9,120 matches
-
Filosofia vestimentației, Thomas Carlyle, 282 pag., 35.000 lei • Fragmente dintr-un discurs incomod, Luca Pițu, 225 pag., 72.000 lei • Imposibila neutralitate, Gh. Grigurcu, 460 pag., 32.640 lei • În căutarea maestrului, George Bălan, 256 pag., 33.500 lei • Ironia, Mircea Doru Lesovici, 384 pag., 45.900 lei • Jurnalul de călătorie al unui filosof vol. 2 (China, Japonia, America), H. Keyserling, 392 pag., 58.000 lei 1 N. Luhmann, L'invraisemblance de la communication, in Revue internationale des Sciences sociales, vol
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
întregului sat. în același stil s-au ridicat căminele culturale din satele comunei, Punctul sanitar Vatra, bisericile din Vatra și Baranca, autoritățile oficiale limitându-se într-o primă fază să le înregistreze în scriptele oficiale ca un obiect emobil... Trista ironie a unui mare cărturar din perioada interbelică după care satul poate mai mult decât statul se repeta și verifica la Hudești în actualitatea autorului acestei cărți participant el însuși la unele din aceste activități... Devine remarcabilă în perspectiva timpului, activitatea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nivelul locutorului: managementul deficitar al emoțiilor; deficiențe în pronunție; disconfort fizic (probleme de sănătate, senzație de frig, cald etc.) sau psihic (stări/sentimente negative, neîncredere, grad scăzut al stimei de sine, atitudine de culpabilizare, victimizare etc.); prejudecăți; manifestări ale criticii, ironiei, sarcasmului, răutății, ostilității, atitudinii discriminatoare etc.; ignorarea feedback-ului verbal și/sau nonverbal al interlocutorului; stilul dictatorial, autoritar, intimidant, manipulator etc. de comunicare; * disfuncții în planul construirii, codificării și transmiterii mesajului: insuficienta cunoaștere, de către locutor, a informațiilor pe care dorește
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prieten, pentru a nu-i deranja pe cei din jur, în salonul de spital; sau un copil bucuros, entuziasmat bunicilor care au venit în vizită; sau o persoană cu deficiențe de auz unui prieten etc.), exprimând bucurie reală sau, dimpotrivă, ironie, nemulțumire etc. III.2. Tehnici ale instanței interlocutoriale reperabile în comunicare/comunicarea-teatru Instanța interlocutorială este concretizată, în comunicarea interpersonală, respectiv în cea didactică/educațională, în persoana căreia i se adresează locutorul interlocutorul asumându-și, în context, un anumit rol (de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
siguranță, insistența colegului meu de a fi reexaminat a fost pentru Profesor cea mai bună dovadă că acesta se pregătise temeinic. Spiritul critic, spiritul de dreptate, cerința ca fiecare să-și facă treaba corect, dârzenia cu care își apăra ideile, ironia fină, adesea caustică, și chiar un comportament uneori mai puțin convențional față de persoanele cu care intra în contact sunt alte caracteristici ale acestei personalități complexe care a fost Profesorul Ștefan Procopiu. Iată o scenă la care, întâmplător, am fost martor
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
din partizanii cei mai convinși ai continuării politicii noastre tradiționale alături de Puterile Centrale”. Volumul de față, Acțiunea politicii rusești în Țările Române..., alcătuit pe baza „părerilor și aprecierilor agenților oficiali ai națiunii prietene și aliate cu Rusia” (precizează cu fină ironie autorul), se referă la perioada cuprinsă între 1774, anul tratatului de la Kuciuk-Kainargi (semnat la 21 iulie) și Războiul Crimeii, încheiat cu tratatul de la Paris, din 18/30 martie 1856. „Extractele de mai sus - precizează autorul, referindu-se la natura informațiilor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
contopire care amintește în mod izbitor de Germania hitlerista”. De exemplu, Al. Rankovici, „acest Himmler al Iugoslaviei”, întrunește în persoana să „pe șeful poliției de tipul Gestapoului, pe secretarul organizatoric al Comitetului Central și pe conducătorul secției de cadre”. Cu ironie nedisimulata este criticată menținerea denumirii de Partid Comunist, acesta având prea puțină legătură cu adevăratul partid, situație similară în cazul lui Hitler și Goebels, ce „denumeau partidul lor muncitoresc și chiar socialist”. Tito și colaboratorii sunt asemănați cu niste „corbi
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
toate drepturile, „cu scuzele de rigoare ale celor care l-au analizat și supravegheat în acea perioadă tristă și grea pentru el și familia sa”. La întrebările celor care doreau unele explicații, ar fi remarcat cu o undă de fină ironie: „ Mulțumesc partidului că nu m-a împușcat și sunt în viață alături de cei care mă cunosc, adevărat idealist politic radical al P.C.R., luptător antifascist al cauzei muncitorești”. La 5 mai 1952 a fost sărbătorită cu mare fast, în întreg lagărul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
