7,802 matches
-
a �Neamului rom�nesc�: �n decembrie 1908 a ap? rut un supliment literar, �Neamul rom�nesc literar�, iar �n ianuarie 1910, Iorga a publicat o edi? ie popular? a ziarului s? u, �Neamul rom�nesc pentru popor�. Iorga a jucat un rol hoț? r�tor �n apari? ia revistei �F? ț Frumos� (�ntre 1904? 1906 ? i din nou �n 1909), �mpreun? cu E. G�rleanu ? i al? îi. �n sf�r? it, la Craiova, cu ajutorul lui C. ? aban-F? ge? el ? i al lui D. Tomescu, �Drum drept� a devenit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Mochi Fischer. Mochi Fischer finan? a arendarea p? m�nturilor din nordul Moldovei, utiliz�nd capital din b? ncile din Gali? ia. C?l? torind �ntr? un vagon de tren �nchiriat, din care nici m? car nu catadicsea s? coboare, el hoț? ra soarta a zeci de mii de oameni 179. A g? sit de cuviin?? s? m? reasc? de patru ori taxa pe arend?. L?au urmat ? i al? i proprietari de p? m�nturi 180. Acesta a fost �nceputul ie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vienez? perfect? �. �n 1909, c�nd a �ncercat s? revin? , autorit?? ile austriece (par? ial datorit? influen? ei lui Mochi Fischer) l? au expediat f? r? prea mult? ceremonie 201. �n acest timp, cea mai mare parte a politicienilor rom�ni se hoț? r�ser? s? caute o cale de revizuire a problemei Transilvaniei ? i Bucovinei, l? s�nd la o parte Basarabia, unde a? a ceva nu avea nici o perspectiv?. Atunci c�nd arhiducele antimaghiar Franz Ferdinand a vizitat Rom�nia, dr. Aurel Popovici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tot ce a f? cut Rom�nia pentru cauză comunist? , o merit? �40. Seton? Watson va fi un consilier important la Conferin? a de Pace. �n primul num? r pe 1916 al �Neamului rom�nesc�, editorialul lui Iorga purta titlul Anul hoț? r�tor41. �n sf�r? it, �n august, Br? tianu l? a chemat pe Iorga la cabinetul s? u că s?? l anun? e interven? ia militar? a Rom�niei. Cu mintea rom�nului cea de pe urm? (�n 1934), Iorga �? i b? tea joc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
unde se f? cuse remarcat prin aruncarea mai multor ofi? eri de marin? ru? i �n cazanele unei nave de r? zboi ? i fierberea lor de vii79. �n fruntea deta? amentului s? u, colonelul Gheorghe Rascoviceanu, un ofi? er rom�n plin de hoț? r�re, l? a salvat pe generalul ? cerbacev, comandantul �Frontului Ruso? Rom�n� de la �arestare� (ucidere cu s�nge rece)80. Pe Iorga l? a alarmat ? tirea adus? de Buzdugan. Elementele acestea anarhiste erau mai rele că bol? evicii; astfel �nc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? �ncurajeze anarhia. Generalul Prezan, ministrul rom�n al Ap? r? rîi, Vintil? Br? tianu ? i ? eful Statului Major al armatei rom�ne, generalul Cristescu, au apelat �n aceea? i zi la armată rom�n?. Ei au explicat c? , �ntruc�ț nu putea submina hoț? r�rea armatei rom�ne, du? manul �ncerca s? o submineze din? untru. Rakovski fusese eliberat de agen? i str? ini; alia? îi ru? i �? i vor face datoria �ntr? un mod exemplar ? i toate zvonurile despre o pace separat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu revolu? ionarii ru? i. �n ce m? sur? a calmat oare spiritele apelul s? u? Iorga consideră c? apelul fusese bine primit de ru? i88. La care se ad? ugau ? i interven? ia energic? a ambasadelor str? ine, ac? iunile hoț? r�te ale lui Iorga ? i natură oscilant? a predominantei anarhii revolu? ionare. Dar poate c? cel mai important factor a fost acela c? semin? ele revolu? ionare ruse? ți c? zuser? pe o st�nc? rom�neasc? steril?; iar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tregii r? zvr? tîrî revolu? ionare dintre 1917 ? i 1920, Rom�nia fiind �nconjurat? de comunismul ? i de r? zboiul civil din Rusia ? i Ungaria ? i de o mi? care de st�nga �n Bulgaria. Rolul soldatului ?? ran rom�n va fi hoț? r�tor �n zdrobirea Sovietului maghiar. Dar cum mergea r? zboiul �n Rom�nia (? i �n alte p? r? i)? �n vreme ce dezintegrarea for? elor ruse? ți se accentua, o nou? armat? rom�n? instruit? ? i echipat? de francezi era gata la sf�r? ițul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trunderea armatei rom�ne �n Transilvania, s? analiz? m pozi? ia lui Iorga. El comenta �n timpul verii lui 1917, atunci c�nd Tisza ? i guvernul de la Budapesta al acestuia c? zuse, c? ? i dup? c?dere tot el era cel care hoț? ra politica guvernului maghiar. �l consideră pe Tisza cel mai mare du? man al rom�nilor ? i ca fiind flexibil �n problemă Transilvaniei. Dup? cum comenta Iorga: �Zadarnic protesteaz? profesorul sociolog J�szi�. �n august 1917, dup? un probabil schimb de mesaje cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
