8,467 matches
-
Aninoasa este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Aninoasa (reședința), Bobaia, Costești, Groșerea și Sterpoaia. Este situată pe cursul râului Gilort, aproximativ la jumătatea distanței dintre Craiova și Târgu Jiu. Comuna este străbătută de mai multe pârâuri denumite popular "mătci", care se varsă în râul Gilort. Principala sursă de venit o reprezintă agricultura după ce, între anii 1995-2000, industria petroliera a făcut disponibilizări masive iar o mare parte din locuitorii comunei lucrau în această ramură. Toponimia localității provine
Comuna Aninoasa, Gorj () [Corola-website/Science/298744_a_300073]
-
de „F. (Felsö) Suk”. Localitatea s-a extins în 1966 prin unirea satului Jucu de Sus cu satul Jucu de Jos. La Jucu de Sus, la confluenta Văii Sărații (afluent de dreapta al Someșului Mic) cu câteva mici pâraie tributare (pârâul Schiniștii ș.a.) apar izvoare sărate și un câmp larg cu eflorescente saline, care dovedesc existența în subsol a unui masiv de sare. Masivul de sare străpunge straturi de marne și argile, cu intercalații de tufuri, tortonian superioare. Istoricul Mihail Macrea
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
de locuitori, dispuși în satul reședința de comună Borșa și satele Borșa-Crestaia, Ciumăfaia și Giula. Teritoriul comunei Borșa face parte din unitatea geomorfologica a Podișului Someșan, subunitatea dealurilor Clujului și a Borșei. Limitele ei se încadrează în bazinul hidrografic al pârâului Borșa, afluent stâng al Someșului Mic. Limită nordică o formează cumpănă de ape dintre valea Borșei și valea Lunei de Jos. Limită sudică se suprapune cumpenei dintre Borșa și valea Feiurdului. Relieful se prezintă sub forma unor dealuri care au
Comuna Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/299571_a_300900]
-
Călățele (în , în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Călata, Călățele (reședința), Dealu Negru, Finciu și Văleni. Comuna este situată la poalele de nord-est ale Măgurii Călățele, pe cursul superior al pârâului Călata, la 15 km de Huedin și 65 km de Cluj-Napoca. Pârâul Călata este afluent al Crișului Repede, în care se varsă la Huedin. Se învecinează la sud cu comuna Beliș, la vest cu comuna Mărgău, la nord cu comuna
Comuna Călățele, Cluj () [Corola-website/Science/299573_a_300902]
-
Cluj, Transilvania, România, formată din satele Călata, Călățele (reședința), Dealu Negru, Finciu și Văleni. Comuna este situată la poalele de nord-est ale Măgurii Călățele, pe cursul superior al pârâului Călata, la 15 km de Huedin și 65 km de Cluj-Napoca. Pârâul Călata este afluent al Crișului Repede, în care se varsă la Huedin. Se învecinează la sud cu comuna Beliș, la vest cu comuna Mărgău, la nord cu comuna Sâncraiu și la est cu comunele Mănăstireni și Râșca. Se află în
Comuna Călățele, Cluj () [Corola-website/Science/299573_a_300902]
-
caracter de maturitate și s-au dezvoltat prin eroziune diferențiată în boltirile anticlinale ale zonei de diapir ca Valea Mărătorii și Valea Zapodie,dar și vale de tip obsecvent,cum este Valea Cămpenești,Valea Mare(Dezmir),Zapodia(Pata),Valea Peții,pârâul Tocbești,pârâul Mărăloiu și Valea Broaștei.Acești afluenți cu debite scăzute,între 0,100-0,250 metri cubi pe secundă,au scurgere temporară.Tipul de alimentare a văilor este preponderent pluvial,contribuția subterană fiind modestă.Cele mai ridicate valori ale scurgerii
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
maturitate și s-au dezvoltat prin eroziune diferențiată în boltirile anticlinale ale zonei de diapir ca Valea Mărătorii și Valea Zapodie,dar și vale de tip obsecvent,cum este Valea Cămpenești,Valea Mare(Dezmir),Zapodia(Pata),Valea Peții,pârâul Tocbești,pârâul Mărăloiu și Valea Broaștei.Acești afluenți cu debite scăzute,între 0,100-0,250 metri cubi pe secundă,au scurgere temporară.Tipul de alimentare a văilor este preponderent pluvial,contribuția subterană fiind modestă.Cele mai ridicate valori ale scurgerii se înregistrează
