8,297 matches
-
în contact cu președintele SNECMA, domnul Desbruyères, un om de o mare cultură. Sauvan a ajuns probabil la SNECMA în 1966 și a rămas acolo pînă în `70 sau `71. Informatica pe care o practica el era avangarda informaticii. Spre deosebire de informatica epocii, fie-care element de memorie era multidimensional (prin contrast cu binarul de bază) și se explorau memoriile ce cuprindeau aceste elemente grupate în paralel și nu secvențial. Informatica actuală procedează la fel. Jacques Sauvan conducea de-partamentul de Cibernetică și informatică
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sau `71. Informatica pe care o practica el era avangarda informaticii. Spre deosebire de informatica epocii, fie-care element de memorie era multidimensional (prin contrast cu binarul de bază) și se explorau memoriile ce cuprindeau aceste elemente grupate în paralel și nu secvențial. Informatica actuală procedează la fel. Jacques Sauvan conducea de-partamentul de Cibernetică și informatică combinatorie. Printre problemele despre care se pretindea că pot fi rezolvate cu ajutorul mașinilor lui Sauvan se număra cea a sistemelor combinatorii. În informatica clasică de atunci, memoriile erau
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
informatica epocii, fie-care element de memorie era multidimensional (prin contrast cu binarul de bază) și se explorau memoriile ce cuprindeau aceste elemente grupate în paralel și nu secvențial. Informatica actuală procedează la fel. Jacques Sauvan conducea de-partamentul de Cibernetică și informatică combinatorie. Printre problemele despre care se pretindea că pot fi rezolvate cu ajutorul mașinilor lui Sauvan se număra cea a sistemelor combinatorii. În informatica clasică de atunci, memoriile erau pasive. Li se spunea "memorii moarte". În informatica lui Sauvan nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în paralel și nu secvențial. Informatica actuală procedează la fel. Jacques Sauvan conducea de-partamentul de Cibernetică și informatică combinatorie. Printre problemele despre care se pretindea că pot fi rezolvate cu ajutorul mașinilor lui Sauvan se număra cea a sistemelor combinatorii. În informatica clasică de atunci, memoriile erau pasive. Li se spunea "memorii moarte". În informatica lui Sauvan nu mai existau unități de tratament al informației. Memoria era cea care deve-nea "activă", adică dacă un element de memorie, chiar binar, trecea de la 1
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de-partamentul de Cibernetică și informatică combinatorie. Printre problemele despre care se pretindea că pot fi rezolvate cu ajutorul mașinilor lui Sauvan se număra cea a sistemelor combinatorii. În informatica clasică de atunci, memoriile erau pasive. Li se spunea "memorii moarte". În informatica lui Sauvan nu mai existau unități de tratament al informației. Memoria era cea care deve-nea "activă", adică dacă un element de memorie, chiar binar, trecea de la 1 la 0, asta nu însemna că se activa un element din informația de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
noțiunii de program genetic: Ca și celelalte metafore din biologie, mai ales cea a creierului ca ordinator, metafora programul genetic are de suferit deoarece, în general, nu se pune problema semnificației informației. Ne-am obișnuit să neglijăm această problemă în cadrul informaticii și al științelor programării, conside-rînd că e întotdeauna rezolvată în mod implicit, prin faptul că sursa semnificațiilor este reprezentată pur și simplu de individul sau indivizii umani care emit și primesc un mesaj sau care scriu un program pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
evidență limitele și lipsurile. La un an după publicarea acestui articol, Jacques Robin și Armand Petitjean vorbeau, în Transversales, despre conceptul de informație și despre consecințele informatizării societățiii. Constatînd că tehnologiile rezultate direct din conceptul de informație și de comanda (informatică, robotică, telecomunicații numerizate, biotehnologii) bulversează bazele economice, sociale și culturale ale societăților noastre, și că "informatizarea generalizată a societății se realizează fără o reflecție științifică, fără o examinare etică, fără control democratic, în folosul maxim al trusturilor mondiale ale comunicarii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
care considera drept primordială luarea în considerare a tulburărilor considerabile legate de conceptul de informație și de comandă: "Informația, această mărime fizică măsurabilă, lipsită de sens, a condus în cîțiva ani la apariția unor tehnologii neobișnuite, singurele cu adevărat "mutan-te": informatica, robotica, telecomunicațiile informaționale, biotehnologiile. Deși aflate la început de drum, acestea răsturnau deja datele din domeniul producerii de bunuri și de servicii; ele transformă termenii schimbului și scot din uz raporturile economice (creștere, productivitate marginală, curbe ale inflației, investiției și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de informație și de comandă. M.S. Unii mai rămîn legați de această te-orie; poate că vor avea dreptate într-o bună zi, dar nu s-a întîmplat mare lucru în aceasta privință în ultimii cinci ani. B.C. Și dezvoltarea informaticii îi intere-sa pe membrii Grupului celor Zece, care vedeau în ea un mijloc de a a-i face pe cetățeni să acționeze în timp real. M.S. Nu-mi amintesc nimic despre asta. Ce-mi amintesc în schimb e că Léon
