8,512 matches
-
căror transformare (abstract vorbind), în anumite situații (deloc imposibile), ar putea servi ca exemplu, în viitor, dacă ar apărea, vreodată, atari condiții. Se poate așadar susține, în mod corect, că: a) regimul democratic este cel care permite cea mai mare incertitudine în relație cu conținutul concret al deciziilor pe care organele alese sau responsabile în fața electoratului și le pot asuma; incertitudinea este mereu relativă și nu poate depăși anumite limite definite de protecția proprietății private; b) aceste limite sunt, între altele
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
atari condiții. Se poate așadar susține, în mod corect, că: a) regimul democratic este cel care permite cea mai mare incertitudine în relație cu conținutul concret al deciziilor pe care organele alese sau responsabile în fața electoratului și le pot asuma; incertitudinea este mereu relativă și nu poate depăși anumite limite definite de protecția proprietății private; b) aceste limite sunt, între altele, fixate de faptul că, la baza unui sistem democratic, se află un acord-compromis care recunoaște regulile, acceptate la nivel colectiv
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și instituții care echilibrează realități diferite. Așa cum pune în evidență chiar definiția procedurală, democrația necesită un fel de acord general asupra regulilor și, în același timp, ea trebuie să accepte disensiunea și conflictul în privința conținuturilor acestora. Democrația trebuie să admită incertitudinea rezultatelor decizionale, dar are nevoie de certitudinea regulilor astfel încât acea incertitudine să fie limitată; nu poate, de exemplu, să elimine dreptul la proprietate privată. Trebuie să aplice regula majorității, ca regulă decizională principală pentru funcționarea concretă a organelor decizionale, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
definiția procedurală, democrația necesită un fel de acord general asupra regulilor și, în același timp, ea trebuie să accepte disensiunea și conflictul în privința conținuturilor acestora. Democrația trebuie să admită incertitudinea rezultatelor decizionale, dar are nevoie de certitudinea regulilor astfel încât acea incertitudine să fie limitată; nu poate, de exemplu, să elimine dreptul la proprietate privată. Trebuie să aplice regula majorității, ca regulă decizională principală pentru funcționarea concretă a organelor decizionale, dar trebuie să protejeze drepturile minorităților, și, în consecință, în unele cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
diverși. Un aspect important al unei definiții de acest gen este faptul că, în absența unui singur aspect dintre cele menționate, nu s-ar putea vorbi de un regim democratic, ci de o altă ordine politico-instituțională, probabil intermediară, caracterizată de incertitudine și ambiguitate, manifestate în maniere diferite. Nu în cele din urmă, este util să subliniem felul în care definiția minimalistă trebuie să se focalizeze asupra instituțiilor care caracterizează democrația: alegeri, partide în competiție, pluralism informațional. Vom stabili în acest mod
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
instaurării se poate menține un grad înalt de fluiditate în raporturile dintre actorii politici, protagoniștii etapei, și actorii sociali (din cauza existenței unei minore polarizări sociale). În acestă situație, în timpul întregii perioadei de consolidare, actorii politici vor incerca să depășească aceste incertitudini și această fluiditate în relațiile cu actorii sociali, fie prin intermediul structurilor de legitimare, fie prin deciziile mai sus menționate sau prin alte decizii care vor fi dezbătute în continuare. Celălalt proces - mai important pentru progresul regimului - are în vedere deciziile
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cazuri specifice, se axează pe: caracteristicile regimului anterior; rolul acordurilor sau "pacturilor" între elite privitoare la instituțiile care trebuie create; reactivarea societății civile; rolul limitat al partidelor; importanța consensului, chiar și întâmplător, între instituțiile care se creează; relevanța primelor alegeri; incertitudinile întregului proces de tranziție. Este vorba, prin urmare, de un framework teoretic (sau de o schemă de analiză), în care actorii, instituțiile, perioadele și, chiar, însăși noțiunea de proces, joacă un rol central. Acest cadru este formulat cu referire la
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
important în psihologia cognitivă, fapt dovedit de contribuția inovativă a lui Tverski și Kahnemann (1974), fructul unei cercetări empirice realizată cu acuratețe. Tverski și Kahneman văd în "ancorare" (anchoring) una dintre schemele mentale - euristics - prelucrate de oameni în situații de incertitudine, așa cum sunt etapele de tranziție și de instaurare democratică. Sintetizând teza acestor doi autori, împărtășită și adoptată de către alți oameni de știință, înțelegem că ea evidențiază, în primul rând, existența modelor simplificate de raționament, unul dintre aceste modele simplificate fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
