8,628 matches
-
s-a prefăcut într-o mocirlă de nu mai știai ce este. Locurile acelea joase de la Nicolina și Socola, fără scurgere, au fost întotdeauna, când dădeau ploile, heleșteie mocirloase. Ieșitul la stradă se făcea după priceperea și fantezia fiecăruia, când pășind pe pietre, când dând cu piciorul în știoalnă. Ca încălțăminte erau bune cizmele, fiind și mai scumpe. Cei care ar fi trebuit să vină noaptea acasă veneau cum îi ajuta Dumnezeu. Însă întârzierea era cu primejdie și oamenii se strângeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
când și când, aprobator, dar el fluiera prin somn. Târziu, lătratul câinelui îl trezește brusc și se școala de-ndată răvășit. Prezența lui Azor în curtea lor este străveche, aproape divină, din vremea când strămoșii lui erau vânători, nu agricultori; pășește apăsat prin noaptea adâncă strigând: -Azor !.. Azor !.. Lătratul câinelui se aude din ce in ce mai răgușit și mai șters. Când ajunge la coteț, își dă seama că este prea târziu. Cineva îl otrăvise, deranjat de lătratul lui în fiecare seară la ore târzii
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
agendă, formează un numar și așteptând să i se răspundă, privește fix la ușă de la ieșire care pare să fi rămas întredeschisa, comunicând evaziv vocii de dincolo: - S-a rezolvat!.. CONSECINȚELE Cerul se înnorase puternic și începuse deja să picure. Pășeau amândoi pe strada îngustă printre cele două șiruri de case vechi cu balcoane pline de muscate multicolore. Vântul începea să legene tăcut frunzele care se desprindeau ușor de crengile castanilor. Toamnă se apropia tristă și răutăcioasa. Nu rostiseră niciun cuvânt
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
se apropie de gară. Prin ceață murdară, vedeam felinarele reflectându-se în apă Dâmboviței. Intrăm iarăși, prizoniera a tăcerii în cel mai mitic dintre orașele nuvelelor fantastice ale lui Eliade. ÎNTÂLNIREA L-am recunoscut pe șeful cenaclului imediat ce am pășit în sala 16 a Casei Scânteii, străjuita de oglinzi imense de jur împrejurul unei mese ovale cu scaune tip jilț, cu tapițerie din piele grena. Am salutat, iar el mi-a răspuns cu un semn scurt. Era un bărbat de vreo 45
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
adorabil, extrem de inteligent și de motivat în cariera didactica. Constribuise la sporirea curiozității ei și opinia unui student din breaslă respectivă care era pur și simplu “îndrăgostit” de cursurile respective. Bineînțeles că au pactizat împreună și a doua zi Lăură pășea deja “incognito” în marele amfiteatru, alături de alte câteva sute de studenți, încercânnd să se piardă în masă omogena. Pe fața ei se vedea clar că i-a făcut plăcere cursul și era decisă să repete experiență aceea plăcută. Observase
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
-se pe te miri ce, dar mai ales pe talent, pe ceea ce ar fi putut fi spirit curat. Literatura noastră e plină de astfel de cazuri, poate mai mult decât oricare altă literatura. Scriitorii, de orice vârstă, cei care nu pășeau În ritm cu plutonul comuniștilor, erau scoși Înafara existenței, așa cum s-a Întâmplat și cu Gheorghe Ursu, un veteran al victimizării securiste, așa cum s-a Întâmplat și cu Alexsandru Malin Tăcu, sau Ronald Gasparic, sau cu altii care au fost
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
tuse suprapuse, un palimpsest al succesivităților răsfrânte. Din obiect pur al căutărilor, poezia devine ea Însăși căutare a elementelor pure din straturile existenței: ,,Plâns ritual În speranța/ În vers, alergare spre suflet;/ Pustiu spre pustiu/ Distruge pasărea/ Strivesc neputincios aparențele./ Pășesc În amăgire/ Mai caut,/ Viermele inocentei/ Prețioasele Întrebări/ Adun ce a mai rămas/ Să pun pe foc”... (,,Parabolă”). Alină Tăcu optează pentru experimentul poetic desfășurat În spațiul originar, adoptând, uneori, În formă, translația către un postmodernism de logică Închisă (,,Matineu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cât și în sursa de documentare, în lucrările sale de maturitate Gabrea se va desprinde de acesta cristalizându-și o opțiune pedagogică originală. Conform convingerii sale, pedagogia rămâne o știință obiectivă, o știință ,,pozitivistă”, factologică, în care ,,trebuie să se pășească direct în câmpul faptelor de care se ocupă ea. Să se observe cât mai mult, în timp și în spațiu, procesele de formare a omului și a neamului, să se adune rezultatele observărilor, să se facă anchete și eventuale experiențe
