7,919 matches
-
au un suport comun pentru toți indivizii unui grup, în normele sociale și formele de cult, așa încît nuanțele individuale nu apar prea ușor iar cînd sînt descoperite, se prezintă ca niște date ce trebuie înăbușite. Cultul religios a fost, milenii de-a rîndul, o bază importantă de sentimente totale. Prin el, indivizii izolați sînt transpuși în stări sufletești schimbătoare, de teamă și speranță, tristețe și bucurie, de durere și măreție, determinate punct cu punct de imagini intuitive și tradiție. "Vinerea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pontificatului lui Paul al VI-lea (conciliul s-a ținut între 1962-1965), Biserica Romană a reintrodus accesul tuturor la potir, fără a preciza de altminteri limitele. Potirul s-a transformat și el de-a lungul timpului. Timp de aproape un mileniu, cupa comuniunii era făcută din lemn. Conciliul de la Reims, din 803, a interzis potirul din lemn în beneficiul celui din metal, care, de-a lungul timpului, a devenit din ce în ce mai prețios. Apoi, în 1215, al XII-lea conciliu ecumenic de la Lateran
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
păstreze originalitatea vinului lor și să o apere printr-o formă juridică adecvată. IV. Către o protecție internațională a vinului Este legea solubilă în vin? Realitatea e că în materie de vin întârzierea cu privire la apariția unei legislații se măsoară în milenii. Vinul a fost mai întâi o chestiune legată de mitologie și religie. Apoi, într-o bună zi, a venit și legea. Franța (ideograma chineză corespunzătoare Franței o desemnează drept "țara legii") avea relativ devreme o lege a vinului din motive
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
aspect. Aceste popoare s-au apropiat abia În epoca cea mai recentă de muzica noastră, Începând să-i cultive și să-i Înțeleagă pe Mozart și pe Beethoven, pe Chopin și pe Verdi, după ce avuseseră timp de secole și de milenii muzica lor proprie, cu totul diferită de a noastră. În ultimii ani se manifestă În Întreaga lume, datorită radioului, televiziunii, cinematografiei și mai nou a internetului, precum și a comunicațiilor aeriene rapide, care au apropiat, Într-o măsură neînchipuită Înainte, toate
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
Sondorița. În: Viața românească, nr.3, mart., 1953 O fată cu privirea calmă Ce-ascultă cum se-nfoaie vântul Și, vechi sondor, ea simte-n palmă Maneta învingând pământul. Ea știe-n straturile-adânci Bogate vine de țiței, Ce-așteaptă de milenii lungi, Liberatoare, mâna ei (...) ... Sever și aspru stă ținutul, Dar fata îi zâmbește cald Și simte-n piept preacunoscutul Fior al clipei de asalt. Aurora CORNU - Digul. În: Viața românească, nr.6, iun 1953 Se-nvolbură valuri de ură Pândind
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
orice afecțiune (evoluție de la cenestezie → cenestopatie → boală: deficit/exces energetic local și/sau generalizat și/sau invers), prin care se intervine pentru înlăturarea durerii boală prin utilizarea de substanțe active fitoterapeutic (bio)laserterapeutic acționând într-o interferență (dis)continuă. De milenii toate civilizațiile lumii au folosit plantele cu însușiri vindecătoare (medicinale), pentru proprietățile lor fitoterapeutice, de calmare a suferințelor fizice/psihice ale omului și animalelor. Proprietățile terapeutice ale plantelor se regăsesc și în modul de folosire: 1. prin substanțele active vegetale
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
dominate de har și credință, care duc la vindecări ale oamenilor de către oameni, atitudini terapeutice, ce par neinițiatului, uneori, mai degrabă de origine divină (Pîrvulescu, 2004). Orientarea medicinei spre Natură și natural s-a menținut și se va dezvolta în mileniul III, din păcate nu întotdeauna îi are în avangardă pe medici. Medicina alternativă respectă vechile precepte, cum ar trebui s-o facă și medicina alopatică, așa din păcate dominată din ce în ce mai mult de comercial și circumstanță: Legea nr. I: Salus aegroti
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
profil cu guvernanții succesivi! În loc să mă tot cert cu ei, dacă aș fi sindicalist din educație, le-aș trimite periodic guvernanților o scrisoare doar cu această mică propoziție a lui Gaston Berger, formulată pe la jumătatea anilor '50 din secolul trecut, mileniul încheiat: "Fără Universitate, nu există nici potențial, nici bunăstare, nici grandoare"! Dorin Popa: Excepția românească provoacă dureri în continuare. Traian Ungureanu crede că: "Nicăieri nu se verifică mai bine decât în România una dintre marile surprize cu care s-a
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
