8,611 matches
-
Partea întâi s-a încheiat cu o Giampara de Liviu Mărculescu, dirijor Doru Morariu, cu acompaniamentul unui grup de jazz al Filarmonicii. Deși programul a fost lung, a fost recepționat cu mare plăcere. În deschiderea părții a doua, piesa corală Mântuire de Gheorghe Firca și Cântați cu noi, ca primă audiție absolută a lui Achim Stoia, s-au bucurat de succes. Ca amfitrion, Doru Morariu, cu un gest jovial, a invitat la pupitru pe dirijorul George Vintilă care, la cei aproape
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
o Carte de Onoare a comunei Hlipiceni. Prin frecventarea bisericii cu două hramuri: „Adormirea Maicii Domnului și a Sfântului Nicolaie”din satul Hlipiceni, la intrare în acest locaș sfânt, pe peretele din dreapta se poate citi „SPRE AMINTIRE VECINICĂ La anul mântuirii 1920 în timpul domniei regelui Ferdinand al României, mitropolit al Moldovei fiind I.P.S. Dr. Pimen, s-a terminat de restaurat și s-a sfințit acest sfînt locaș ale cărui lucrări au fost începute în anul 1913, preot al acestei parohii fiind
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
o Carte de Onoare a comunei Hlipiceni. Prin frecventarea bisericii cu două hramuri: „Adormirea Maicii Domnului și a Sfântului Nicolaie”din satul Hlipiceni, la intrare în acest locaș sfânt, pe peretele din dreapta se poate citi „SPRE AMINTIRE VECINICĂ La anul mântuirii 1920 în timpul domniei regelui Ferdinand al României, mitropolit al Moldovei fiind I.P.S. Dr. Pimen, s-a terminat de restaurat și s-a sfințit acest sfînt locaș ale cărui lucrări au fost începute în anul 1913, preot al acestei parohii fiind
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ca pe unul pe care nu-l interesează cine va Învinge, ci cu cine trebuia să mergem, chiar dacă ar fi fost să fim Învinși. „Din acest război va ieși sau hegemonia germană sau hegemonia rusească. Hegemonia germană Înseamnă pentru noi mântuirea, cea rusească sfârșitul, fiindcă vom sta În drumul Rusiei către Constantinopol.” Noutatea discursului, din perspectiva lui Duca, era aceea că bătrânul conservator a atras atenția monarhului că Rusia Învingătoare nu ar fi tolerat În România o dinastie Hohenzollern, că va
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
atât în ce privește tipu rile de corăbii, cât și modalitatea de atac a tâlharilor. Într-o altă secvență, kir Iani a ridicat pe catargul Penelopei steagul piraților (negru, cu capul de mort și cu cele două ciolane hâde, semnul morții fără mântuire), pentru a fi reperat de vasele de război și eliberat din situația neconvenabilă în care îi ajunsese corabia. Steaguri piraterești au apărut și pe catargele Speranței, negru și roșu, atunci când corabia a ajuns în largul insulei Musarah, din Marea Roșie, și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
nasc în sânul națiunii. „Viitorul nostru e în gloatele largi ale poporului de la țară. Sufletul acestui popor e crescut în religiozitatea casei bătrânești, cu busuioc și lumânare. Aceste gloate trebuiesc cultivate, luminate și păstrate în morala părinților noștri și atunci mântuirea va fi și a noastră”, era unul dintre crezurile lui Cotlarciuc, pentru care a fost apreciat de către toți contemporanii lui. Vasile Loichiță, care l-a cunoscut îndeaproape pe mitropolit, afirma: „toți panegiriștii, de diverse nuanțe, și oficiali și neoficiali, cari
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
era atât de mare, încât la Roma se susținea: mai bine nicio Biserică decât o Biserică ortodoxă - catolică; iară la Constantinopol predomina părerea: mai bine turbanul turcesc decât infula papală. Iarăși birui ura, rodul Satanei... Sosise un veac nou. Așteptam mântuire de la cultură. Atunci izbucni războiul mondial. Nu om contra omului, nu individ contra individului, ci popor contra altui popor, biserici contra altor biserici. Nici urmă de iubire! Ura și răutatea serbau orgii. Și panahida de astăzi pentru fericitul patriarh Tichon
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
însuși că munca sa e zadarnică”. În continuare, autorul trece la subiectul propriu-zis al lucrării sale, vorbind despre metoda psihologică și calea ce duce la ținta predicii și împlinirea ei. Menirea unei predici trebuie să fie preamărirea lui Dumnezeu și mântuirea oamenilor, iar ținta va fi atinsă în momentul în care predicatorul va ține o cuvântare care va influența întreg sufletul omenesc. Preotul nu trebuie să uite că predica este o artă, iar „arta de a cuvânta e o desteritate, ce
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
conferința de la Stokholm, în „Candela” anului 1925, cuvântare prezentată în capitolul despre participarea mitropolitului la conferințele internaționale. Pastorale, cuvântări și discursuri Pentru a se vedea spiritul oratoric al mitropolitului Nectarie și felul cum și-a îndrumat el credincioșii pe calea mântuirii, este necesar a se reproduce câteva cuvinte din puținele pastoralele care au fost redactate și s-au păstrat în paginile revistei „Candela”, așa cum sunt enumerate mai sus. Astfel, în anul 1923, apare în paginile revistei, Pastorala de Crăciun a