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și "ceea-ce-nu-este". Lunga perioadă în care erorile au coabitat cu opiniile, în care opiniile au înlocuit succesiv erorile formează presociologia . Presociologia cuprinde perioada de gestație a gândirii umane în lungul drum parcurs pentru autoclarificări, pentru înlăturarea erorilor și pentru a păși pe un teren sigur, fundamentat, al interpretării vieții sociale. Ea desemnează căutarea apariției sociologiei, izvoarele intelectuale ale acesteia, întregul efort spiritual al multor generații de truditori animate de gândul generos că, odată, societatea se va dezvălui limpede, așa cum este ea
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
reciproc, demersul lor spiritual poate fi conceput ca două tipuri de gândire, una a posibilului (Platon) și una a actualului (Aristotel), una predominant proiectivă, cealaltă constructivă. f. Platonismul și aristotelismul se și diferențiază: primul deschide drumul utopiilor pe care vor păși cu încredere Morus, Saint-Simon, Fourier, Orwell și inițiază cu aceeași forță experiența totalitară materializată în sec.XX, pe când al doilea a previzionat posibilitatea direcției realiste și anti-utopice în gândirea socială și politică. Gândirea socială teoretică a fost posibilă în Grecia
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
există, producția și consumul sunt strict reglementate de către stat. * Redescoperă conceptele clasice proprii societății perfecte, așa cum au făcut-o, la început, Homer în Odiseea și, mai apoi, Platon și Aristotel în operele lor; a deschis un drum pe care au pășit o mulțime de gânditori. Un inventar sumar al scrierilor ce se încadrează în utopii numără, până în 1975 după un inventar realizat de Sorin Antohi, peste 160 de lucrări. * Amenințările la adresa uniformizării și ierarhizării erau considerate periculoase; acțiunile ereticilor la adresa credinței
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
iar Weber are meritul de a o fi revitalizat și orientat într-o nouă direcție solicitată de realitățile dinamice ale societății capitaliste, orientare ce s-a dovedit deosebit de benefică pentru viitorul ei. * A renunțat la calea teoretică pe care au pășit Comte, Durkheim și Pareto, pozitivismul și s-a înrolat într-o direcție care nu era familiară studiului societății, antipozitivismul. * A încercat o formulă de sinteză între modelele explicative dominante ale timpului: în Franța modelul preferat era cel naturalist-explicativ metodologic, iar
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
care toți se iubesc și se îmbrățișează. Paul Auster a pus mult optimism în relațiile dintre personajele sale, dar acest optimism dispare brusc spre sfârșitul cărții, ce stă sub semnul atentatelor teroriste de la 11 septembrie: „Era ora opt când am pășit pe trotuar, ora opt dimineața, pe 11 septembrie 2001 - cu numai patruzeci și șase de minute înainte ca primul avion să se izbească de turnul dinspre nord de la Word Trade Center. La doar două ore după aceea, fumul a trei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
M, are la bază mecanisme de tip feed-back negativ. l Punctul de control din G1 îi permite celulei să confirme faptul că mediul ambiant este favorabil pentru proliferarea celulară, iar ADN-ul său este intact și corect asamblat înainte de a păși în faza S. Referitor la condițiile externe celulei (condițiile de ambient), precizăm că proliferarea celulară depinde în mod esențial de nutrienții disponibili și de moleculele de semnal specific provenite din mediul extracelular. Nutriția este importantă la toate celulele și determină