poate afirma că spiritele, numite eufemistic zâne frumoase șoimane, strigoi morți sau vii, moroi, pot fi neutralizate prin introducerea unor adevăruri psihice, cu un sistem analitic și sintetic. În 1901, Scotland Yard a adoptat tehnica citirii amprentelor și azi, în mileniul al treilea, se pare că va fi o cheie, passe partout, multe boli ale cromozomilor fiind vizibile la nivelul degetelor și al palmelor. Corpul omenesc și mâinile pot intra în: relație verticală de profunzime sau de relație de apărare: „O
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
promisiunea de viață eternă). Ceea ce ineviatbil o să fie distrus este rasa umană. Omul are să fie ras de pe fața pământului. Dintr-o jonglerie cu convențiile povestirii (în Modernism) trans-romanul a alunecat într-un tragism sumbru. Mulți romancieri de la acest început de mileniu au sentimentul că trăiesc sub semnul unei iminente nenororciri planetare. Apocalipsa bântuie trans-romanul. Tragismul e semnul distopiei și e lucru știut că romanul Desperado este în esență distopic. Povara spaimei că nu mai există un acasă, că orice spațiu și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
interzicând orice speranță de final. Jurnalul nu se oprește decât dacă autorul are nevoie de o gură de adevăr pentru a merge mai departe. S-ar putea să avem de-a face cu prima operă deschisă din istoria de peste două milenii a romanului. Mai degrabă joc decât jurnal Opera Desperado are o simetrie evidentă, care amintește de un joc cu pioni albi și pioni negri: temele devin mai curând anti-teme, intriga anti-intrigă (aproape de jurnal), eroii antieroi ("You! hypocrite lecteur, mon semblable
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Oare aici se gândea Virginia Woolf că va ajunge romanul când scria, în 1919, despre inutilitatea intrigii, iubirii, catastrofei? Consecința schimbării moderniste este că prezentul și-a pierdut vitalitatea. Pe vremuri prezentul povestirii era urmărit cu sufletul la gură. În mileniul trei, urmând unui trecut hiperactiv, prezentul e devitalizat. Romanul a supraviețuit paradoxului Joycean (verbalizarea pre-verbalului), iar acum se luptă cu un viitor distopic, care anihilează prezentul și lasă lectorului doar scheletul trecut a ce ar fi putu să fie dar
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e așteptat, el este chiar terifiant, iar eroul nu-și dorește decât să-l țină departe. Până la Fluxul conștiinței, viitorul era o creație a prezentului. Prezentul era activ, energic, hotărât să înainteze. Intriga se rezema clar pe cronologie (logica de milenii că din trecut se trage prezentul, iar din prezent viitorul adică o ordonare comfortabilă a ideii de timp, în care suspansul era pur și simplu întrebarea "și? și?"). Fluxul conștiinței pune în discuție necesitatea viitorului pentru intrigă; el descoperă că
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vremea moderniștilor, ultima pagină (încheierea tradițională) se afla de fapt chiar pe prima pagină, care dezvăluia brutal ce îl așteaptă pe protagonist. Întreaga istorie Desperado e o afirmație că viitorul nu e decât o amintire livrescă, o tradiție contrazisă de mileniul trei. De ce trăiește eroul Desperado, atunci, dacă ce va fi e deja amintire? Probabil că el tinde spre un nou tip de poveste, în care timpul a explodat, trecutul, prezentul și viitorul plutesc în vid, se combină și se recombină
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
autorul e obsedat de nevoia de nou, însă procedeele fie ele în proză sau poezie sunt puține la număr și nu se prea pot schimba. Proza și poezia creează intrigi, eroi, emoții mărturisite în tihnă de mai bine de două milenii. Eliot, Joyce și Woolf au fost primii care și-au dat seama că schimbarea trebuie să fie radicală. Woolf a refuzat teoretic romanul tradițional (Modern Fiction, 1919), numai că odată ce terminăm de citit unul din romanele ei, observăm că acesta
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ca mai toate romanele lui Peter Ackroyd) poezia sufletului. 2.3. Peter Ackroyd: Textul de dincolo Orice alt autor în afară de Peter Ackroyd ar fi făcut din Documentele lui Platon în cele din urmă o distopie. Romanul începe prin a arunca mileniul trei, împreună cu anii dintre 1500-2300 în "Era Decăderii" (cum zice traducerea în română, Polirom, 2002 cu toate că Mouldwarp înseamnă "mucegai și mâl"), în vreme ce "Prezentul" este anul 3700. Cam 1400 de ani ne despart de prezentul imaginat în cartea lui Ackroyd. Între
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
părăsească lumea de bună voie, fără niciun regret, fără cazne. Faptul că această comparație între Crist și Platon e posibilă dovedește că Ackroyd rescrie vechile mituri cu ironie tandră. Miracolul "comunicării instantanee și universale" n-are nicio noimă pentru locuitorii mileniului patru. Platon vorbește de parcă s-ar afla în Grecia antică (dacă e să punem situația într-o ecuație cunoscută nouă), iar oamenii îl ascultă fără să le pese că vorbele mor, că propozițiile ar trebui consemnate, că ar putea înfrânge