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a aflat pe baricade între martie și iunie 1985. Ea a realizat cartea albă La Renais-sance technologique de l'Europe (Renașterea tehnologică a Europei) în cadrul lansării programului Eurêka de cooperare tehnologică europeană. Aceste propuneri franceze, axate pe cinci mari teme: informatica, robotica, telecomunicațiile, biotehnologiile și materialele, au fost prezentate pe 28 și 29 iunie 1985 la sommet-ul de la Milano 98, care a hotărît crearea marii piețe interne europene. Acordurile au fost semnate între industriașii europeni, iar Franța și-a invitat partenerii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
et la maîtrise des sciences et des technologies (Asociația pentru dezvoltarea și stăpînirea științelor și tehnicilor), creată în ur-ma colocviului despre Cercetare și Tehnologie 101; Centrul de cercetare în gestiune al Școlii poli-tehnice102; Laboratorul de econometrie 103; Centrul mondial al informaticii 104; asociația Futuribles 105; Centrul de prevedere și evaluare condus de Thierry Gaudin; și Grupul Știință/Cultură. În schimbul unor lucrări ce puteau interesa CESTA, acesta din urmă oferea GSC localuri și o subvenție modestă. După o primă convenție în 1982
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sistemelor psihochimice și biologice. Se afla în contact cu centrul de la Palo Alto din Statele Unite și cercetările sale se articulau în jurul studiului proprietăților matematice ale rețelelor de automate, modelizarea organizării, învățare, recunoașterea formelor, evoluție, aflîndu-se astfel în avangarda cercetării în informatica aplicată la biologie. Unul dintre membrii săi, informaticiana Françoise Fogelman, considerată una dintre pri-mele conexioniste franceze, a dezvoltat la LDR cercetările sale despre rețelele de neuroni. Ceilalți cercetători, Henri Atlan, Maurice Milgram (informatician), Gérard Weisbuch (fizician) lucrau de asemenea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ce propunea folosirea tehnologiilor informaționale pentru dezvoltarea omu-lui și a societăților sale. Jacques Robin critica totuși în ea tehnoștiința, big science, sistemul comercial și militar. Se observa o mutație tehnologică, factorii imateriali fiind mai importanți decît cei materiali atît în ce privește informatica, robotica, telecomunicațiile, cît și biotehnologiile (tratament prin intermediul codurilor și al semnalelor.). Dinamica unui capitalism de piață îi părea periculoasă lui Jacques Robin pentru sistemele sociale cel mai puțin favorizate și el ținea să amin-tească faptul că vocația economiei era de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
unei societăți: una mai puțin preocupată de consum și putere. Totuși, impresionați de noile cunoștințe științifice și performanțe tehnologice, erau reticenți, în anii '70, în a vorbi despre aspectele negative legate de dezvoltarea tehnoștiinței. Se lăsau seduși de mitul unei informatici democratice și descopereau în noile mijloace de comunicare o posibilitate de a dezvolta participarea cetățenească democratică. În anii '80 și '90, atacurile împotriva "tehnoștiinței moderne ce ridică obstacolul major în dezvoltarea unei cunoașteri deschise, multidimensionale, indisociabile de viața noastră individulă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cauză. 84 Arhivele lui Jacques Robin. 85 Yves Stourdzé lucra la universitatea Paris-Dauphine. 86 Acest grup cuprinde trei sectoare: un sector destinat favorizării schimburilor între parteneri industriali, sindicate, colectivități teritoriale (Pierre-Louis Dahan se ocupă mai precis de domeniul roboticii și informaticii); sectorul de formare e încredințat lui Robert Prost, iar cel de informație/ dezbateri, lui Marie-Simone Detoeuf. 87 Michel Godet și François de Lavergne (președinte al Federației europene de cercetări economice au făcut parte din Institutul Auguste Comte. Înaintea închiderii acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
conform legii 1901 pentru instalarea CESTA, înainte de crearea EPIC, care are loc în 1983. 90 Avîndu-i ca adjuncți pe Jean-Paul Karsenty și Michel Feldmann (pus la dispoziție de Telecom). 91 Interviu cu Jacques Robin din 14 mai 1996. 92 Bătălia informatica se dezlănțuia: japonezii și americanii își împărțeau cele mai mari segmente de piață. 93 De comun acord cu instituțiile naționale, precum OCDE. 94 Technologie, Croissance, Emploi (Tehnologie, Creștere, Serviciu), La Documentation française (Documențatia franceză), colecție de rapoarte oficiale, 1983. 95
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
diferite pe milioane de calculatoare diferite, unde utilizatorii o modifică în funcție de celelalte personaje cu care o fac să interacționeze. În cazul ei, identitățile multiple sunt toate virtuale, cu excepția Minei-sursă, care este și reală și aspirată de propriul joc. Specialiștii în informatică și sociologii ne spun de altfel că acest gen de hibrid va deveni o realitate mult mai devreme decît ne-am aștepta. Deci, cu mijloace de expresie și instrumente ale imaginarului specifice, Cioran și Roussy trec prin aceeași experiență autoficțională
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
