8,131 matches
-
al artei staliniste. Vestul rămînea lipsit de formă. În centrul său, Kurfürstendamm, se simțea mirosul greu al descompunerii. Prostituatele făceau trotuarul, lămpile de neon agățate de ruine semnalau prezența cîrciumilor și cabaretelor. Vedeam în toate acestea dovada corupției capitalismului, a neputinței sale de a rezolva problemele de după război, în vreme ce primele furnicare de truditori din Est ofereau dovada tangibilă a capacității socialismului de a clădi o lume nouă. Vestul a început să se reconstruiască abia mult mai tîrziu. Însă cu ce viteză
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
felul tradițional curry și un dans pe ritm de tobe Magul Bera, i-am declarat însoțitoarei mele că eram "îndrăgostit de lume". Bineînțeles, nu uitam de lipsuri și nenorociri, de asupriri și de lipsa de înțelegere, de deliruri și de neputințe; dimpotrivă, toate acestea îmi întăreau preocuparea și dorința de a contribui la depășirea "epocii de fier planetare". Cultura noastră de europeni începea să capete o dimensiune planetară. Mă aflam la Paris atunci cînd grupul indienilor guarani m-a ajutat să
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
admirabil această idee: "Toate lucrurile fiind cauzate și cauzatoare, ajutate și ajutătoare, mediate și imediate, și toate ținîndu-se între ele printr-o legătură naturală și imperceptibilă care le leagă pe cele mai îndepărtate și mai diferite, găsesc că este cu neputință a cunoaște părțile fără a cunoaște întregul, așa cum este cu neputință a cunoaște întregul fără a cu-noaște părțile 4". Aceste observații prealabile fiind făcute, intenția noastră nu este de a gîndi Europa trecută, ci de a gîndi Europa prezentă plecînd
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ajutătoare, mediate și imediate, și toate ținîndu-se între ele printr-o legătură naturală și imperceptibilă care le leagă pe cele mai îndepărtate și mai diferite, găsesc că este cu neputință a cunoaște părțile fără a cunoaște întregul, așa cum este cu neputință a cunoaște întregul fără a cu-noaște părțile 4". Aceste observații prealabile fiind făcute, intenția noastră nu este de a gîndi Europa trecută, ci de a gîndi Europa prezentă plecînd de la trecutul său. Dacă vechiul nod gordian european a fost retezat
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
încă de la începuturi, textura Europei se înfățișează ca o împestrițătură etnică, pe care secolele aveau să țeasă formele și figurile Istoriei sale și care a supraviețuit, ba chiar a reînviat, în ciuda apăsării sufocante a statelor moderne. Ne este așadar cu neputință să definim Europa istorică pornind de la frontierele sale geografice. La fel, nu este cu putință să definim Europa geografică pornind de la niște frontiere istorice fixe și închise. Asta nu înseamnă însă că Europa trebuie să se confunde cu mediul său
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
dionisiac; în sfîrșit, Heidegger va redeschide chestiunea primordială a Ființei, întorcîndu-se la Aristotel, Platon și presocratici. Reviviscenței grecești, mereu reînnoite, îi răspunde reviviscența iudeo-creștină, și ea mereu reînnoită. Pascal a fost primul gînditor creștin cu adevărat modern. El pleacă de la neputința Credinței de a se întemeia pe rațiune, și în același timp de la neputința rațiunii de a accede la Taine. El își asumă integral gîndirea rațională, devine pionierul științei experimentale, fiind în același timp pe deplin conștient de limitele rațiunii și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Platon și presocratici. Reviviscenței grecești, mereu reînnoite, îi răspunde reviviscența iudeo-creștină, și ea mereu reînnoită. Pascal a fost primul gînditor creștin cu adevărat modern. El pleacă de la neputința Credinței de a se întemeia pe rațiune, și în același timp de la neputința rațiunii de a accede la Taine. El își asumă integral gîndirea rațională, devine pionierul științei experimentale, fiind în același timp pe deplin conștient de limitele rațiunii și ale științei. În loc să respingă îndoiala lui Montaigne, o asimilează, transformînd aprehensiunea Credinței în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
într-un șir de nave cisterne ce brăzdau apele oceanului, străbătea mii de kilometri înainte de a ajunge în stocurile de la Hamburg, Rotterdam, Dunkerque, Fos, Genova, Veneția... Atunci, odată cu această prăbușire uluitoare de la extrema putere europeană de la începutul secolului la extrema neputință de acum, ne-am putut da seama concret că vechiul cuib de unde își luase zborul stolul de ereți conchistadori era ocupat acum de orătănii despuiate de pene căscînd ciocurile ca niște puișori. Europa nu mai era decît o mare Elveție
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
