăstirea Râșca (la aceasta din urmă și-a adus contribuție materiale și episcopul). La data de 2 martie 1548, domnitorul Iliaș al II-lea Rareș (1546-1551
Macarie (cronicar) () [Corola-website/Science/305999_a_307328]
-
23 aprilie 1531. La îndemnul său, domnitorul Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) a ridicat Catedrala Episcopală din Roman existentă și azi - și Mănăstirea Râșca (la aceasta din urmă și-a adus contribuție materiale și episcopul). La data de 2 martie 1548, domnitorul Iliaș al II-lea Rareș (1546-1551), fiu al lui Petru Rareș și beneficiar în cronică al unor culori "închise", îl dă jos din jilțul episcopal. Celălalt fiu al lui Rareș, Ștefan al VI-lea Rareș (1551-1552), îi va reda demnitatea
Macarie (cronicar) () [Corola-website/Science/305999_a_307328]
-
fanarioții au jucat un rol de primă importanță și au influențat deciziile Adunării Naționale, corpul reprezentativ al revoluționarilor, care a fost convocat în șase ședințe între 1821 și 1829. Între 1711/1716 și 1821, unii dintre fanarioți au fost numiți domnitori (voievozi) ai Țărilor Române Moldova și Țara Românească, de obicei ca o promovare pentru funcționarii dragomani. Această perioadă este cunoscută în istoria României ca epoca fanariotă/domniile fanariote. După cucerirea Constantinopolului, când sultanul Mahomed Cuceritorul i-a luat locul "de
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
mai importante funcții administrative din imperiu: unii dintre ei erau implicați în munca de colectare a impozitelor, erau împuterniciți să controleze monopolurile comerciale, lucrau ca subcontractori în diferite întreprinderi, au devenit furnizori ai Curții Sultanului și au căpătat demnitatea de domnitori ai unuia sau altuia dintre Țările Române (Moldova și Muntenia). În timp ce-și îndeplineau funcțiile oficiale, ei s-au lansat în afaceri private, câștigând controlul asupra comerțului de maximă importanță pe Marea Neagră. Fanarioții au reușit să-și extindă negoțul
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
timp înainte. Sultanii otomani au făcut presiuni pentru alegerea domnilor de-a lungul mai multor secole, chiar din secolul al XV-lea, iar nobilii greci sau levantini au concurat cu boierii români locali încă de la începutul secolului al XVI-lea. Domnitori precum Dumitrașcu Cantacuzino în Moldova și Gheorghe Duca în Muntenia, ambii aleși în 1673, și-au predat familiile întregi, nu doar pe unii dintre membri anume aleși, ca zălog la Constantinopol. În același timp, monarhia electivă tradițională din Principate s-
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
silit să plece în exil, iar turcii au hotărât să nu mai permită alegerea domnilor, ci au trecut la numirea lor, la început în Moldova și la scurtă vreme și în Muntenia. Hotărârea de a numi și în Muntenia un domnitor nepământean a fost luată după ce domnitorul Ștefan Cantacuzino s-a aliat cu comandantul militar habsburgic Prințul Eugeniu de Savoia la începutul Războiului Ligii Sfinte. Persoana care era ridicată la demnitatea princiară era de obicei dragoman-ul șef al Sublimei Porți
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
turcii au hotărât să nu mai permită alegerea domnilor, ci au trecut la numirea lor, la început în Moldova și la scurtă vreme și în Muntenia. Hotărârea de a numi și în Muntenia un domnitor nepământean a fost luată după ce domnitorul Ștefan Cantacuzino s-a aliat cu comandantul militar habsburgic Prințul Eugeniu de Savoia la începutul Războiului Ligii Sfinte. Persoana care era ridicată la demnitatea princiară era de obicei dragoman-ul șef al Sublimei Porți,fiind prin aceasta familiarizat cu politica
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
11 familii diferite. Unii dintre ei au fost exilați sau executați. Lupta pentru domnie era așa de încrâncenată, încât a provocat asasinate între membrii aceleiași familii. Când, datorită numeroaselor cazuri de trădări ale principilor, familiile din rândul cărora erau aleși domnitorii au devenit din ce în ce mai puține. Mai mulți domnitori au ocupat pe rând tronul în cele două principate. În timp ce domnul de la București plătea mită pentru a evita mutarea sa la Iași, domnul Moldovei folosea aceeași metodă pentru a ocupa tronul Munteniei, considerate
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