2002, și aceea a Jubileului de 150 de ani, din 2010, au fost doar semnalate în prima ediție a prezenței lucrări{\cîte 55}. Alte medalii (145 de ani de învătământ artistic la Iași, Centenarul Facultății de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată și 150 de ani de învățământ artistic la Iași, din 2010) nu ne erau cunoscute. Le vom acorda aici un spațiu de discuție corespunzător, întrucât, prin noutatea reprezentărilor, aceste se înscriu că interesante realizări în domeniu și în același
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Dealul Copoului văzut din Nord-Est, întrucât o asemenea reprezentare ar avea o motivație istorică și actuala. Medalistica Universității Tehnice „Gh. Asachi” este completată în mod fericit cu o realizare (fig. 54unifață), prilejuita de Centenarul Facultății de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată, din anul 2010. Centenarul Facultății a fost „aureolat de anvergură unor Titani ale căror performanțe științifice i-au adus în preajma premiilor Nobel: academicienii Dragomir Hurmuzescu și Ștefan Procopiu... Facultatea..., având piatră de temelie în Școala de Electricitate Industrială (noiembrie
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cîte 57}, iar luate separat devin simboluri specifice pentru domeniul tehnic (albastru), pentru iluminare prin știință (galben), pentru sărbătoarea centenarului (roșu). Mai menționam că reprezentările fac un tot unitar cu inscripția pe două rânduri FAC. DE INGINERIE ELECTRICĂ / ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ, de pe banda aurie a casetei în care medalia a fost montată. Precizam că ne sunt cunoscute și alte medalii realizate la absolvirea sau întâlnirea peste ani a unor promoții, cum este și cea din 1983 (fig 55av și 55rv
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în legătură cu funcționarea administrațiilor statului, a colectivitățile publice teritoriale, a instituțiilor publice și a oricărui organism investit cu o misiune de serviciu public. În limita atribuțiilor sale, nu primește instrucțiuni de la nicio altă autoritate"). 46 Legea din 3 ianuarie 1975 cu privire la informatică, fișiere și libertăți; legea din 17 iulie cu privire la libertatea accesului la documentele administrative; legea din 11 iulie 1979 cu privire la motivarea statului administrativ. 47 Giscard a fost pamfletat fără milă de către reviste satirice precum Le Canard Enchainé datorită stilului său de
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
publicațiilor la care scrie și cu caracteristicile direct perceptibile ale discursului jurnalistului, și, prealabil analizei semiotice directe, identifică patru etape de activitate. Odată degroșat obiectul cercetării, partea a doua a lucrării utilizează instrumentarul metodologic propriu-zis, al științelor comunicării și al informaticii, în analiza mecanismelor semiozei și strategiilor discursive specifice publicisticii eminesciene. Astfel, analiza semiozei publicisticii eminesciene utilizează modelul hexadic situațional; analiza semiotică a limbajului politic eminescian are în vedere caracterizarea lui sintactică frastică și transfrastică, semantică semie, polisemie și ambiguitate, și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
întreprindere temerară, dar încercările de a identifica răspunsuri la întrebările pe care le formulează scrisul jurnalistului se modelează odată cu lectura care oferă interpretului promisiunea unor noi cărări. Rezultat al unei cercetări realizate în cadrul unui doctorat în cotutelă, științele comunicării și informatică, lucrarea de față propune o abordare interdisciplinară a publicisticii lui Mihai Eminescu, aflată la confluența dintre domeniul semioticii și cel al prelucrării limbajului natural. Obiectul analizei îl constituie cele cinci volume de publicistică din ediția Perpessicius la care se adaugă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la inventarul metodologic al altor discipline: lingvistică, sociologie, psihologie, semantică, pragmatică etc. Analiza semiotică se sprijină pe rezultatele obținute în urma procesării corpusului cu instrumente informatice (softul Discourse Analysis Tool). Chiar dacă ponderea pe care o dețin cele două perspective, semiotică și informatică, în cadrul lucrării, este inegală, considerăm că utilizarea unor tehnici de analiză aparținând lingvisticii computaționale a permis obiectivarea cercetării de factură semiotică, contribuind la formarea unei perspective contrastive asupra limbajului publicistic românesc din cea de-a doua jumătate a secolului al
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
public în 27 septembrie 2011, la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași. Pe parcursul desfășurării cercetării, am beneficiat de îndrumarea și sprijinul profesorilor Laurențiu Șoitu și Dan Cristea, cărora le mulțumesc pe această cale. Mulțumesc, de asemenea, colegilor de la Facultatea de Informatică, care mi-au înlesnit aplicarea instrumentelor informatice în analiza limbajului eminescian, membrilor laboratorului GERIICO (Groupe d'Étude et de Recherche Interdisciplinaire en Information et Communication), de la Universitatea Lille III, și profesorului Olivier Chantraine, pentru schimburile de idei și sugestiile primite
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]