-i ajuta să-și redebîndească drepturile în afara neputincioaselor proteste, strigăte și lacrimi, așa cum și ei ar fi neputincioși în încercarea de a împiedica Imperiul să ne impună și nouă jugul pe care îl îndură ei. Ne simțim așadar condamnați la neputință. De aici și cercul vicios în care sîntem prinși: tot ceea ce ne face să ne conștientizăm neputința sporește această neputință. Iată de ce vrem să ne abatem cugetul de la Amenințare, căutăm să ne liniștim cu orice preț, autoconvingîndu-ne fie că URSS
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
neputincioși în încercarea de a împiedica Imperiul să ne impună și nouă jugul pe care îl îndură ei. Ne simțim așadar condamnați la neputință. De aici și cercul vicios în care sîntem prinși: tot ceea ce ne face să ne conștientizăm neputința sporește această neputință. Iată de ce vrem să ne abatem cugetul de la Amenințare, căutăm să ne liniștim cu orice preț, autoconvingîndu-ne fie că URSS nu dorește decît pacea, fie că puterea sa nu face nici cît o ceapă degerată, și încercăm
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de a împiedica Imperiul să ne impună și nouă jugul pe care îl îndură ei. Ne simțim așadar condamnați la neputință. De aici și cercul vicios în care sîntem prinși: tot ceea ce ne face să ne conștientizăm neputința sporește această neputință. Iată de ce vrem să ne abatem cugetul de la Amenințare, căutăm să ne liniștim cu orice preț, autoconvingîndu-ne fie că URSS nu dorește decît pacea, fie că puterea sa nu face nici cît o ceapă degerată, și încercăm să uităm de
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
uităm de viitor trăind din zi în zi. De aici, al doilea cerc vicios, dublat de un paradox: tot ceea ce ne face conștienți ne alungă conștiința. De aceea s-a aglutinat, în situația actuală, un complex de realism lucid (conștiința neputinței noastre în fața armelor super-puternice ale Super-Puterilor), pseudo-securitate oarbă și somnambulism buimăcit (viața trăită din zi în zi). Realismul este cel care conduce la somnambulism, care la rîndul său ne face să uităm realitatea care îl alimentează. Ne cufundăm în acest
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
care la rîndul său ne face să uităm realitatea care îl alimentează. Ne cufundăm în acest "din zi în zi" nu doar pentru că sîntem deja cufundați în individualismul hedonist și consumerist care ne concentrează asupra prezentului 31; conștiința profundă a neputinței noastre ne supradetermină de asemenea în această viață trăită din zi în zi și ne face să-i adăugăm in petto expresia fatalistă "numai de-ar dura". Mai mult, ne putem gîndi că amenințarea atomică își aduce contribuția la atomizarea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de a fi europene este pusă. Unde să afli voința de a avea această voință dacă nu în voința de a trăi atunci cînd te confrunți cu perspectiva Neantului? Jaspers voia ca "Europa să meargă să-și caute salvarea în neputința sa". Să spunem mai curînd că ar trebui să poată transforma în sens invers ceea ce provoacă neputința în ceea ce provoacă voința. În mod paradoxal, amenințarea infinită, care ar putea face ca Europa să piară înainte de a se naște, este cea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în voința de a trăi atunci cînd te confrunți cu perspectiva Neantului? Jaspers voia ca "Europa să meargă să-și caute salvarea în neputința sa". Să spunem mai curînd că ar trebui să poată transforma în sens invers ceea ce provoacă neputința în ceea ce provoacă voința. În mod paradoxal, amenințarea infinită, care ar putea face ca Europa să piară înainte de a se naște, este cea care-i oferă poate prima sa șansă la existență. Am avea nevoie așadar în același timp de
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
este cea care-i oferă poate prima sa șansă la existență. Am avea nevoie așadar în același timp de trezire și de tresărire. Însă trezirea nu poate veni decît din conștiința a ceea ce adoarme, care nu este alta decît conștiința neputinței noastre în fața amenințării, ceea ce închide trezirea în cercul vicios pe care trebuie să-l sfărîme. Tresărirea nu poate veni decît din iminența pericolului, riscînd astfel să se producă prea tîrziu. Strigătele de alarmă, asemenea prevestirilor Cassandrei, în loc să zguduie, sfîrșesc prin
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
schimbarea produsă în sfera politică. De atunci, semnele unei întârzieri neliniștitoare în această sferă n-au făcut decât să se aglomereze. Spiritele grăbite, ca și cele care dispuneau de o insuficientă doză de utopie, n-au întârziat să conchidă asupra neputinței noastre funciare de a intra "în rând cu lumea", de a răspunde adecvat exigențelor timpului. Suntem oare incapabili de a asuma la modul serios rolul ce ni se atribuie în marea, spectaculoasa prefacere a lumii de azi? Să fie așa