fost exilați sau executați. Lupta pentru domnie era așa de încrâncenată, încât a provocat asasinate între membrii aceleiași familii. Când, datorită numeroaselor cazuri de trădări ale principilor, familiile din rândul cărora erau aleși domnitorii au devenit din ce în ce mai puține. Mai mulți domnitori au ocupat pe rând tronul în cele două principate. În timp ce domnul de la București plătea mită pentru a evita mutarea sa la Iași, domnul Moldovei folosea aceeași metodă pentru a ocupa tronul Munteniei, considerate mai bogate. De exemplu,Constantin Mavrocordat a
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
evita mutarea sa la Iași, domnul Moldovei folosea aceeași metodă pentru a ocupa tronul Munteniei, considerate mai bogate. De exemplu,Constantin Mavrocordat a ajuns să fie numit de nu mai puțin 10 ori pe tronul unei dintre cel două principate. Domnitorul era dator diferiților creditori, sau chiar sultanului însuși. Cu toate acestea, instituțiile centrale otomane urmăreau să păstreze controlul asupra celor două principate fără a le exploata irațional. Astfel,Ahmed al III-lea a plătit o parte din suma datorată de
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
al III-lea a plătit o parte din suma datorată de Nicolae Mavrocordat, pentru a scădea presiunile fiscale asupra populației de rând. a fost caracterizată de la început prin politici fiscale excesive, dictate atât de nevoile otomane, cât și de ambițiile domnitorilor, care fiind conștienți de statutul lor fragil, căutau să-și plătească creditorii cât mai repede, după care încercau să se îmbogățească cât încă se mai aflau la putere. Pentru a satisface nevoile crescânde ale Porții și pentru a-și asigura
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
conștienți de statutul lor fragil, căutau să-și plătească creditorii cât mai repede, după care încercau să se îmbogățească cât încă se mai aflau la putere. Pentru a satisface nevoile crescânde ale Porții și pentru a-și asigura beneficii personale, domnitorii fanarioți au inițiat politici dure de taxare a populației, adusă rapid în stare de sărăcie lucie. Efectele dezastruoase ale domniilor unora dintre fanarioți au fost în contrast cu realizările și proiectele altora, ca în cazul domniilor lui Constantin Mavrocordat (care a abolit
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
acea perioadă, se ajunsese să fie mai profitabil să deții o funcție oarecare decât să ai moșii). Întroducerea codului de legi relativ modern ale lui Ipsilanti, "Pravilniceasca condică", a fost primită cu rezistență îndârjită de boieri. Încercările de reformă a domnitorilor se loveau de cele mai multe ori de conservatorismul boierilor din Divan. Documentele timpului arată că în jur de 80% din cei care ocupau un loc în Divan erau membri ai familiilor vechi boierești românești. Boierii locali încercau să păstreze neschimbate orânduielile
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
care urmăreau evoluțiile relațiilor ruso-otomane, consulate care au avut un impact indirect asupra economiiei locale, diplomații oferind protecție și statutul de "sudiți" afaceriștilor aflați în competiție cu breslele locale. În paralel, boierii au început campanii de înaintări de petiții împotriva domnitorilor. Deși unele erau adresate Porții sau autorităților Imperiului Habsburgic, cea mai mare parte a lor cereau intervenția Rusiei. În timp ce reclamațiile vizau cazuri reale sau imaginare de corupție politică sau de abuzuri, petițiile erau ilustrarea conservatorismului semnatarilor. Boierii aveau tendința să
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
drepturilor sau repunerea în drepturile care le erau garantate prin acele acte. Boierii reclamau ca neavenite orice încercare a domnilor de reformă, pretinzând că acestea contraveneau tradițiilor locale, făcându-se simțite dorințele pentru instaurarea unor republici aristocratice. Rolul jucat de domnitorii fanarioți în revoltele grecilor de după 1820 ("Vedeți și: Războiul de independență al Grecie") și haosul provocat de mișcarea Filikí Eteria în Moldova și Muntenia, ca și insurecția condusă de Tudor Vladimirescu în 1821, au dus la încetarea numirii de domnitori
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
domnitorii fanarioți în revoltele grecilor de după 1820 ("Vedeți și: Războiul de independență al Grecie") și haosul provocat de mișcarea Filikí Eteria în Moldova și Muntenia, ca și insurecția condusă de Tudor Vladimirescu în 1821, au dus la încetarea numirii de domnitori din rândul familiilor fanariote. În primăvara lui 1822, de la București și Iași au fost trimise delegații pentru a cere Înaltei Poarți domni pământeni. Din aceste delegații au făcut parte printre alții: Ioniță Sandu Sturdza, un coborâtor al lui Vlad Țepeș