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
adâncime, 184 m perimetru bazal. - "Die kleine Grube" ("Ocna Mică"): 44 m adâncime, 124 m perimetru bazal (amenințată de surpare). O veche mină de sare, părăsită de multă vreme, a fost umplută în secolul al XVIII-lea cu apa unui pârâu, intenționat deviat. Umplerea ocnei cu apă a durat 2 ani și 4 luni. Activitatea Salinei Cojocna a fost sistată temporar la 1 noiembrie 1852, fiind pentru scurt timp redeschisă în 1873. Se cunosc 8 mine vechi, in Valea Sósrét ("Ocna
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
și o lățime de 19 m. Avea probleme mari cu infiltrațiile de apă. Ulterior, minele vechi s-au prăbușit, transformându-se în lacuri sărate, apa acestora dobândind proprietăți terapeutice. Sunt situate în partea estică a comunei, pe versantul stâng al pârâului Valea Sărată, la o altitudine de 340 m. Climatul blând al stațiunii și cele două lacuri sărate ("Lacul Toroc-Durgău" și "Lacul Mare-Băilor") constituie un loc propice pentru tratarea multor afecțiuni. Stațiunea pune la dispoziția oaspeților băi reci și calde. Pentru
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
Vlădoianu (secolul al XIX-lea) din extremitatea sudică a orașului, pe drumul spre schitul Brazi; beciul Marin Ștefan (secolul al XIX-lea) din nordul orașului pe drumul spre Movilița; paraclisul schitului Brazi de la sud de oraș, pe malul drept al pârâului Hăulita; casa Nicolae Milea (începutul secolului al XX-lea) din strada Cuza Vodă; gardul de fier de la casa Gâtză (secolele al XIX-lea-al XX-lea); și casa Sergiu Seferovici (1936) din strada Ciprian Porumbescu.
Panciu () [Corola-website/Science/299596_a_300925]
-
și de dealul Zuran, înalt de 260 de metri (850 de picioare), ambele fiind amplasate lângă vitalul drum Olmutz-Brno, care mergea de-a lungul unei axe vest-est. La vest de aceste două dealuri se afla satul Bellowitz, iar între ele pârâul Bosenitz, care curgea spre sud pentru a se uni cu pârâul Goldbach, ultimul traversând satele Kobelnitz, Sokolnitz și Telnitz. Piesa centrală a întregii zone erau înălțimile Pratzen, un deal ușor înclinat de aproape 11-12 metri (35-40 de picioare) înălțime. Un
Bătălia de la Austerlitz () [Corola-website/Science/299690_a_301019]
-
picioare), ambele fiind amplasate lângă vitalul drum Olmutz-Brno, care mergea de-a lungul unei axe vest-est. La vest de aceste două dealuri se afla satul Bellowitz, iar între ele pârâul Bosenitz, care curgea spre sud pentru a se uni cu pârâul Goldbach, ultimul traversând satele Kobelnitz, Sokolnitz și Telnitz. Piesa centrală a întregii zone erau înălțimile Pratzen, un deal ușor înclinat de aproape 11-12 metri (35-40 de picioare) înălțime. Un consilier a notat faptul că Napoleon le-a spus în mod
Bătălia de la Austerlitz () [Corola-website/Science/299690_a_301019]
-
-lea de Linie. Acest sector al câmpului de luptă a fost martor a numeroase acțiuni în momentele următoare, atunci când mai multe atacuri feroce ale aliaților i-au evacuat pe francezi din oraș și i-au forțat pe cealaltă parte a pârâului Goldbach. Primii oameni ai corpului lui Davout au sosit în acest moment și i-au alungat pe aliați din Telnitz înainte ca și ei să fie atacați de husari și să reabandoneze orașul. Atacurile adiționale din partea aliaților au fost contracarate
Bătălia de la Austerlitz () [Corola-website/Science/299690_a_301019]
-
a controla căile de acces dinspre și spre interiorul arcului carpatic, active în primele două decenii ale sec. II p. Chr. Atenția colectivului de cercetători de la Târgșor s-a focalizat apoi asupra problemelor ridicate de existența pe malul drept al pârâului Leaota a unei întinse așezări geto-dacice datate în a doua jumătate a sec. II și prima jumătate a sec. III p. Chr - din care au fost cercetate până în prezent cca. 20 de complexe de locuire - , pe malul stâng, la cca.