datorită închiderii acestora lumii externe, iar ea se produce forțat, la presiunile internaționale, ale organizațiilor neguvernamentale și ale presei. În fața civilizării inevitabile, schimbările sînt mai întîi formale, de multe ori adoptate prin mimarea lor. Drepturile deținuților sînt subiect de frecvente ironii și batjocoriri din partea cadrelor. Deși sînt interzise apelativele jignitoare (bă țigane!) și înlocuite cu altele de politețe (domnule deținut), deseori sînt auzite cadre care îmbină ambele formule de adresare (domnule deținut, bă țigane!) spre distracția colegilor și ca o formă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de participare creează o nouă înjosire a celorlalți, datorată faptului (adus la conștiința tuturor) de a nu fi luat nici o măsură. Botezul își atinge punctul culminant al umilinței la duș, cînd spectacolul batjocoririi se centrează pe nuditatea arestatului, subiect al ironiilor usturătoare. Această formă de pre-viol în grup e însoțită de un viol verbal (impotentule, păpușă etc.), apoi de amenințările cu lovirea peste sex sau castrarea și chiar de atingeri ale trupului novicelui. Botezul nu numai că este cunoscut de către cadre
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sau unor gardieni sînt luate peste picior, mai ales de către deținuți, în prezența altor cadre ("băi, animalule!", "tu ești doar un milițian prost!", "ce crezi că a găsit șeful statului la o brută ca tine?"). Cum legendele sînt sursă a ironiilor și agasărilor, unii își dezvoltă mecanisme de apărare, de evitare a confruntării cu agenții stresori. Cînd povestea romanțată a furtului e contrazisă de un "tovarăș" arestat pentru aceeași faptă, condamnatul va încerca să se mute în altă secție decît acesta
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în rîndul societății libere. Nu este întîmplător faptul că revolta din 1989 a început la Jilava pe 17 decembrie, înaintea revoltei populare a bucureștenilor și în același timp cu cea a timișorenilor ("Revoluția română a început în pușcărie" spun cu ironie cadrele, referindu-se la acele evenimente). Decizia de interzicere a mijloacelor de informare și zvonurile lansate că deținuții vor fi trimiși să lupte împotriva ungurilor care vor să ia Ardealul sau că s-a dat deja un decret de liberare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
despre pedeapsă și despre deținuți specifică totalitarismului care a dominat secolul trecut, în care arestatul trebuie supravegheat și la duș ca să nu încerce tot felul de acțiuni subversive și trebuie, de asemenea, umilit prin expunerea nudității lui privirilor celorlalți și ironiei cadrelor. Această formă de viol colectiv dărîmă și reconstruiește ierarhii informale, în funcție de lungimea organelor sexuale, arătate ostentativ sau ascunse rușinos în căușul palmelor. Structura camerelor de baie permite utilizarea lor ca locuri de pedeapsă, multe din acțiunile violente dintre deținuți
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
curs) sînt priviți cu respect de către ceilalți și ajutați să înțeleagă mai bine mecanismele justiției și sensurile legilor. În schimb, deținuții care încearcă să studieze anumite lecții predate sau să facă anumite exerciții sînt taxați ca "intelectuali", devenind rapid ținta ironiilor usturătoare și a bătăii de joc a celorlalți. Rolul personalului ca promotor al educației așa cum recomandă toate organismele internaționale este ignorat atît de angajați cît și de deținuți. De către angajați, deoarece aceștia sînt supuși unor munci tot mai diverse și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
presa este una ambivalentă și tensionată 229. Transmisiunile unor știri sau reportaje din închisori pervertesc realitatea (așa cum o văd ei) sau ascund multe lucruri importante, maculîndu-le și mai mult imaginea publică, întărind stigmatizarea deja existentă. Anumiți reporteri sînt ținta unor ironii permanente, apariția lor pe micul ecran chiar atunci cînd transmit despre lucruri total străine mediului penitenciar trezind antipatii la unison. Pe seama lor se fac bancuri ce stîrnesc hohote de rîs neînțelese de un neinițiat. Am asistat la o scenă în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
caldă. Iar el a venit ca cel mai ordinar om, ca Ghiță Luca, care dormea prin șanțuri. Dacă-l întrebai unde a dormit, îți răspundea că la hotel, la hotelul de lângă gară. Lângă gară sunt doar niște șanțuri și prundiș... Ironia mătușii mele mi se părea excesivă, am lăsat-o totuși să-și reverse mânia, încât n-am îndrăznit să mă apropii de unchiul meu. Hai, mănâncă ceva, spuse mătușa. Nu te uita la el. Apoi, către bărbatul ei: Din cauza ta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
a induce omului aparenta lipsă a predestinării, a cercului strâmt, a ilogicului existențial (dacă totul respectă un tipar prestabilit, dialectica FIINȚEI nu mai are sens, devine absurdă și atunci omul nuși mai justifică rostuirea în lume). „Norocul” lui Iona este ironia sarcastică a sacralității care sacționează gestul pescarului de a se socoti un Dumnezeu laicizat, pecetluind viața altor ființe (). Tabloul IV conturează a patra treaptă, a conștiinței pure, unde ființa umană își regăsește Sinele, după experiența dramatică a impunerii altor legi
