8,251 matches
-
naționale. Susținând solidarizarea românilor cu celelalte popoare oprimate din imperiu, gazetarul încadrează revendicările acestora în climatul mai larg al mișcării europene pentru cucerirea libertății și a independenței naționale. Ceea ce caracterizează acțiunea lui Eminescu din această vreme afirmă G. Călinescu este maturitatea gândirii sale pe atunci revoluționar-burgheză și un superior simț practic în domeniul social, în contrast oarecum cu exaltarea romanțioasă a imaginației poetice"205. Textele debutului jurnalistic anunță un gazetar matur în gândire și în exprimare, care nu se sfiește să
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la determinările istorice ale fenomenelor. Considerând că viitorul nu trebuie să fie o simplă continuare a trecutului, ci mai degrabă rectificarea acestuia, Eminescu pledează pentru preluarea și aplicarea "formelor" noi doar în măsura în care acestea sunt adecvate specificului național. Debutul publicistic reflectă maturitatea și independența de gândire a jurnalistului în tratarea problemelor culturale și politice, siguranța discursului și argumentarea solidă a punctelor de vedere. 3.3.2. Redactor la Curierul de Iași În toamna anului 1874, la recomandarea lui Titu Maiorescu, Eminescu este
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Didactică și Pedagogică, R.A. București, 2002, autorul Ioan Țoca precizează: „Conflictul apare ca un efect al relațiilor interumane manifestate în 2 timpul procesului educațional sau al activităților auxiliare ale acestuia, având o evoluție gradată, de la starea germinativă la cea de maturitate, când, prin declanșarea sa, generează stări stresante, dereglări funcționale cu efecte negative, iar în unele cazuri, cu efecte de nebănuit asupra școlii” (pag. 127). Mariana Dietrich în „Management educațional”, vol. I - editate de Institututl Român de Management Educațional, Editura CDRMO
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
în familie au la bază diferențele dintre generații. Conflictele între rude sunt conflictele generate între membrii unei familii, înrudiți în diferite grade. * Conflictele între persoane de același rang fac referire la divergențele între prieteni sau persoane de același grad de maturitate, între semeni sau tovarăși. * Conflictele interne sunt conflictele care apar în mintea noastră, „conflictele cu noi înșine”, când ni se pare că în noi coexistă două părți aparent incompatibile, ale personalității. * Conflictele în comunitate sunt conflictele care apar în cadrul comunității
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
un cadru general al situației extinderii Ordinului, fratele Giordano se concentrează asupra temei sale specifice, și anume, nașterea și dezvoltarea provinciei din Germania în perioada anilor 1221-1262, mai exact, din zorile începuturilor eroice și anevoioase până la liniștita și apreciata ei maturitate. Urmând firul relatării sale într-un mod cronologic, fără a selecționa teme speciale spre analiză, așa cum procedează Toma din Eccleston, opera urmează în mod substanțial firul călăuzitor al experienței sale de viață, care se întrepătrunde în mod profund cu viața
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fericit de realizările sale și ale însoțitorilor săi, este convins că situația actuală este demnă de începuturi și autentică în identitatea sa fidelă față de Dumnezeu și față de Francisc. Amintește cu admirație începuturile modeste, dar se complace mai mult în splendida maturitate contemporană a Ordinului; dacă nu sunt regrete, dacă nu vede abateri de la idealuri, acest lucru nu se datorează faptului că nu ar fi avut o privire scrutătoare și o spiritualitate profundă pentru a le vedea, ci pentru că pur și simplu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în capitulul de la Halle, celebrat în ziua Nașterii Fericitei Fecioare Maria, a fost ales ministru al Saxoniei și confirmat în preajma sărbătorii Sfântului Martin. A condus provincia în deplină pace, așa cum o lăsaseră predecesorii săi, cu disciplină și austeritate, cu deosebită maturitate și respectarea Regulii Ordinului. După șaisprezece ani, obosit și slăbit de efortul depus, a reușit, după mai multe insistențe și cereri, să fie exonerat, spre marea părere de rău a tuturor fraților. 76. În anul Domnului 1248, la capitulul din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și atelierele interioare, fiindcă în celelalte anexe, acolo unde și laicii au acces, pot intra și frații, din motive ce țin de predicare sau înmânarea pomenilor, bineînțeles cei cărora le-a fost acordată permisiunea de către superiorii respectivi, ținând cont de maturitatea și de aptitudinea lor. Excepție făcând însă mereu mănăstirile mai sus numitelor surori închise, nu-i este îngăduit nimănui să intre în ele, în afară de cazul unei permisiuni speciale din partea Scaunului Apostolic. Dată la Anagni, la 28 septembrie 1230, în cel