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
conducând la o politică represivă căreia cu greu i-am mai putea găsi analogie în Europa centrală și de sud-est. Aici, colectivizarea agriculturii s-a făcut cu mijloace de o extremă duritate, comerțul particular a fost abolit, artizanii reduși la neputință. Principiul partidului unic a făcut apoi să se interzică prin lege pluralismul, pe când în alte țări din zonă rudimente din opoziția parlamentară au fost păstrate până când vântul reformist din ultimii ani le-a putut da o nouă valoare. Așa se
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
poate fi relaxat în preajma părintelui său. Cât e mic, se străduiește să facă mereu pe plac părintelui său, indiferent de ceea ce-și dorește el. Spre adolescență, teama lui față de părintele său se va nuanța cu alte sentimente: ură, revoltă, neputință. Stilul autocratic poate părea unora eficient, dar este păgubos pentru dezvoltarea emoțional - afectivă a copilului. Stilul permisiv este opus celui autocratic. Un astfel de părinte nu impune copilului nicio regulă, nicio limită, crezând că astfel copilul îl va iubi mai
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
nouă; ea va descuraja orice inițiativă personală, chiar genială, și va fi mai puternică decât milioanele de oameni între care noi am semănat discordia. Trebuie să conducem educația societăților creștine în așa fel încât mâinile lor să cadă într-o neputință disperată înaintea fiecărei afaceri care va cere inițiativă. Sforțarea care se exercită sub regimul libertății fără limite este neputincioasă, pentru că se izbește de sforțările libere ale altuia. De aici nasc dureroase conflicte morale, dezamăgiri, insuccese. Vom obosi atât pe creștini
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
ei, lupi. Și știți ce li se întâmplă oilor când lupul pătrunde în târlă? Ei vor mai închide ochii, mai ales, pentru că le vom promite că le redăm libertățile luate, când inamicii păcii vor fi potoliți și partidele reduse la neputință. De prisos să mai spun că vor aștepta mult și bine această întoarcere către trecut... Pentru ce am fi inventat oare și am fi inspirat creștinilor toată această politică, fără a le da mijlocul s-o pătrundă, pentru ce, dacă
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
el un tată, care are grijă de toate nevoile, de toate faptele, de toate legăturile reciproce ale oamenilor între ei precum și de relațiile lor cu stăpânitorul. Atunci se vor pătrunde într-atât de acest gând, încât le va fi cu neputință să se lipsească de această tutelă, de această conducere, dacă vor voi să trăiască în pace și în liniște; vor recunoaște autocrația stăpânitorului nostru cu o venerație apropiată de adorație, mai ales când se vor convinge că funcționarii noștri nu
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
ei să fi acționat într-un fel oarecare; ne vom mulțumi deocamdată să introducem în mijlocul lor elemente de supraveghere... Nu trebuie să se uite că prestigiul puterii scade, dacă descoperă adesea comploturi contra ei însăși: aceasta implică o mărturisire a neputinței sale sau, ceea ce este mai grav, nedreptatea propriei sale cauze. Știți că noi am distrus prestigiul persoanelor domnitoare asupra creștinilor prin desele atentate organizate de agenții noștri, miei orbi ai turmei noastre; cu ajutorul câtorva fraze liberale, este ușor de a
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
domnitoare asupra creștinilor prin desele atentate organizate de agenții noștri, miei orbi ai turmei noastre; cu ajutorul câtorva fraze liberale, este ușor de a-i împinge la crimă, numai să aibă o formă politică. Vom sili pe guvernanți să-și recunoască neputința prin măsurile de siguranță fățișe pe care le vor lua, și prin acest mijloc vom ruina prestigiul puterii. Guvernul nostru va fi păzit de o gardă aproape neobservată pentru că noi nu admitem nici măcar cu gândul că poate să existe contra
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
o variantă simplificată a noțiunii dezvoltate de Oscar Lewis (1967): „ansamblu de norme, valori, credințe, atitudini care perpetuează sărăcia și degradarea comunității”. Atributele esențiale ale culturii sărăciei sunt, în accepțiunea ARDC, pasivitatea, paternalismul, apatia, indiferența, individualismul, un sentiment puternic al neputinței și lipsa perspectivelor de viitor. Astfel de comunități nedezvoltate ar fi „condamnate să rămână la mila celorlalți, pentru că nu au mecanisme interne de dezvoltare”. Cât despre cultura dezvoltării, aceasta ar caracteriza „comunitățile dinamice, cu o viață socială puternică”... ... în care
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]