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
religii, formațiuni statale adesea ireconciliabile. Străduința mea de a comunica fără ostentație, disponibilitatea și răbdarea de a accepta, cel puțin de dragul schimbului de opinii, a argumentației de multe ori contrare oricărei abordări logice, înfrânându-mi tentațiile de a apela la ironii sau alte artificii de natură să împiedice comunicarea sinceră și deplină, a fost un exercițiu conștient impus pe care nu îl regret, nu am ce să îmi reproșez. Trecut aproape tacit în rândul celor chemați să ia decizii direct, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
puținul pe care mai putea să îl rostească, mi-a cerut mâna, să mi-o sărute, de "la revedere". Maestrul. Îl numește așa pe Marcel Guguianu, nu doar de când acesta a întors spatele vieții pământești. Nu e nici urmă de ironie, ci doar respect. — A fost o iubire haiducească între noi. În splendoarea de oază intelectuală pe care o crease tata acasă, la Bucium, unde veneau toți poeții și artiștii, de la George Lesnea, Aurel Felea, Nina Cassian, Nicolae Tăutu, Radu Boureanu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
A fost minunat să construiesc împreună cu Viorica acest caracter atât de fațetat și de complex. Am încercat să pun în valoare cât mai multe aspecte ale personalității Vioricăi: frumusețea ăexal tată de costumele pe care i le-am creat), aristocrația, ironia, pa siu nea, me lancolia... Cred că Viorica a reușit să redea singu rătatea disperată a prințesei ruse. Mi-o amintesc în acest rol cu intensă emoție. A fost impresionant să ne revedem după mulți ani la Ma drid, pe
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
de jurnal recompun o personalitate ce continuă să ne impresioneze prin luciditate, profunzime și spirit. în România, opiniile asupra operei sale erau împărțite. Nicolae Iorga îi reproșase cu severitate poziția de casta din Izvor... („Cu inima, doamna, nu cu inteligență!” ). Ironia sorții a făcut ca poziția socială să fi dăunat mai degrabă destinului literar al Marthei Bibescu, conform unei prejudecăți « rezistente i: literatura bună se face în izolare departe de agitația saloanelor. Iorga atribuia pe nedrept scrierilor prințesei un oarecare sentimentalism
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
îi vor revela un adevăr istoric: Adevărul istoric, față de care prozatorul se simte dator, deoarece Moromeții face un salt în timp între primul volum și cel deal doilea, este spus în felul specific al lui Preda, cu binecunoscutul amestec de ironie, umor, invectivă, meditație: Prin reductibilitate, "văgăuna” este a satului Siliștea Gumești; asupra acestuia se așterne istoria pentru care "colectivitatea”, deprinsă să trăiască într-un alt timp decât cel istoric, nu optează, ci se lasă cotropită, nu pentru că nu are voință
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
Ticu Dumitrescu sau Mircea Dinescu, deveniți "eroii" națiunii române. Cum pot fi interpretate cazurile celor de la Otopeni? pentru că sunt declarați eroi! copii care au fost împușcați de niște criminali iresponsabili fără ca să aibă vre-o acțiune de luptă; dar culmea ironiei, cei vinovați au fost avansați, promovați, decorați, invocânduse "revoluție" ,încălcându se cele mai elementare reguli de justiție și adevăr.Probabil, acei morți nevinovați s-au răsucit în mormânt de rușine și de atâta nedreptate! Aceleași unități de măsură au fost
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ritoricesc”, alegoria îi permite autorului jocul cu aparențele și cu ambiguitățile, îi justifică excesul deformant, îi motivează limbajul cel mai excentric și facilitează fantezia cea mai debordantă, în stare de metamorfozele cele mai neașteptate, de hibridările cele mai ciudate, de ironiile cele mai mușcătoare. încercând să conducă cititorul în sensul inculcat de el, Cantemir îi sugerează acestuia posibilitățile interpretative și, pentru atingerea acestui scop, nu renunță la nimic: ființe straniu metamorfozate (ca în infernul dantesc), viziuni fantastice, demne de Bosch, imagini
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
la scară prin “neputința întoarcerii firii spre bine”, adică imposibilitatea vindecării de grava boală morală ce-l măcina interior: Trezindu se, Hameleonul interpretează visul în avantajul său, inhibându-și astfel temerile. Dacă în cazul celorlalți adversari ai săi Cantemir folosește ironia și satira, în cazul Hameleonului sarcasmul este atât de puternic încât devine pletoric, își uită punctul de plecare iar limbajul este din ce în ce mai înverșunat și mai violent, încât ura autorului devine transparentă. îngrozitoarea făptură crește și devine din ce în ce mai amenințătoare, transformându-se
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]