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mănăstirile celorlalte călugărițe pot să meargă și să intre pentru a predica, pentru a cere pomană, sau pentru alte motive justificate și raționale, acei frați, ca și ceilalți religioși, cărora le-a fost permis de superiorii respectivi, ținând cont de maturitatea și aptitudinea fiecăruia. Prin urmare, nimănui nu-i este permis să încalce această declarație a noastră sau să cuteze cu îndrăzneală să o critice. Dacă însă vreunul se va gândi să o facă, să știe că își va atrage mânia
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
produse până la strategii de marketing care facilitează vânzarea produselor respective. Transformarea eșecului În victorie 1. Pentru a implementa lupta pentru propriile idei (conflictul constructiv) În compania sau În departamentul unde lucrați, gândiți-vă mai Întâi la climatul emoțional și la maturitatea personalului dumneavoastră. Dacă există fricțiuni sau conflicte nerezolvate, ocupați-vă de ele mai Întâi. 2. Comunicați-le clar oamenilor ce Înseamnă conflictul constructiv, asigurându-i că doar ideile lor vor fi atacate, nu și ei. 3. Stimulați-vă echipa, oferindu
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
de ceea ce s-a pierdut (banii lui), a ales să se concentreze asupra construirii Încrederii și a unui viitor. Pe cine să dați vina E greu să te abții să nu dovedești că cineva a greșit. Este nevoie de multă maturitate, ca să nu mai vorbim de precauție și de căutarea unei soluții la problemă. Impactul emoțional al identificării și plasării vinei pe umerii cuiva poate provoca mai multe daune decât problema În sine. Care este prețul unei forțe de muncă demoralizate
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
în critică, RL, 1983, 31; Ion Istrate, Două debuturi în critică, TR, 1983, 39; Mihai Ungheanu, „Timp și mod”, LCF, 1983, 41; Ion Itu, Orgoliul sintezei, AST, 1983, 10; Radu G. Țeposu, Funcția de provocare, FLC, 1983, 45; Nicolae Ciobanu, Maturitatea spiritului critic tânăr, LCF, 1983, 52; Țeposu, Istoria, 198-199; Constantin Cubleșan, Eminescu în perspectivă critică, Oradea, 1997, 93-95. M.Vs.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288114_a_289443]
-
țara mitică. Retorica sacralizează toate obiectele, substanța materială se evaporă. Peisajul devine o imensă pată de culoare indeterminabilă. Limbajul lui este acela al adorației mistice. Pentru a-l citi, criticul trebuie să recurgă la codurile rugăciunii. În Pasteluri (poeme de maturitate), Alecsandri face Însă efortul de a da o anumită substanță și coerență acestei geografii sacre. Imaginația revine pe pămînt și, pe cît este posibil, se Încorporează În materie. Cum semnalam la Început: pastelurile sînt scrise Într-un loc bine ocrotit
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de ton" și rostul secvențelor teoretizante din partea de final: "[...] scenele copilăriei sunt experiențele firești ale primului contact cu lumea. Copilul are o viață de simțuri și nu una de reflecție; printr-însele întreprinde, așadar, cunoașterea vieții. De îndată ce a ajuns la maturitate, suma experiențelor elaborându-se într-o concepție pur teoretică a lumii, el n-o mai trăiește ci o comentează". Și așa, de unde inițial se arătase lovit în amorul propriu de insuccesul cărții (semn că și personajul e sensibil la reacția
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
contrastante (de "patimă și idealizare"), printr-o "afirmare de sentiment viu dezlănțuit", negat cu violență apoi sau anihilat chiar din fașă, de vreme ce "sentimentul inițial pare că se tăgăduiește prin chiar impetuozitatea lui"87. Sau, după cum afirmă criticul: "[...] de la început până la maturitate contrastul dintre înalt și teluric în iubire corespunde unei experiențe primordiale, care necontenit a cerut să fie exprimată"88. Prin urmare, dacă factorul creativ exprimă nu doar predispozițiile temperamentului artistic, ci și "tendința integrării în viață", e limpede că în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
niște "măști alegorice", cum s-a spus, cât niște personaje verosimile, cu o psihologie "mai conturată și mai complexă" decât aceea a "personajelor din proza românească a epocii"219. Mai mult, universitarul bucureștean sesizează că "naturalismul" din creația eminesciană de maturitate reflectă atât un soi de "cinism al vitalității robuste" (în Antropomorfism, de pildă), cât și un sentiment mai complex, de anxietate și de incertitudine, generat de risipirea iluziilor și de "destrămarea lumii armonioase" a "feeriei domestice"220. În Luceafărul și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cinism al vitalității robuste" (în Antropomorfism, de pildă), cât și un sentiment mai complex, de anxietate și de incertitudine, generat de risipirea iluziilor și de "destrămarea lumii armonioase" a "feeriei domestice"220. În Luceafărul și în toată creația eminesciană de maturitate, de altfel, anxietatea și incertitudinea sunt legate mereu, afirmă interpretul, de "complexul naturalism-estetism" (specific Decadenței) și de "motivul triunghiului amoros". Or, cum motivul acesta, am tot spus, este caracteristic melodramei, se înțelege fără prea mare efort de ce a fost Lovinescu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nu poate fi redus însă la o banală "revalorificare" pozitivă a melodramei, fapt care nu ar fi avut nevoie de o asemenea risipă de abilitate hermeneutică. Pornind de la tiparele și situațiile melodramatice exersate încă din anii debutului, Lovinescu construiește, la maturitate, un roman specular și analitic, cu o puternică componentă metaliterară. Eroul său predilect este un personaj-problemă, un intelectual ca atâția alții din romanele interbelice ale lui Camil Petrescu, Mircea Eliade, G. Ibrăileanu, Anton Holban, deci un ins care are un
