9,802 matches
-
un cititor cu cea mai îngrijită educație și cu cea mai bună pregătire, definiția rămâne nesatisfăcătoare, fiind expusă tuturor criticilor ce le-am adus metodei psihologice. Ea situează esența poemului într-o trăire de moment pe care nici chiar cititorul ideal n-ar putea-o repeta identic. Această trăire nu va reflecta niciodată întregul sens al unui poem la un moment dat și va adăuga lecturii, de fiecare dată, inevitabile elemente personale. Pentru a elimina această dificultate, a fost propus un
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
unui grup de indivizi - nici un obiect ideal imuabil, cum este, de exemplu, triunghiul. Opera literară poate deveni obiect al experienței; ea este, recunoaștem, accesibilă numai prin experiența individuală, dar nu este identică ou nici o experiență. Ea se deosebește de obiectele ideale, cum ar fi numerele, tocmai pentru că este accesibilă numai prin partea empirică (fizică sau potențial fizică) a structurii sale, sistemul sunetelor, în timp ce un triunghi sau un număr poate fi intuit direct. Opera literară se mai deosebește de obiectele ideale printr-
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
obiectele ideale, cum ar fi numerele, tocmai pentru că este accesibilă numai prin partea empirică (fizică sau potențial fizică) a structurii sale, sistemul sunetelor, în timp ce un triunghi sau un număr poate fi intuit direct. Opera literară se mai deosebește de obiectele ideale printr-un alt aspect important. Ea are ceva ce se poate numi "viață". Ea se naște într-un anumit moment, se schimbă în decursul istoriei și poate pieri. O operă literară este "eternă" numai în sensul că, dacă se păstrează
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
acesta". *18 Astfel, opera literară ne apare ca un obiect de cunoaștere sui generis care are un statut ontologic special. Ea nu este nici concretă (fizică, ca o statuie) nici mintală (psihologică, ca senzația de lumină sau de durere) nici ideală (ca un triunghi). Ea este un sistem de norme, de noțiuni ideale care sunt intersubiective. Trebuie să se considere că ele există în ideologia colectivă, se schimbă o dată cu aceasta și sunt accesibile numai prin experiențe intelectuale individuale, bazate pe structura
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sui generis care are un statut ontologic special. Ea nu este nici concretă (fizică, ca o statuie) nici mintală (psihologică, ca senzația de lumină sau de durere) nici ideală (ca un triunghi). Ea este un sistem de norme, de noțiuni ideale care sunt intersubiective. Trebuie să se considere că ele există în ideologia colectivă, se schimbă o dată cu aceasta și sunt accesibile numai prin experiențe intelectuale individuale, bazate pe structura, sonoră a propozițiilor. 208 Problema valorilor artistice nu am examinat-o încă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
bune statistici ar fi destul de anevoioasă având în vedere accentele secundare și numeroasele cuvinte enclitice și proclitice. Specialiștii ruși care se ocupă de metrică acordă mare importanță faptului că diferitele școli și diferiții autori respectă în mod diferit modelele metrice ideale, că fiecare școală și uneori fiecare autor își are propria normă metrică și subliniază că ar fi injust și eronat să se judece școlile și autorii în lumina unei norme prozodice anumite. Istoria versificației ne apare ca un conflict permanent
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
a stolului. *22 Desigur, ar fi greșit să se considere că această procedură, oare, pornind de la considerații privind metrica, ajunge la probleme de conținut și chiar de filozofie, acordă vreo prioritate, logică sau cronologică, vreunuia dintre aceste elemente, în mod ideal, ar trebui ca, plecând din orice punct, să ajungem la aceleași rezultate. Acest tip de demonstrație ne arată că analiza stilistică poate să ne ducă lesne la probleme de conținut, în chip intuitiv, nesistematic, criticii de mult timp au început
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
adevărurile științei și filozofiei. 318 Dar aceste mărețe pretenții sunt , prin însăși măreția lor, greu de aparat altfel decât în genul acela de joc în care fiecare sferă de valori - religia, filozofia, economia sau arta - afirmă că, în forma ei ideală, ea include tot ce este mai bun, sau mai adevărat în celelalte. *4 Unora dintre apărătorii literaturii li se pare că a accepta teoria potrivit căreia literatura este -doar una dintre .cele șapte arte constituie un act de timiditate și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
au amestecat în chip inextricabil analiza Operelor cu unele probleme legate de viața particulară a autorului. 343 O altă serie de opere poate fi stabilită izolând o anumită trăsătură a operelor literare și urmărind evoluția acesteia în direcția unei forme ideale (chiar dacă numai temporar ideală). Acest lucru se poate face în cadrul scrierilor unuia și aceluiași autor dacă studiem așa cum a studiat Clemen *20 de pildă, evoluția imagisticii la Shakespeare, sau se poate face pentru o perioadă sau pentru o întreagă literatură
