9,551 matches
-
50, ar fi scris 20. Oricum, documentele vremii sunt în concordanță cu această ipoteză. Într-un decret al lui Pepi I emis în beneficiul complexului funerar al lui Snofru este menționat „anul celei de-a 21-a întâmplări...“, iar o inscripție de la Hatnub precizează „anul celei de-a 25-a întâmplări...“. Dacă avem în vedere faptul că sistemul bienal al recensământului vitelor constituia modalitatea de datare a evenimentelor, atunci Pepi I ar fi domnit cel putin 50 de ani. Astfel, cei
Pepi I Meryre () [Corola-website/Science/312422_a_313751]
-
I, iar a doua lui Pepi al II-lea. Aceași autobiografie a lui Uni relatează expediții militare întreprinse împotriva beduinilor asiatici, la care, pe lângă soldați egipteni din întreaga țară, participau și mercenari nubieni. Acțiunile militare sunt confirmate și de o inscripție rupestra descoperită la Wadi Maghara în Sinai, datând din anul al 36-lea al domniei sale. Documentul are și o alta semnificație: menționează „(celebrarea) primei sărbători șed“ a lui Pepi I, eveniment confirmat și de inscripțiile de la Wadi Hammamat și Hatnub
Pepi I Meryre () [Corola-website/Science/312422_a_313751]
-
sunt confirmate și de o inscripție rupestra descoperită la Wadi Maghara în Sinai, datând din anul al 36-lea al domniei sale. Documentul are și o alta semnificație: menționează „(celebrarea) primei sărbători șed“ a lui Pepi I, eveniment confirmat și de inscripțiile de la Wadi Hammamat și Hatnub. Aceste expediții conduse de un înalt demnitar, numit imi-ra mesa „general“ titlu asociat și cu cel de „șef al lucrărilor“ (imi-ra kat), aveau scopul de a exploata minele de turcoaza și de cupru din Sinai
Pepi I Meryre () [Corola-website/Science/312422_a_313751]
-
Skáldaspillir. La sfârșitul secolului X, tradiția a început să dispară și să miște spre Islanda. Domnitorii Norvegiei precum Eiríkr Hákonarson și Sfanțul Olaf angajau în principal poeții islandezi. În timpurile păgâne alfabetul runic a fost unicul folosit pe teritoriul Norvegiei. Inscripțiile păstrate din această epoca sunt în mult dedicații memoriale și formule magice. Una dintre cele mai lungi este cea din piatră Eggja, scrisă probabil în secolul VIII, care conține aluziile magice sau religioase. Aproape între 1000 și 1300, creștinismul a
Literatura norvegiană () [Corola-website/Science/312449_a_313778]
-
bisericii și catapeteasma din lemn de tei au fost pictate în ulei, în anul 1853, de către pictorul grec Haralambie Agnostul din Constantinopol. Cu acel prilej, a fost pictat pe peretele vestic al pridvorului, în stânga intrării, un tablou votiv cu următoarea inscripție cu caractere chirilice: "„Ghervasie s[c]himonah cu metaniia din sf[â]nta mănăstirea Neamțului fiind nacealnec acestui sf[â]nt lăcaș Durău și biserica din temelie zidită prin osârdiia cuvioșiei sale și împreună [cu] ostenitori[i] părinți, Pimen ieros
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
desfășurându-se cu cheltuiala doctorului Paul Gotcu și a altor credincioși creștini. Picturile au fost realizate în tehnica encaustică, fiind reprezentate motive împrumutate din ocupațiile, portul și înfățișarea locuitorilor din aceste părți. Deasupra intrării în pronaos a fost pictată următoarea inscripție: "„Cu voia Tatălui, binecuvântarea Fiului și ajutorul Sfântului Duh, în vremea păstoriei I.P.S. Nicodim, mitropolitul Moldovei, prin strădania doctorului Paul Gotcu și sprijinul câtor-va drept credincioși creștini, împodobitu-s'a acest sfânt lăcaș, în milostivă clacă, de studenții și
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
naos și altar. Pridvorul este separat de pronaos printr-un perete de zid străpuns de o ușă. Pe peretele deasupra ușii se află câte o pisanie (pe cel din pridvor pisania originală cu caractere chirilice, iar pe cel din pronaos inscripția pictată în 1937). Pronaosul și naosul au bolta de formă semisferică sprijinită direct pe pereți. Catapeteasma bisericii este sculptată în lemn de tei și poleită cu aur, fiind pictată de un pictor de la Constantinopol în 1853. Printre icoanele vechi ale
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
de mii de aspri, care sunt dăruiți lăcașului de cult. Un alt document de la 8 octombrie 1612 arată că Maria Stolniceasca dă o carte mănăstirii Jitianu prin care îi dăruiește un sălaș de țigani. Istoricul Nicolae Iorga îl menționează în "Inscripții", ca fondator al mănăstirii vechi de la începutul secolului al XVI-lea, pe stolnicul Jițianu. Din alte documente s-a constatat că încă din 12 mai 1613 mânăstirea Jitianu avea peste jumătate din satul Jimnic, iar la 7 noiembrie 1616, Alexandru
Mănăstirea Jitianu () [Corola-website/Science/312450_a_313779]
-
mănăstire a fost construită între anii 1654 - 1658 din porunca doamnei Bălașa, care era soția domnitorului Constantin Șerban Basarab. A fost terminată în 1701 de egumenul Popa Luca de la Sfetagora și de Petru Obedeanu care era mare armaș. Conform unei inscripții din 1731, tot atunci au fost zugrăvite tinda și chiliile. Alte reparații au fost făcute în 1812, de Arhimandritul Dorotei Craioveanul și 1856, când a fost restaurată și pictura despre care nu există alte date. După secularizarea averilor mănăstirilor din
Mănăstirea Jitianu () [Corola-website/Science/312450_a_313779]
-
învins pe regele Piyusti și i-a cucerit capitala, Hattusa, pe care a distrus-o, a sădit salată peste ea și a blestemat locul. Mai târziu Hattusa avea să ajungă capitala Imperiului Hitit. Numele lui Anitta mai apare pe o inscripție de pe un pumnal descoperit la Kültepe și, împreună cu cel al tatălui său Pithana, pe diferite alte inscripții, precum și în tradiția hitită.