frontierele au fost pentru prima dat? stabilite mai mult sau mai pu? în pe baza autodetermin? rîi. Care era ? i principiul de baz? al Pre? edintelui Wilson. Că s? fim mai exac? i: cum credeau �n 1918 aceste popoare c??? i vor hoț? r� viitorul? Fostele imperii care st? p�niser? aceste regimuri fuseser? state multina? ionale. Acest lucru a dus la mari valuri de migra? îi ? i transferuri de populă? ie. Trasarea grani? elor conform principiului etnic devenea problematic?. Iorga era un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d cu 1920, partidul va primi doar �n jur de unu la șut? din voturi. Partidul Liberal era dominat de clanul Br? tianu ? i acesta era du? manul. Iorga �n? elegea foarte bine acest lucru. Dar Partidul Liberal avea o organiza? ie, experien?? , hoț? r�re ? i era sprijinit de Palatul regal. Putea controla ? i recompensă birocra? ia ? i aparatul represiv; �n sf�r? it, Partidul Liberal �n? elegea realitatea mai bine dec�ț Iorga ? i avea o concep? ie proprie. Iorga ar fi trebuit s? apeleze la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
se la evrei)105. �n anii �20, nu num? rul de studen? i evrei a fost factorul care a declan? at procesul radicaliz? rîi �n r�ndul studen? ilor, ci cre? terea general? , haotic? ? i neplanificat? a num? rului studen? ilor. Plus hoț? r�rea de a crea urgent o burghezie de etnie rom�n?. Poetul? politician Octavian Goga a evaluat rezultatele anului 1925. Vorbind despre ace? ți b? ie? i?buni? la? toate ie? i?i din facult?? i, care f? ceau tot felul de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a adus sistemul la zi ? i a instaurat o dictatur? pseudofascist? , realiz�ndu? se stabilitatea. Zorzoanele fasciste (lipsite de sinceritate), armata ? i poli? ia să f? ceau treab? bun? �n men? inerea sistemului �n stare de func? ionare. Iorga a jucat un rol hoț? r�tor ? i fericit �n prima ? i �n ultima faz? a domniei lui Carol. S?au scurs aproximativ zece luni �ntre �ntoarcerea lui Carol ? i numirea lui ca prim? ministru. La �ntoarcerea lui Carol, Iorga nu a dat fuga la Palatul Cotroceni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al departamentului pentru minorit?? i, �ntruc�ț num? rul ungurilor era aproape de patru ori mai mare dec�ț al să? ilor. Preferin? a lui Iorga era determinat? de faptul c? Adunarea Să? ilor, care avusese loc la �nceputul anului 1919 la Media? , hoț? r�se integrarea de bun? voie a acestora �n Rom�nia Mare. Pozi? ia lui Iorga era clar? ? i identic? cu aceea a tuturor rom�nilor: minorit?? ile puteau primi drepturi ? i privilegii �n func? ie de loialitatea lor fă?? de statul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu �ndr? znea s?? l descrie. Av�nd oarecum o fire aventuroas? , mi? am spus c? trebuie s? arunci cu orice pre? o privire mai �ndeaproape asupra acestei fiin? e fabuloase. A doua zi am �nceput s?? mi pun �n aplicare hoț? r�rea. Prietenul meu cel mai bun, fiul preotului ortodox din sat, mai mare cu patru ani dec�ț mine, mi? a f? cut rost de un costum popular, dup? care cei doi conspiratori s? au �ndreptat spre biseric? , unde urma
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iugoslaviei. Dac? existau avantaje pentru Imperiul Habsburgic, acest lucru nu era neap? raț valabil ? i pentru Ungaria istoric?. R? m�nea �n picioare argumentul privind drepturile istorice ale ungurilor asupra bazinului carpatic. Ast? zi, argumentul decisiv este autodeterminarea (cu toate c? hoț? r�rea Conferin? ei de la Yalta o punea �ntre paranteze). Totu? i, dac? ? inem cont de interpretarea tradi? ional? a istoriei ungurilor, o interpretare feudal? aristocratic? , ale c? rei concepte politice erau tot mai greu de implementat �n secolul al XX