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Cristea, „Poeme”, RL, 1971, 21; Dana Dumitriu, „Reîntoarcerile”, RL, 1973, 32; Viorel Horj, „Reîntoarcerile”, F, 1973, 8; Mircea Iorgulescu, „Reîntoarcerile”, LCF, 1973, 39; Adrian Popescu, Pădurile Canadei, ST, 1977, 7; Al Andrițoiu, Poemele Ursulei Șchiopu, RL, 1979, 3; Francisc Păcurariu, Maturitatea unei poete autentice, ST, 1979, 2; C. Coșman, Între psihologie și poezie, CNT, 1985, 11; Ion Brad, Dialogul cu timpul, RL, 1987, 13; Popa, Ist. lit., II, 399; Dicț. scriit. rom., IV, 438-439. D. Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
în linie postlabișiană sau predinesciană”. Cartea următoare, Înfășurat în flacără (1978), se remarcă prin metafora abundentă, care uneori, când se rarefiază, apare încadrată în versuri remarcabile, amintind de maniera lui Lucian Blaga. În Neoromantică (1982), unde autorul ajunge la o maturitate deplină, imaginea este mai funcțională, scutită de abuzul de metaforizare. Un poem (Orgolii) evocă „deșertăciunea deșertăciunilor”, amintind de sonoritățile biblice și de întrebările esențiale din Viața lumii de Miron Costin. Tânăr este o replică la Odă (în metru antic) a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287643_a_288972]
-
dominată, încă din secolul trecut, de două mari complexe: vestic (occidental) și estic (oriental). Amândouă au o dublă față, ca mătasea. Sunt în același timp complexe de superioritate și inferioritate. și ne grăbim să precizăm: cultura română va ajunge la maturitate, la echilibru și calm interior abia atunci când va depăși ambele complexe. Ceea ce noi am numit într-o carte mai veche (Carnete europene, 1976), complexul Dinicu Golescu. Expresia a căzut în folclorul publicistic și este azi fără paternitate. Nu numai că
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
disocia. În afara relației literaturii cu viața, îl interesează creativitatea, natura ei, funcționarea spiritului creator. O adevărată revelație au produs textele din Reflecții asupra spiritului creator și din Scene din romanul literaturii, care au început să apară după ce criticul atinsese deplina maturitate, acordându-și acum libertatea de a reflecta - în afara obligațiilor profesionale - asupra cărților, scriitorilor și existenței în fragmente ce nu se organizează într-un tot articulat. Profunzimea, ca și finețea deosebită a spiritului dobândesc acum o rezonanță și mai intensă decât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
1899, după criteriul numărului total de locuitori, orașul Piatra Neamț se afla pe locul șase, cu 17.384 persoane, după orașele Iași, Galați, Botoșani, Bârlad și Focșani. Trecând de etapa acumulărilor cantitative, urbanizarea centrelor administrative din Moldova a intrat în faza maturității sale odată cu promulgarea primelor legi de organizare comunală (31 martie 1864). Acesta a fost momentul de oficializare a autonomiei administrative a orașelor din vechiul Regat, chiar dacă, pentru o anumită perioadă de timp, desemnarea primarilor a fost la discreția domnitorului. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
repartizate 150 de kilograme. În vara anului 1916 rațiile de carne și pâine au fost drastic micșorate. Deși a afectat mult standardele de viață ale băcăuanilor - sintetizate de presa locală în formula „post negru nelimitat” -, măsura a fost primită cu maturitate și înțelegere, în spiritul sacrificiului pentru interesele naționale. Primul produs ce a început să lipsească de pe masa orășenilor a fost carnea. În acord cu recomandările Ministerului de Interne, pe 1 august 1916, Primăria a emis o ordonanță prin care se
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
procedee industriale noi contribuie la aceasta: de la siderurgia pe bază de lemn, se trece la furnale. Productivitatea profită de tehnici noi, ca procedeul Gilchrist (1878), care permite epurarea minereului de fier loren prea fosforos. Mașina cu aburi este ajunsă la maturitate. Progresele enorme ale mecanizării favorizează mai ales industria grea și începuturile chimiei. Industria textilă evoluează mai puțin repede și ponderea ei scade. Sînt multe elemente care modifică rețeaua industrială în anii 1860-1880. S-au format adevărate regiuni industriale: nordul, cu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]