Anitta () [Corola-website/Science/312819_a_314148]
-
salată peste ea și a blestemat locul. Mai târziu Hattusa avea să ajungă capitala Imperiului Hitit. Numele lui Anitta mai apare pe o inscripție de pe un pumnal descoperit la Kültepe și, împreună cu cel al tatălui său Pithana, pe diferite alte inscripții, precum și în tradiția hitită.
Anitta () [Corola-website/Science/312819_a_314148]
-
spre sfârșitul videoclipului. În Regatul Unit, videoclipul a avut premiera abia pe data de 30 iulie 2008, pe canalul Channel 4. Începutul videoclipului le surprinde pe fete blocate în trafic, într-o mașină, Nicole fiind surprinsă având un inel cu inscripția „famous” (faimos). Acestea cântă începutul înainte de a ieși din mașină și de a atrage atenția celorlalte persoane prinse în trafic. După începerea refrenului, fiecare membră a grupului se află pe câte o mașină, performând un dans deasupra acestora. Mai apoi
When I Grow Up () [Corola-website/Science/312810_a_314139]
-
în jur, fiind înconjurate de o mulțime de baloane de săpun. În timpu următorului refren, grupul urcă și dansează pe o schelă, atrăgând atenția muncitorilor dein jur. În timpul strofei solo a lui Scherzinger, aceasta este surprinsă într-o încăpere cu inscripția Pussycat Dolls, înconjurată e beculețe și cu o oglindă mare în dreapta. Mai apoi grupul danseză în timpul părții introduse special pentru această interpretare, în vecinătatea unui vehicul și al unor camere de filmat. Videoclipul a primit șase nominalizări în cadrul MTV Video
When I Grow Up () [Corola-website/Science/312810_a_314139]
-
Rânduiala scenelor religioase respectă Erminia post-bizantină tradițională. Pe boltă apare Sf.Treime și Maria cu pruncul, Serafimii, iar pe pereți se vede teoria Sfinților Ierarhi. Iconostasul prezintă tradiționalele registre cu Apostoli, Prooroci, iar în partea superioară Răstignirea, fiind datată prin inscripție în anul 1796. Bolta naosului prezintă în ax imaginile în medalioane a Celui vechi de zile, Pantocratorului, Sf. Duh și Maica Domnului. De o parte și de alta au fost zugrăvite scene din ciclul Hristologic și cel Marial (Sf.Maria
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
Petrindu, jud. Sălaj, 1835 (biserică transferată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei „Traian Vuia” din Cluj). Creația maestrului zugrav din Gilău este de fiecare dată semnată (...„prin mâna mea smeritul zugrav Dimitrie Ispas” etc.). În absida altarului se păstrează fragmentar următoarea inscripție , redactată în română cu caractere chirilice: „Cine se vor întâmpla a sluji în această sfântă biserică ca să fie dator a pomeni...Teodor, Iov, Ioan, Dimitrie, Marie, ...neamul lor ca și pre dânșii să-i ierte milostivul Dumnezău. Zugrăvitu-s-au
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
frumos îmbinate între ele, apar și în altar, unde se mai văd scene din pictura parietală de la începutul secolului al XIX-lea. Pictura. Biserica a fost pictată în 1829 de Dumitru Ispas și fiul său Ioan, așa cum reiese dintr-o inscripție amplasată în naos: „Slavă cinste și închinăciune unuia Dumnezeu cel slăvit în S(fânta) Troiță carele ne-au ajutat după început de am ajuns și la sfârșitul. Zugrăvi-tu-s-au această S(fântă) B(iserică) în anul 1829 în zilele preaînălțatului împărat
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
dotat nativ, dar care nu are o pregătire prea temeinică”. În dicționarul său, Marius Porumb îl prezintă astfel: , Are un simț deosebit pentru decorativ, iar cromatica vioaie a picturilor sale dă o notă sărbătorească ansamblurilor murale.” După unele descoperiri de inscripții s-au mai putut lămuri și alte aspecte ale biografiei sale creatoare. Astfel, arată Marius Porumb, ,începând cu primul deceniu al secolului al XIX-lea a avut colaboratori pe Ștefan și Ursul, iar mai târziu pe fiul său Ioan". În legătură cu
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
naos și pronaos, tinde la slăbirea pretențiilor artistice și crede că partea leului în executare a avut-o fiul său Ioan". Cu o mână mai puțin sigură în continuarea literelor mărunte, care poate fi și a fiului său, lasă trei inscripții, două în pronaos și una în altar. În pronaos, deasupra ușii se află cea mai amplă, adevărata pisanie, în stilul caracteristic meșterului nostru: „Slavă, cinste și închinăciune unuia Dumnezeu cel slăvit în Sf. Troiță care ne-au ajutat după început