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
lui Dumnezeu Episcop al Cetății - Albe, Ismail, Tuturor Ortodocșilor Creștini din Eparhia noastră dela Dumnezeu har, iar dela Umilința noastră binecuvântare”. Printre altele, mitropolitul spunea: „Bucurie mare domnește astăzi peste tot pământul locuit de ortodocși...ne aduce aminte de începutul mântuirei [...]. În aceste momente de amintiri dulci de mântuire Eu ca Episcop nu pot lipsi din mijlocul vostru [...]. În ziua de astăzi, ca și pe timpul Mântuitorului nostru domnește nemoralitatea, lipsa de credință și răutatea care se poate asemăna cu răutatea și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Ortodocșilor Creștini din Eparhia noastră dela Dumnezeu har, iar dela Umilința noastră binecuvântare”. Printre altele, mitropolitul spunea: „Bucurie mare domnește astăzi peste tot pământul locuit de ortodocși...ne aduce aminte de începutul mântuirei [...]. În aceste momente de amintiri dulci de mântuire Eu ca Episcop nu pot lipsi din mijlocul vostru [...]. În ziua de astăzi, ca și pe timpul Mântuitorului nostru domnește nemoralitatea, lipsa de credință și răutatea care se poate asemăna cu răutatea și necredința lui Irod [...]. Bogatul nu e mulțumit, săracul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
e o vale de plângeri [...]. Nașterea lui Hristos la timpul său nu era pe placul tuturor, în frunte cu Irod se cutremurau toți păcătoșii [...]. Ne-a mai rămas însă mângâierea că o parte mare din poporul nostru e însetat după mântuire [...]. Unde poporul s-a lăsat de biserică, acolo și Dumnezeu și-a întors fața Sa de la dânsul [...]. Cu aceste vă doresc și Eu, din mila lui Dumnezeu, Episcopul Vostru, sărbători fericite; iar pentru anul nou un început sănătos și spornic
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Bisericii Române, iar Nectarie Cotlarciuc și-a câștigat locul în istorie datorită bogatei lui activități, datorită unei vieți energice, o energie pe care a îndreptat-o exclusiv către lucrarea și slujirea Bisericii, către scrisul cărților și către îndrumarea credincioșilor spre mântuire. Misiunile grele pe care a trebuit să le îndeplinească, și înfăptuirea acestora cu simțul răspunderii, au făcut din Nectarie Cotlarciuc un mare misionar. A câștigat simpatia străinilor ortodocși și apusenilor, iar acasă la el a avut de luptat cu mizeriile
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
E adevărat că Dumnezeu nu folosește metodele omenești. Ceea ce lumea „aruncă“ și consideră un „nimic“, El o folosește pentru lucruri mărețe. De obicei, Dumnezeu îi alege tocmai pe cei mai săraci și mai incapabili ca să-și realizeze planurile sale de mântuire, pentru că vrea să se știe că El este Autorul și nu oamenii. De aceea, totul trebuie raportat la El, numai la El, totdeauna la El. În primii ani de viață ai acestei Opere, mă asaltau îndoieli puternice. Strâmtorarea îmi tăia
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mizerie“ și un mare păcătos, fii liniștit că Domnul nu te va repudia. El te acceptă așa cum ești, ba chiar e fericit să te facă să simți bucuria de a fi iertat, iubit și ales, ca să-și realizeze planul de mântuire pentru tine și pentru lumea întreagă». PARTEA ÎNTÂI Capitolul I Anul Domnului 1873 Situația socio-politică în Italia și în Veneto Italia, după agitatele și întortocheatele evenimente politice și militare, și-a înfăptuit unitatea națională. Datorită unor neînțelegeri, viziuni parțiale și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
îi stimula la studiu, dar, mai ales, insista ca ceea ce predicau să fie materializat în viață și să fie orientat spre împlinirea obiectivului pastoral, departe de elucubrațiile filozofice și de abstracțiile «inovatorilor». Un alt subiect care îi stătea la suflet: mântuirea oferită tuturor (universalitatea mântuirii), docți și ignoranți, bogați și săraci; o atenție aparte trebuia rezervată însă celor săraci, celor umili, celor bolnavi, muncitorilor, marii mase a poporului ignorant. Spre deosebire de predecesorii săi, care păreau preocupați îndeosebi de magisteriul teoretic, pentru el
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
dar, mai ales, insista ca ceea ce predicau să fie materializat în viață și să fie orientat spre împlinirea obiectivului pastoral, departe de elucubrațiile filozofice și de abstracțiile «inovatorilor». Un alt subiect care îi stătea la suflet: mântuirea oferită tuturor (universalitatea mântuirii), docți și ignoranți, bogați și săraci; o atenție aparte trebuia rezervată însă celor săraci, celor umili, celor bolnavi, muncitorilor, marii mase a poporului ignorant. Spre deosebire de predecesorii săi, care păreau preocupați îndeosebi de magisteriul teoretic, pentru el, acțiunea pastorală trebuia să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