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
căi ferate moldovenești. Emigranții economici au înființat localități, dezvoltând unele ramuri ale economiei în zonele unde s-au stabilit. În Valea Jiului prezența minorității polone își are rădăcinile în însăși istoria mineritului de pe aceste meleaguri, fiind semnalată încă din 1760 pe pârâul Ciort, la începuturile exploatării cărbunelui la suprafață, cu roaba și trocul. În perioada 1830-40, un grup masiv de polonezi, din care cei mai mulți proveneau din zone carbonifere (Silezia), s-a stabilit în zona orașelor Petrila și Lupeni, unde s-a conturat
Polonezii din România () [Corola-website/Science/299195_a_300524]
-
și 1.700 metri spre limita superioară păduroasă. Cea mai înaltă cotă este în Munții Călimani (2.100 metri), ce se află în afara zonei Broștenilor. Orașul este străbătut de la un capăt la altul de râul Bistrița, în care se varsă pârâiele: Barnar, Holda, Holdița, Neagra, Negrișoara, Cotârgași. Geologia localității cuprinde fâșia cea mai vestică a Carpaților Orientali și anume fâșia cristalină și fâșia flisului. În cadrul orașului Broșteni s-au identificat 8 tipuri generale de sol, predominând solul brun, acid montan și
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
de nord-est și depozite sarmețian-inferioare în restul localității. Rețeaua hidrografică este compusă din râul Suceava care traversează așezarea de la nord la est pe o lungime de circa 6 km. În partea de nord a fostului sat Bădeuți (astăzi cartier) curge pârâul Sucevița, afluent al râului Suceava. Milișăuți are o climă temperată de tip continental specifică zonei de podiș. Temperatura medie anuală se situează între 6 °C și 8 °C. Se remarcă în localitate prezența brumei destul de timpuriu în perioada de toamnă
Milișăuți () [Corola-website/Science/299251_a_300580]
-
care are stații atât în Todirești (Halta Todirești), cât și în Comănești (Halta Soloneț), astfel că și legătura pe calea ferată este oarecum la îndemâna locuitorilor. Teritoriul orașului Cajvana este situat în două bazine hidrografice: Soloneț (care drenează partea sudică prin pârâul Cajvana cu toți afluenții săi) și Solca (care drenează partea nordică prin pâraiele Crivăț și Berbec). Relieful zonei orașului este marcat de dealurile Staniște (434 metri), Muncel (464 metri), Dumbrava (469 metri), Crăncești (464 metri), Bobeica (480 metri) și Borodea
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
1,95 km 2008-2009 7. Pod Izvorul Rece - Cornet 2007-2008 8. Finalizare sistem canalizare în comuna Vaideeni 2008-2010 9. Modernizarea stadioanelor "Seci - Vaideeni" și "Râpă - Izvoru Rece" 2007-2008 10. Modernizare drum "Valea Plaiului - Coasta Lacurilor 2007-2008 11. Reparații capitale drum " Pârâul cu Răci - Valea Seaca 2008-2009 12. Reparație capitala Căminul Cultural Izvorul Rece 2008-2009 13. "Plan urbanistic zonal " pentru zona Atârnați 2008-2009 14. Restaurare monumente istorice - Biserică din satul Mărită 2007-2008 15. Regularizare și amenajare faleză rău Luncavat 2008-2009 16. Proiect