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Huxley a publicat Minunata lume nouă în 1932, deci înainte de epoca Desperado, dar romanul a fost folosit ca punct de referință pentru orice discuție despre distopie și reprezintă spațiul mental negativ ideal, care corespunde perfect dispoziției distopice de început de mileniu trei. Revenirea la o istorie coerentă, cu un oarecare suspans, se desparte net de James Joyce și Virginia Woolf. Huxley e un narator iscusit, ale cărui povestiri sunt însă împiedicate de viziunea lui ironică asupra personajelor și poveștilor lor. Huxley
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să facă aproape toate cărțile scrise după al Doilea Război Mondial. The Waste Land nu este numai un început pentru Stream of Consciousness în poezie, nici numai un premergător al hibridizării genurilor, care e ultima modă la acest început de mileniu. Poemul creează și starea de spirit livrescă, însoțită de ironia parodiei, dar și de pioșenia și umilința în fața istoriei literare. Eliot citise mult când a scris The Waste Land, și voia în același timp să spună "știu că nu sunt
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
LIDIA VIANU: Când mă gândesc la poezia ta îmi vin în minte William Blake și Alasdair Gray. Blake, pentru că făcea gravuri și poezia lui avea atât de multe elemente vizuale, chiar dacă ele diferă total de arta ta, de început de mileniu trei, mai legată cred de film decât de pictura tradițională; Gray, fiindcă e și el pictor și în același timp autorul unei distopii remarcabile. Întreaga ta poezie de până acum e o blândă distopie, dacă noțiunea există. Creezi o cascadă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
scrie istoria unui sistem disciplinar ca acela al științelor medicale este o întreprindere care presupune muncă laborioasă, reflectată metodic în confruntarea surselor de referință, de selecționare și interpretare a evenimentelor definitorii din numeroasele date privind dezvoltarea medicinei de-a lungul mileniilor și mai detaliat din ultimile secole. Realizarea unei asemenea cărți, în intenție curs pentru mediciniști, este cu atât mai complexă și mai completă, cu cât concepțiile, personalitățile, realizările medicale, doctrinele din evoluția medicinei sunt prezentate în contextul istoric, cultural, economic
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
observațiile de detaliu și ansamblu pe care autoarea le va primi prin bunăvoința colegilor, vor putea fi fructificate într-o ediție viitoare, potrivit dorinței exprimată în finalul volumului care „se vrea completat și continuat“ pe cât cu putință până la intrarea în mileniul III. Suntem siguri că, de la primele cuvinte: „La început a fost durerea...“ și până la ultimile invocate de Savini, interesul pentru această carte - curs universitar - sporește profitabil pentru oricine. Profesor Doctor Constantin Romanescu Membru emerit al Academiei de Medicină din România
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de viață, în aceste condiții înțelepciunea medicală este deplin operațională, adică ea duce la un autentic succes al asistenței sanitare curative și preventive. PREISTORIA MEDICINEI Preistoria se înscrie între viața tribală a oamenilor grotelor și istoria statală de dincoace de mileniul V î.Chr., a cetăților-state, ca cele din Mesopotamia sau din Valea Nilului, a satelor de cultivatori dintre Tigru și Eufrat și ceva mai târziu, a celor din văile Indusului și Fluviului Galben. În acest lung stadiu, începuturile pierzându-se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a supraviețuit fructificând resursele spiritului. Și-a făurit unelte din piatră, os, silex, mai târziu din metale, cărora la un moment dat le va adăuga scrisul pictografic și ideografic cu care va intra în istorie. Dar până la scris, anii, secolele, mileniile sunt greu de numărat. Analiza oaselor cu radiocarbon 14 schimbă datele și suta de mii de ani a uneltelor de silex, marcând începuturile tehnicii, se reduce la 50.000. în aceste epoci, cunoștințele și-au făcut cu anevoie loc. Experiența
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
î.Chr. răsărea un alt soare, destinat să scoată lumea din preistorie și medicina din tatonări și obscurantism. MEDICINA ASIRO-BABILONIANĂ SAU MESOPOTAMIANĂ În Orientul Apropiat și Mijlociu, în această răspântie de drumuri, continente și lumi, se făcuse deja cunoscută, în mileniul al V-lea, civilizația și cultura sumeriană, capabilă să-i îmbogățească spiritual pe babilonienii, ajunși stăpâni între Tigru și Eufrat, în Mesopotamia, ei înșiși gânditori și luptători cunoscuți. Babilonul, Ninive, cetăți fruntașe în istorie, ies spiritual din perimetrul lor. Roata
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]