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Pactul de la Versailles nu putea d? inui. Acest lucru a devenit evident atunci c�nd tocmai puterile care o f? uriser? nu au mai vrut s? o sus? în?. Acestea nu duceau lips? de mijloace, ci mai cur�nd de hoț? r�re ? i convingeri ? i asta tot mai mult, o dat? cu trecerea lunilor. Toate acestea se ad? ugau fisurilor ap? rute �n cadrul Sistemului de la Versailles, accentuate de Depresiune. Aceste �ndoieli tot mai mari erau �ncurajate de agresiunea energic? a nazi? tilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d Germania nazist? a devenit un gigant industrial ? i militar, lucrurile au �nceput s? se clarifice: statele democrate erau private tocmai datorit? remediilor lor �mpotriva Depresiunii de mijloacele morale ? i materiale, ca ? i de voin? a de a se opune cu hoț? r�re dictatorilor. Chiar ? i �n Occident, mult? lume se temea c? nazismul ? i fascismul ar putea constitui valul viitorului. Dar, din pozi? ia avantajoas? a Europei centrale ? i de sud? est (că ? i din cea a destul de mul? i tineri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un fost lider legionar, Mihai Stelescu, a �ncercat s? divizeze mi? carea legionar?. �n timp ce acesta z? cea pe un pat de spital, zece studen? i rom�ni legionari, to? i membri ai propriului cuib legionar al lui Stelescu, au hoț? r�ț s? ini? ieze o �ac? iune direct? �: au n? v?lit �n cameră spitalului, l? au h? cuit cu topoarele, au dansat purt�nd �n m�ini h? lci din trupul acestuia, dup? care s? au �mbr?? i?at, sco? �nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era capitala Balcanilor. Douce d�cadence era �ntr? adev? r dulce; erau o mul? ime de bani de c�? tigat de c? tre cei care aveau �leg? turi influențe�. Se organizau petreceri dup? petreceri, orgii dup? orgii. Regele Carol a hoț? r�ț s??? i m? reasc? palatul, ? i blocuri dup? blocuri de pe Calea Victoriei au fost condamnate că s? fac? loc extinderii acestuia. Fratele Magdei Lupescu, Constantin (? loim) a f? cut milioane cu acest proiect. Supravie? uitorii G? rzii de Fier
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Ultimatumul sovietic era concis ? i lipsit de echivoc, reclam�nd transferarea teritoriului �n cel mai scurt timp. A?a cum le? a spus Iorga ălor lui, la Consiliul de Coroan? fuseser? prezente toate �somit?? ile� regimului. Regele ? i majoritatea celorlal? i au hoț? r�ț s? cedeze. Potrivit ? efului Statului Major, generalul F. ? enescu, care a explicat c? Rom�nia nu avea o avia? ie militar? care s? merite acest nume, nu există nici o ? ans? de rezisten??. �n acest moment, a avut loc un schimb
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
A urmat o ț�rguial? meschin? , mai ales �n privin? a problemelor financiare: c�ț aur, c�te bijuterii ? i c�te tablouri de Rubens ? i El Greco urma s? ia regele cu el? Ce subven? ie urma s? primeasc?? Carol s? a hoț? r�ț s? plece din ? ar?. El, Magda Lupescu ? i Urd? reanu s? au decis s??? i fac? ru? inoasa ie? ire din scen? cu un tren al Trezoreriei, care putea asigura toate aspectele practice ale scopurilor urm? rîțe de el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
alt? parte dreptul la autodeterminare. (Acolo unde populă? iile s�nt omogene, ca �n fosta Cehoslovacie, autodeterminarea este u? or de respectat. �n Balcani ? i �n alte p? r? i �ns? nu este a? a. Occidentul într? �n panic? �n loc s? ac? ioneze cu hoț? r�re. Europa central? r? s?ritean? ? i fosta URSS s�nt cu siguran?? p�ndite de primejdie. Dar chiar ? i acest pericol este preferabil �nghe? ului profund� care a dominat o jum? țațe de Europ? �n timpul R? zboiului Rece
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? intensifice ostracizarea lui Traian Boeru de c? tre comunitatea rom�neasc? , dar c�? iva legionari, foarte pu? ini, au r? mas �n continuare al? turi de el. La �nceputul anilor �60, Boeru ? i grupul de legionari care �l sprijineau s? au hoț? r�ț s?? l disculpe de asasinarea lui Iorga. Dup? cum mi? a explicat Nicolae Guguianu (un legionar ? i tovar?? apropiat al lui Boeru), care locuie? te la La Garenne Colombes, �n cadrul unei �ntrevederi pe care mi? a acordat? o, grupul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ace? tia �n Occident, acord�ndu-le egalitate deplin?. Delegă? ia rom�n? s-a opus cu �nver? unare acestui lucru. Bismarck a f? cut presiuni asupra rom�nilor �n favoarea evreilor. �ntruc�ț Domnitorul Rom�niei era un Hohenzollern, pozi? ia lui Bismarck era hoț? r�toare. S-a ridicat apoi problemă asupra caracterului neprofitabil al re? elei rom�ne? ți de c? i ferate (construite cu capital german). Că s? previn? pierderile catastrofale ale ac? ionarilor germani, statul rom�n era gata s? le cumpere ac
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]