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Agârbiciu, mai demult "Agribiciu" (în dialectul săsesc "Arbejän, Arbäjn", în , în ), este un sat în comuna Axente Sever din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea de nord a județului, în Podișul Târnavelor. Străbătut de pârâul Visa, Agârbiciu este o veche așezare săsească care aparținea de Scaunul Șeica ("Schelk Stuhl"), fiind întemeiată încă din secolul al XIII-lea. În sat se află o biserică fortificată. Prima atestare documentară a localității este din 1343. Biserica-sală închinată Fecioarei
Agârbiciu, Sibiu () [Corola-website/Science/299826_a_301155]
-
găsesc izvoare sărate. Comuna Apoldu de Jos este așezată la marginea de sud a Podișului Transilvaniei, la limita sud-estică a Podișului Secașului formând o zonă geografică distinctă cunoscută sub numele de Depresiunea Apold-Miercurea de la poalele Munților Cibinului și străbătută de pârâul Secaș. Această zonă deluroasă situată în vestul județului este drenată de râul Secaș, fiind cunoscută prin viile și livezile sale. Comuna Apoldu de Jos are în componență localitățile: Apoldu de Jos - reședința comunei Sîngătin - situată la 7 km de Apoldu
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
au dat numele dealului după culoarea resturilor construcțiilor militare romane. Și astăzi se mai pot vedea urme romane la poalele dealului, la numai 22 de metri de gardul ultimei locuințe, sau în partea estica a dealului, la locul numit "Peste pârâu". Este posibil ca această așezare să fi fost un "castru", o fortăreață, destinat trupelor auxiliare cu un efectiv de cca. 500 de militari. Dealul Roștat a putut fi locul unui castru de formă pătrată, orientat est-vest, cu patru porți orientate
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
îi conferă un pitoresc deosebit. Dealurile mai importante sunt: Păucii, Corniș la nord și Dealul Viilor la sud de Târnava Mică. Localitatea este străbătută de râul Târnava Mică și de mai multe pâraie cu debite mici, cel mai important fiind pârâul Bedea. Satul Gănești se află la 5 km distanță de municipiul Târnăveni, fiind așezat în valea pârâului Bedea, pe ambele maluri ale râului Târnava Mică. Existența unor inscripții și ale unor rămășițe de drum atestă faptul că inițial primii locuitori
Gănești, Mureș () [Corola-website/Science/299938_a_301267]
-
sud de Târnava Mică. Localitatea este străbătută de râul Târnava Mică și de mai multe pâraie cu debite mici, cel mai important fiind pârâul Bedea. Satul Gănești se află la 5 km distanță de municipiul Târnăveni, fiind așezat în valea pârâului Bedea, pe ambele maluri ale râului Târnava Mică. Existența unor inscripții și ale unor rămășițe de drum atestă faptul că inițial primii locuitori se stabiliseră la vest de așezământul actual. Însă prima invazie a tătarilor din 1241 i-a obligat
Gănești, Mureș () [Corola-website/Science/299938_a_301267]
-
dau farmec, lumină și o anumită intimitate acestor locuri, de intensă trăire spirituală. Russenartul multicentenar sau municipiul Roșiorii de Vede (așa cum este denumit oficial în zilele noastre) s-a dezvoltat pe malul drept al râului Vedea și este străbătut de pârâul Bratcov în partea sa de sud și de vest. La mai puțin de 50 Km de oraș, întâlnim apele Oltului și Dunării. Municipiul Roșiorii de Vede se află totodată la 100 km de București, la 100 Km de Craiova și
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]