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
din 1686, prin care Dumitrașco biv căpt. Ușurelul vindea lui Iordachi biv vel stolnic Catacozino, o moșie în gura Urlaților în câmpu... (Ibidem, p. 213). Într-un document de prin 1697, Constantin Brâncoveanu poruncea marelui ciohodar (mai marele peste încălțămintea domnitorului ) Alixandri "să umble în orașul domnii meale... și pe la țară, să caute în toată țara (...) și în toate târgurile... (printre care pomenea și Urlațiul), i pin toate satile, să aibă a luoa ciohondăritul/impozitul pe cismărie /" . Trei ani mai târziu
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
să umble în orașul domnii meale... și pe la țară, să caute în toată țara (...) și în toate târgurile... (printre care pomenea și Urlațiul), i pin toate satile, să aibă a luoa ciohondăritul/impozitul pe cismărie /" . Trei ani mai târziu, același domnitor desființează ținerea târgului la Urlați, "pentru a ocroti târgul Gherghiței și mai ales cămara domnească: ...de vreme ce aducea pagubă și domniei, pentru că și vama Gherghiței să strica dintru această pricină, am hotărât: târgu cel nou (de la Urlați) să nu mai fie
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Iași, aflat în partea de sud a localității. În secolele al XV-lea și al XVI-lea, dealurile din sudul orașului erau acoperite cu păduri, aici existând, conform tradiției locale, o crescătorie de șoimi. În tributul anual plătit Înaltei Porți, domnitorii Moldovei trebuiau să dea și un număr de astfel de păsări. Denumirea Socola ar proveni de la cuvântul slav "socol" care înseamnă "șoim". La mijlocul secolului al XVI-lea, după tradiția locală și unele documente vechi, domnitorul moldovean Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568
Socola, Iași () [Corola-website/Science/306055_a_307384]
-
tributul anual plătit Înaltei Porți, domnitorii Moldovei trebuiau să dea și un număr de astfel de păsări. Denumirea Socola ar proveni de la cuvântul slav "socol" care înseamnă "șoim". La mijlocul secolului al XVI-lea, după tradiția locală și unele documente vechi, domnitorul moldovean Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) a întemeiat o mănăstire de maici pe locul unui schit de călugărițe, ce ar fi existat cu mult înainte, în codrul din marginea sudică a orașului Iași Cel mai vechi document în care se vorbește
Socola, Iași () [Corola-website/Science/306055_a_307384]
-
pe locul unui schit de călugărițe, ce ar fi existat cu mult înainte, în codrul din marginea sudică a orașului Iași Cel mai vechi document în care se vorbește de această mănăstire este un hrisov din 12 aprilie 1583 al domnitorului Petru Șchiopul. Acolo stau scrise următoarele: ""Din mila lui Dumnezeu noi Io Petru Voievod, Domn al Țării Moldovei, facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor ce o vor vedea ... că au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor
Socola, Iași () [Corola-website/Science/306055_a_307384]
-
zilele lui Ioan Voievod (cel Cumplit), când au prădat turcii și tătarii toată țara noastră și când însuși Ioan Vodă a pierit..."" După înscăunarea sa, mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei a hotărât să înființeze un seminar teologic. La îndemnul său, domnitorul fanariot Alexandru C. Moruzi a dat la 1 septembrie 1803 un hrisov prin care s-a stabilit așezarea în chiliile Mănăstirii Socola a "Școalei de învățătură pentru feciorii de preoți și diaconi, unde să se paradosească bogoslovia și tălmăcirea sfintelor
Socola, Iași () [Corola-website/Science/306055_a_307384]
-
unei uniuni balcanice, practic un stat neobizantin. La aceasta ar mai trebui adăugată prezența omniprezentă și omnipotentă a clerului grec la toate nivelurile ierarhiei religioase, numeroase mânăstiri devenind închinate instituțiilor similare din Grecia, după acte succesive de danie a diferiților domnitori. Dezvoltarea naționalismului grec a deschis celor două principate posibilitățile pentru revoluție, în condițiile în care la est de frontierelor apăruse o nouă putere politică și militară, Imperiul Rus ortodox. Faza muntenească a războiului pentru independența Greciei s-a consumat în
Istoria grecilor din România () [Corola-website/Science/306057_a_307386]