puternic pe libertate, și, mai apoi, pe egalitate. Doar în scopuri analitice se poate formula ipoteza unei democrații complete în care toate dimensiunile sunt prezente într-un grad destul de ridicat. Expresia "în grad destul de ridicat" subliniază aceeași fundamentală și indispensabilă incertitudine empirică, inerentă oricărei dimensiuni, care poate fi înțeleasă în mod diferit în diverse perioade istorice și de diverși lideri și cetățeni (care cred în valori diferite). Figura 7.2 oferă o primă reprezentare a democrațiilor de calitate, a posibilei treceri
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
trebuie să-l depășească pentru a accede în arena electorală; cea de-a doua dimensiune este dată de importanța strategiilor de partid, sau, mai precis, de variația câștigurilor dobândite de fiecare jucător din cadrul ansamblului de strategii (payoff variability) și de incertitudinea jucătorului, în funcție de distribuția câștigurilor între jucători (player indeterminacy) (a se vedea Strom, 1992: 35-40). 23 O examinare mai precisă și detaliată din punct de vedere analitic și empiric a fost inteprinsă de Morlino (1998, cap. l). 24 În capitolul 2
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Am căutat alte metode. Avem astăzi de a face cu probleme care scapă convențiilor stabilite de Descartes. Astfel, teoria cuantică arată că neutralitatea observatorului nu mai e posibilă cînd simplul fapt de a observa un fenomen îi modifică desfășurarea. Principiul incertitudinii al lui Heisenberg evidențiază imposibilitatea de a măsura simultan poziția și viteza unei particule. Nu ne mai aflăm într-un univers de obiecte materiale la scara umană, divizibile și localizabile. În aceste condiții, trebuie să imaginăm alte metode de înțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
forțele de dezorganizare pentru a-și menține și dezvolta propria organizare, de a folosi variațiile aleatorii și evenimentele perturbatoare pentru a mări diversitatea și complexitatea". Unind specia, societatea și indivizii, Edgar Morin concepe omul ca pe "un sistem gene-tico-cerebro-socio-cultural". Menționînd incertitudinea și ambiguitatea relației dintre creier și mediu, descrie o zonă de incertitudine situată între subiectivitate și obiectivitate, între imaginar și real, zonă în care, după părerea sa, se dezvoltă mitul și magia și unde "circulă fantasme și fantome". Zugrăvește un
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a folosi variațiile aleatorii și evenimentele perturbatoare pentru a mări diversitatea și complexitatea". Unind specia, societatea și indivizii, Edgar Morin concepe omul ca pe "un sistem gene-tico-cerebro-socio-cultural". Menționînd incertitudinea și ambiguitatea relației dintre creier și mediu, descrie o zonă de incertitudine situată între subiectivitate și obiectivitate, între imaginar și real, zonă în care, după părerea sa, se dezvoltă mitul și magia și unde "circulă fantasme și fantome". Zugrăvește un om nebun-înțelept, homo demens, "animal înzestrat cu nesăbuință" și "un adevăr uman
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
vesel și cutremurător imn adresat diversității vieții. Și rătăcirii. În sensul pe care i-l conferă Edouard Glissant anume ceea ce incită ființa să-și părăsească ancorele pentru a investiga realul, lumea întreagă, să nutrească gînduri de ducă, de ambiguitate, de incertitudine, care ne apără de tentația totalitară a unei gîndiri sistemice. Politica și condeierii Printre numeroasele dimensiuni ale "excepției franceze" se numără una cu adevărat rarisimă calitatea intelectuală, mai precis literară, a majorității politicienilor de vîrf. E greu să vorbești despre
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Totuși, ceea ce i se întîmplă nu e mai puțin tulburător, nici mai puțin simptomatic pentru ciudata confuzie și suprapunere de planuri pe care o trăim actualmente, din cauza discursului dominant discursul pieței și discursul criticii, care resping ipoteza ficțiunii, principiu de incertitudine devenit un lux, ca și libertatea. Orsenna deci, nu primește amenințări sau injurii furibunde, precum Houellebecq, primește în schimb o adevărată poștă a inimii de la cititorii care îi mulțumesc pentru că a îndrăznit să vorbească despre pasiune în acest mod, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pericol iminent, dar sublimul forței manipulatorii rezidă în distribuția aparent întîmplătoare de elogii și palme, astfel încît liniștea și siguranța să nu fie niciodată dobîndite pe deplin, nimeni să nu se simtă la adăpost de o răsturnare subită de situație. Incertitudinea și lipsa de sens a elogiilor sau pedepselor sapă temeliile ființei umane mult mai adînc și mai sigur decît o face brutalitatea explicită. Grossman apare, de-a lungul desfășurării narațiunii, ca un șef integru, performant, loial, al cărui singur mare
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