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
fondul de sculptură în lemn al poporului român”. Între naos și pronaos exista un perete astfel încât femeile puteau doar să audă slujba nu să și vadă. Când acest perete a fost tăiat, probabil în timpul păstoririi episcopului Vasile Moga, a dispărut inscripția referitoare la anul construcției bisericii, 1730, care se afla deasupra ușii naosului. ”Monumentul a fost ridicat conform datelor săpate într-o bârnă a peretelui de sud al naosului și pe usciorii ușii de intrare în naos, în anul 1730, în
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
a peretelui de sud al naosului și pe usciorii ușii de intrare în naos, în anul 1730, în luna august cu contribuța a tot satul și prin grija preotului Popa Ioan, de către meșteri lemnari deveniți anonimi prin ruinarea parțială a inscripției”. Naosul și absida au o boltă semicirculară, iar pronaosul este tăvănit cu scândură nouă, deasupra lui înălțându-se turnul cu coif piramidal. Suprafața totală a bisericii este de 72 mp (4x18m). Biserica din Stolna “deține una dintre cele mai mici
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
lemn de stejar cu picior din piatră. Crucea Răstignirii de asemenea este din lemn și are o înălțime de doar 15 cm. Clopotul se trage din pronaos. Până în 1999, când s-a fisurat, exista un clopot de 18 kilograme, fără inscripție. Acesta a fost înlocuit la începutul anului 2000 cu un altul de 38 de kilograme executat de S.C. Armătura S.A. din Cluj-Napoca. Acoperișul original unic pentru naos și pronaos și mai scund pentru altar este din șindrilă, peste acesta a
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
pentru naos și pronaos și mai scund pentru altar este din șindrilă, peste acesta a fost așezată tablă. Absida altarului și iconostasul au fost zugrăvite în 1730 de un zugrav anonim, iar 1772 a fost rezugrăvită complet așa cum rezultă din inscripția de pe tâmplă. Repictarea iconostasului și a altarului a însemnat o retușare a chipurilor, mâinilor, nimburilor și cutelor de la veșminte, fără alterarea poziției inițiale a scenelor. Sistemul iconografic urmat de primul zugrav este foarte interesant, al cărui rezonanțe foarte vechi le-
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Domnului cu Pruncul Hodighitria, sec. al XVIII-lea; Intrarea în Ierusalim și o icoană pe sticlă, reprezentând-o pe Maica Domnului. Biserica este sfințită de arhiereu, nu se cunoaște precis nici data, nici numele arhiereului. Se presupune pe baza unei inscripții ce se află deasupra ușii diaconești dinspre miazănoapte că slujba târnosirii a fost săvârșită la 6 decembrie 1874 de către Ioan Popasu al Caransebeșului (1865-1889), ales mitropolit al Ardealului, dar nerecunoscut de autoritățile austriece. În 1937 se mai păstra un vechi
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Roman Emil (1975-1983), Rad Teodor (1983-2010), iar în prezent, începând cu anul 2010, preot paroh este Racolța Mihai-Valentin. Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Berind, comuna Sânpaul, a fost construită în anul 1752, după cum rezultă dintr-o inscripție păstrată pe prestol, dar la acea dată ea a înlocuit, indubitabil, biserica de lemn menționată în Conscripția din 1733 a episcopului blăjean Inochentie Micu Klein. Edificată după obiceiul pământului, în cimitirul satului, pe o fundație de piatră, biserica este construită
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
la coamă, căpriorii fiind fixați pe câte o cosoroabă așezată pe consolele formate de capetele mai lungi ale ultimelor bârne din pereți. Pictura murală, care se păstrează fragmentar, a fost realizată în 1841 de pictorul Simion Mărincan, ceea ce reiese din inscripția aflată deasupra ferestrei de sud-est a naosului: „S-au zugrăvit această sfântă biserică in zilele înălțatului împărat Ferdinand, fiind episcop al Ardealului Măria sa Ioan Lemeni și protopop al acestei dieceze Teodor Boldim, iar preot local Pop Antonie și s-au
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]