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
inextricabil analiza Operelor cu unele probleme legate de viața particulară a autorului. 343 O altă serie de opere poate fi stabilită izolând o anumită trăsătură a operelor literare și urmărind evoluția acesteia în direcția unei forme ideale (chiar dacă numai temporar ideală). Acest lucru se poate face în cadrul scrierilor unuia și aceluiași autor dacă studiem așa cum a studiat Clemen *20 de pildă, evoluția imagisticii la Shakespeare, sau se poate face pentru o perioadă sau pentru o întreagă literatură națională. Cărți ea acelea
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
31 susceptibile de multiple definiții, oricât de valoroase ar fi acestea ca indicii ale complexității sistemului la care se referă, ni se pare greșit din punct de vedere teoretic. Trebuie să recunoaștem deschis că o perioadă nu este un tip ideal, sau un tipar abstract, sau o serie de noțiuni de clasă, ci o secțiune de timp, dominată de un întreg sistem de norme pe care nici o operă literară nu-i va realiza vreodată în întregul lui. Istoria unei perioade va
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
considerație declarații de genul celei care urmeaza: " Întâi, ceea ce m-a îndemnat pe mine să susțin primatul istoriei și să afirm, apoi, că numai istoria este știința lingvistică integrală a fost tot această discuție cu Ferdinand de Saussure (în plan ideal, se înțelege, fiindcă el nu mai era prezent) și cu lingvistică ce s-a dezvoltat mai ales după F. de Saussure, însă și în Statele Unite, cu Bloomfield și cu Sapir" (Coșeriu, 1996, p. 73). Uimitor este și un alt amănunt
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
tot în continuarea celor spuse anterior, Gr. Brâncuș remarcă, pe bună dreptate, o trăsătură specifică lui Hașdeu preferință să pentru "modelare": Se știe că și pe unii foneticieni din zilele noastre i-a preocupat ideea de a găsi figură geometrica ideală pentru încadrarea tuturor varietăților de sunete ale vorbirii, exprimându-se în felul acesta afinitățile articulatorii dintre ele, trecerea graduală de la un sunet la altul prin mișcările fiziologice ale organelor vorbirii în cursul emisiunii sonore. De altfel, Hașdeu avea o predilecție
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
senzoriale, îi dau viață și sens , constituindu-se într-un factor indispensabil al procesului de comunicare artistică. „Lucrarea scrisă este esență și nu existență” - afirmă Giselle Brelet; fiind fixată într-o notare prin anumite semne convenționale, ea duce o viață ideală în așteptarea acelui moment când va fi reactualizată în execuție, materializată într-o sonoritate reală”. În concordanță cu Giselle Brelet, Igor Stravinski, în referirile sale estetice (Poetics of music) diferențiază două stări ale muzicii: potențială (pe hârtie, în memorie) și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
o realitate care prin feed-back este controlată mai mult sau mai puțin, în funcție de dezvoltarea auditivă a interpreților și de capacitatea lor de reacție rapidă la stimuli. Problematica tempoului în cadrul unei interpretări camerale de duo pianistic cuprinde două sensuri: a) Conștientizarea ideală a tempo-ului considerat optim, înțelegând prin aceasta alegerea unui tempo adecvat muzicii și stabilitatea lui. Un tempo, inițial confuz sau greșit, își pune amprenta pe întreaga interpretare. Chiar dacă după un timp el se normalizează, integritatea execuției s-a pierdut
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
cu dimensiunea care deocamdată îi lipsește. De aici un dialog continuu între două sensibilități care tind să se împlinească împreună. E sentimentul unuia că a întâlnit o muzică potrivită propriei sale sensibilități. E sentimentul celuilalt că și-a găsit interpretul ideal.”<footnote id=”41”><Valentin Timaru - Muzica noastră cea spre ființă, Editura AXA, Botoșani, p. 69. /footnote> În elaborarea interpretativă a unei lucrări ce presupune o muncă de echipă - ca în cazul duoului pianistic - comunicarea în toate privințele (înțelegerea textului, concepția
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
și deprinderi instrumentale. Pianul la patru mâini nu constituie domeniul de manifestare a marii virtuozități, a bravurii pianistice. Poate de aceea anumiți compozitori-pianiști precum: Chopin, Liszt sau Prokofiev n-au manifestat interes pentru acest gen muzical. Dar el este domeniul ideal al melodiei acompaniate, a polifoniei, a unor sonorități speciale. În cadrul Sistemului I-IV, pianistul de la Secondo va cultiva o sonoritate discretă, niciodată strivită, dar clară, pentru că în genul cameral muzical, nimic nu este secundar; cea mai frumoasă melodie devine inexpresivă