toată viața. Toate scrisorile sale începeau prin cuvintele: În fața Răstignitului meu...», pentru a face de parcă cât mai credibile și mai tangibile acele afirmații. Datorită acestei devoțiuni, don Calabria și-a maturat conștiinciozitatea de a fi «victimă» oferită lui Dumnezeu, pentru mântuirea sufletelor și spre binele omenirii. Cerea totdeauna și tuturor: «Vă cer darul rugăciunii, ca să înțeleg valoarea suferinței... pentru că sufletele și operele lui Dumnezeu costă enorm... costă chiar Sângele lui Dumnezeu!». Este evident că bunii maeștri Stigmatiști au avut un rol
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
liturgic. Toți băieții de la oratoriu aveau să-și păstreze o amintire plăcută despre acel tânăr serios și zelos, cu privirea dulce și cu vorba înțeleaptă, mereu preocupat să-i cheme să participe la slujbele religioase, la evitarea răului și la mântuirea sufletului. Se făcuse simpatic tuturor. Surâsul său melancolic revela suferințele pătimite care l-au maturizat înainte de vreme. Un tovarăș de-al lui de joacă spunea: «Simțeam în tânărul Calabria ceva aparte, sugestiv, ceva ce nu întâlneam în ceilalți dintre bunii
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
toate să ne privim ca frați și, ca atare, să ne iubim reciproc unul pe altul și să ne ajutăm în viața spirituală». Apoi trecea la specificarea finalităților uniunii lor: «Să ne ajutăm pentru sfințirea noastră și să ne dedicăm mântuirii copiilor abandonați, care, în lipsa unei mâini prietenoase, merg pe calea pierzării... Opera să fie fondată pe umilință, pe tăinuirea totală; să trăiască în întregime și total abandonată Divinei Providențe... Dacă noi am folosi mijloace omenești, Opera ar înceta îndată de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
din 16 iulie 1909: sunt o copie a textului precedent, cu anumite adăugiri. Forma textului este mult mai precisă și frazele sunt mult mai incisive. Ocupă doar 10 pagini de caiet. Finalitatea asocierii este, acum, triplă: «Pentru propria sfințire, pentru mântuirea sărmanilor copii abandonați; pentru a arăta lumii de azi, atât de atee, atât de cufundată în mocirlă, că Dumnezeu există, se gândește și se îngrijește de făpturile sale...». Tot acum se reafirmă forma laică a componenților Casei: «Membrii Casei să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
loc privilegiat». Don Giovanni Calabria a cultivat asiduu această vocație specială pentru apostolatul printre cei bolnavi. Domnul Antonio Fabbro, care l-a cunoscut de mic, spunea că: «încă din copilărie, demonstra această pasiune specială pentru cei bolnavi. Mai ales pentru mântuirea sufletelor lor. Când nu putea să-i viziteze, se ruga și cerea rugăciuni, pentru ca să fie disponibili să primească sfintele sacramente». Când era elev de liceu, a continuat acest apostolat, mai ales dacă bolnavii erau băieții de la oratoriu. Vreunul dintre profesori
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
spuse de un om sănătos, tânăr, puternic, am putea zâmbi de milă. Dar au fost articulate de un om care știa ce era durerea, a gustat-o până la ultima picătură. Și a văzut-o ca pe o monedă prețioasă pentru mântuire și răscumpărare. - Suferința e un mister de credință și de iubire. - Fericiți sunt cei care au spiritul credinței, fiindcă pot să-și sfințească încercările vieții. - Suferința și boala nu sunt pedepse aplicate de un Făcător nemilos, ci un instrument de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ar trebui să mă tem?“. Dragi și iubiți frați, la cârma vaporului e Tatăl nostru ceresc. De ce să ne temem? Vor veni furtunile, dificultățile: nu vă temeți! Cârmaciul nu va greși în misiunea sa, iar noi vom ajunge siguri în portul mântuirii veșnice. Capitolul XVI Autoritățile bisericești Don Giovanni Calabria se supunea autorităților bisericești fără prefăcătorii și false adulații. În poruncile sau în dispozițiile lor vedea exprimată voința lui Dumnezeu. Unica suferință care, uneori, îl preocupa era dilema dintre inspirațiile și «luminile
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ne aleagă, ne dăruiește toată dorința cea bună pentru că voiește, cu toată suavitatea plinătății inimii noastre, să-i înfățișăm cumva dragostea Sa infinită care îi vrea mântuiți pe toți oamenii. Să ne rugăm reciproc, după cum ne învață Sfânta Scriptură, pentru mântuirea tuturor». Ultimii ani ai vieții sale pământești, părintele Leopold i-a trăit în suferință. El nu se plângea niciodată. A continuat să muncească cu tenacitate pentru că voia «să moară pe baricade», împlinindu-și datoria de iubire față de Domnul și pentru
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]