determinantă. P. Modiano Aveați 32 de ani cînd ați publicat prima carte, Le Méridien de Greenwich. Eu aveam 22 cînd a apărut La Place de l'Etoile. Ați avut dreptate să așteptați, ați scăpat astfel de defectele tinereții, de tatonări, incertitudini, fragilitate... J. Echenoz Nu e chiar așa. Și eu am bîjbîit între 20 și 30 de ani. Chiar dacă trăiam un sentiment de libertate totală, pe care nu l-am mai regăsit niciodată după aceea, nu știam cum să mă lansez
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Considerat unul din cei mai sclipitori și originali gînditori ai generației sale, revelat și consacrat de volumul Après la finitude (După finitudine), apărut în 2006, Meillassoux ne oferă o demonstrație de virtuozitate hermeneutică, pe fundalul unei meditații asupra ideii de incertitudine, într-o limbă de o eleganță eterată. Adevărul e că filosoful și-a propus, nici mai mult nici mai puțin decît să fondeze o nouă metafizică în jurul noțiunii de "contingență", pornind de la constatarea derivei generate de proasta înțelegere a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
unsprezece pagini duble, jucîndu-se cu toate variațiile și combinațiile tipografice posibile, răspîndite în jurul frazei principale. "Maestrul", pe punctul de a naufragia, aruncă zarurile spre cer într-un gest de ultimă sfidare. Alegoria e transparentă prăbușirea lumii vechi și instaurarea unei incertitudini structurale, ce nu avea cum să devină Cartea vreunei noi religii. Și totuși, analizat de gînditori precum Sartre, Blanchot sau Deleuze, poemul s-a impus repede ca operă cheie și fantasmă ezoterică. Toată lumea a început să caute codurile ascunse, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
științei contemporane și la implicațiile acesteia în viziunea noastră asupra lumii, Morin se distanțează de pozitivismul logic, susținînd că nu mai trebuie să ne întemeiem rațiunea doar pe logică, ci să recunoaștem realitatea a ceea ce el numește un principiu de incertitudine logică (tot în La Méthode, vol. 4), bazîndu-se pe nenumărate exemple care ilustrează omniprezența contradicției, de la paradoxul cretanului pînă la teorema incompletudinii a lui Gödel și revelațiile fizicii cuantice. Desigur, contribuțiile lui Edgar Morin la definirea și orientarea unui anumit
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
să ni se spună deci dacă Codul militar, cu cele 30 de cazuri de pedeapsă cu moartea ale sale, va deveni Codul muncii? Un efect chiar mai frapant al principiului funest pe care mă străduiesc să-l combat aici este incertitudinea pe care o ține totdeauna suspendată, precum sabia lui Damocles, asupra muncii, capitalului, comerțului și industriei; și acest lucru este atât de grav încât îndrăznesc să cer toată atenția cititorului. Într-o țară ca Statele Unite, unde dreptul de Proprietate este
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
reciproce pre-existente sau să se ocupe în mod direct de fericirea oamenilor, provocând acte de devotament, de abnegație și sacrificii mutuale? Ceea ce mă frapează în acest ultim sistem (de aceea revin adesea la această chestiune, în scrierea mea grăbită) este incertitudinea pe care o face să planeze asupra activității umane și a rezultatelor ei, este necunoscutul în fața căruia plasează societatea, un necunoscut de natură să paralizeze toate forțele sale. Știm ce este și unde este justiția. Este un punct fix, imuabil
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
meargă până la realizarea, pe cale administrativă, a dogmei Fraternității? Sau se va opri ea la mijlocul drumului? Dar la ce grad se va opri ea și după ce regulă? Acest lucru va depinde azi de un scrutin, iar mâine de un altul. Aceeași incertitudine în privința formei. Este vorba de a impune sacrificii unora pentru toți sau tuturor pentru unii. Cine poate să îmi spună ce formă va lua legea? Căci nu se poate nega că numărul formulelor identitare este infinit. Nu există zi în
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu ar putea varia decât asupra mijloacelor de a atinge din ce în ce mai mult acest scop unic: a face să fie respectate persoanele și drepturile lor. Astfel, fiecare s-ar putea deda la tot felul de întreprinderi oneste fără teamă și fără incertitudine. Toate carierele ar fi deschise tuturor; fiecare ar putea să își exercite facultățile în mod liber, după cum ar fi determinat de interesul său, de înclinația sa, de aptitudinea sa sau de circumstanțe; nu ar exista nici privilegii, nici monopoluri, nici
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
legea nu se va mărgini la impunerea justiției; ea va aspira în plus la impunerea fraternității. Ce se va întâmpla în această situație? Voi fi scurt, căci cititorul nu are decât să refacă, răsturnându-l, tabloul precedent. Mai întâi, o incertitudine teribilă, o nesiguranță mortală va plana asupra domeniului activității private; căci fraternitatea poate să îmbrace miliarde de forme necunoscute și, prin urmare, miliarde de decrete imprevizibile. Nenumărate proiecte vor veni în fiecare zi să amenințe toate relațiile stabilite. În numele fraternității
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]