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
schimbi ceva în operele maeștrilor, adăugând sau suprimând unele lucruri. E cea mai mare insultă adusă artei” - spunea creatorul Studiilor simfonice - R. Schumann. Prin fidelitate, interpretarea trebuie să dea operei muzicale plenitudinea existenței materiale, sensibile și să-i prefacă existența ideală într-una reală. Iată ce spunea W. Furtwängler, renumitul dirijor german: „... în primul rând este notația. Prin ea, interpretul cunoaște lucrarea și parcurge în sens invers calea compozitorului care a compus muzica și i-a dat o semnificație vie, înainte
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
să sosești în Belgia pentru a te înapoiă în Țară cu batalamaua'n buzunar!"69. Începând să-și cunoască mai bine compatrioții de la Universitatea Liberă, Florian Becescu a avut inițiativa înființării unei societăți a studenților români din capitală Belgiei, numită "Idealul"70. Pornind de la ideea că imaginea studenților români de la Bruxelles nu era una dintre cele mai măgulitoare, el și-a propus că prin acțiuni susținute de propagandă să elimine acest clișeu din opinia comună 71. Societatea, sub al carui patronaj
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
timpuri că adevărații cărturari, detașați de materialismul vieții și preocupați de aflarea adevărului sunt specii rare, eventual lipsite de curajul de a se manifesta 33. Cu toate acestea, generația antebelică de intelectuali - care corespunde mai mult sau mai puțin modelelor ideale sau idealizate - nu poate fi contestată. Pentru intelectualii din vechea gardă, dezideratul suprem a constat în unirea provinciilor într-un stat național unitar, toate acțiunile în câmp politic și cultural fiind dedicate acestui scop. Prin raportare la această generație, intelectualitatea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
tone. Rolul său fiind reducerea mișcării datorate vânturilor puternice. 5.1. Izolarea bazei Principiul fundamental al izolării bazei este acela de modifica răspunsul clădirii în așa fel încât terenul să se miște sub clădire fără a transmite mișcarea acesteia. Sistemul ideal ar consta într-o separație totală, dar, în realitate, este necesar să existe câteva zone de contact între structură și teren. Prin urmare, se poate implementa un anumit control structural prin amplasarea unor dispozitive speciale care permit decuplarea suprastructurii de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mihaela GORGAN, Raruca CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93154]
-
clasicilor, reevaluându-i spectaculos, în maniera lui Șerban Cioculescu. Deși este foarte greu, dacă ar fi să recurgem la o sintagmă definitorie pentru Vladimir Streinu, ne-am opri la exegeza armonioasă și comprehensivă. Nu avem pretenția că am găsit formula ideală, dar credem că termenii de mai sus prind ceva din personalitatea - greu reductibilă la o unică formulă - a criticului. Și monografistul său, Serafim Duicu, după o minuțioasă analiză didactică și didacticistă a operei, ezită să ne dea necesarul portret final
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
este de a fi întemeiat o direcție critică în cadrul întregii culturi românești și nu doar în critica literară. În sfera largă a spiritului, rostul criticului este și rămâne esențial: "Criticul, așadar, în societatea visată de Maiorescu, în a cărui formă ideală conlucrează deopotrivă politica, știința și arta, adică binele, adevărul și frumosul, este factor social, în primul rând, colaborator al ordinei publice." Așa se explică solicitudinea, grija aproape paternă, delicatețea arătate de mentorul junimist tinerei generații, creatorilor care "vin" și care
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
himera poeziei", pătrunzându-i resorturile intime, reliefându-i dominantele, definind cu strălucire marile personalități. Poezia concentrează în structura-i internă nebănuite energii: Poezia potențează integral sufletul omenesc în complexitate și tărie, îl intensifică până la a-l confunda cu condiția sa ideală de existență în care n-ar rezista nici un moment. Este o flacără purificând prin destrucție." Firul tainic al poeziei adevărate, de o tulburătoare profunzime, trece de la Edgar Poe la Baudelaire, apoi la Mallarmé și Paul Valéry; în spațiul național, acest
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Este indicat ca învățarea tehnicii de alergare să se facă până la 15 ani și să aibă ca prioritate, mecanica de bază a sprintului și particularitățile specifice fiecărui alergător în parte. Nu s-a evidențiat de-a lungul timpului un tip ideal de constituție corporală privind alergătorii de viteză. S-a evidențiat însă faptul că cei care câștigă probele de viteză sunt „puternici și au o viteză mare a picioarelor 5.3. Lungimea și frecvența pașilor, ca factor al modelului ritmic al
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]