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
oprit în dreptul porții casei lui conu Iacob Negruzzi,de la numărul 21. Așezarea casei îți stârnește oarecare mirare. Cum a reușit să se înfigă temelia acestei case pe un asemenea prăvăliș al costișei Păcurarilor? Cobor și intru în pridvor. De aici pășesc în holul larg și bag de seamă că - hâtru cum îi de felul lui stăpânul casei - a pus meșterii să scrie în mozaic cuvântul „SALVE”, pentru ca, atunci când el nu-i acasă, musafirul să fie totuși salutat. Vreau să plec, dar
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
a susține o foaie literară, la înălțimea ce trebuie să ocupe, fără concursul veteranilor care au pus glorios fundamentul literaturii noastre... Dacă s-ar vedea figurând în columnele acestei foi și scrieri subsemnate de V. Alecsandri, cu altă mândrie aș păși și m-aș prezenta înaintea întregului public cititor din țările române!” Răspunsul lui Alecsandri nu s-a lăsat așteptet: „Publicarea întreprinsă de d-voastră o apreciez cu atât mai mult cu cât ea tinde a combate gustul pocit al noilor
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Și ea, și ea in mine numai poetul vede). Chiar dacă, așa cum spune Neera, un geniu vârstă n-are, muritorilor le e dat să parcurgă un curs firesc al vieții, cu etape de neconfundat : omul e mâhnit/ Când în amurgul vieții pășește neoprit.../ În tainele naturei e lege ca să zboare/ Amurgul către noapte, aurora către soare (I 6). În fața pretorului Postum, mereu înflăcărat de focul nebunei tinereți, Horațiu susține, evitând să-și deconspire noua pasiune, că nu mai nutrește astfel de avânturi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
se substituie profunzimii. Suntem aici la antipodul simplității pline de gravitate a lui Eschil, la care neliniștea se acumulează lent pe măsura înaintării fatale a acțiunii. Imitarea modelelor merge uneori până la preluarea aproape identică a unor replici. Agamemnon refuză să pășească pe covorul de purpură întins de soție la întoarcerea de la Troia pentru că nu apreciază o extravaganță pe gustul unui suveran oriental. Argumentul folosit de personajul lui Eschil (Să nu mă-ntâmpini ca pe un barbar, cu fruntea în țărână, strigând
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mai apropiată ; un alt fel de a formula jertfirea de sine (p. 48). Și alte intuiții ale Ifigeniei dovedesc accesul ei la adevăruri ascunse oamenilor neinițiați în tainele universului. Îngrozită de viziunea ținutului întunecat al morților, fata nu ezită să pășească spre sacrificiu, ceea ce determină protestul mamei ei : chiar în dimineața aceasta te zbăteai la pieptul meu, înspăimântată numai de gândul morții ! (II 2). Departe de a denota inconsecvență, atitudinea Ifigeniei arată că ea înțelege diferența dintre sumbra moarte obișnuită, inutilă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ca o nuntă, atât de limpede pentru Ifigenia, rămâne de neînțeles pentru eroul dornic de fericire terestră : de ce vorbești de ceasurile de pe urmă, Iphigenia ? !/ Ele sunt înspăimântător de frumoase, Achile/ Ele sunt doar începutul unei lungi călătorii în care vom păși mereu alături/ Călătoria noastră împreună nu va începe pe pământ, iubitul meu. Am să te aștept, înseninată, fără lacrimi (II 2). Ultima imagine pe care o vede cu ochii minții Ifigenia înainte de moarte este tocmai aceea a nunții ei la
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
grijă unui orb, cerșind mereu,/ Rămasă nenuntită, vai, la vârsta ei,/ Pe drumuri, prada orișicui. La dramaturgul român, Antigona însăși îi arată lui Oedip cât de mult a suferit și cât de dramatic s-a schimbat existența ei de când a pășit pe drumul pribegiei. Ea speră să-l convingă astfel să-și curme rătăcirile cerând ajutor și îndrumare zeilor : Fie-ți milă de mine, dacă nu ți-e milă de tine. Iată : gleznele mele sângerează. Trupul meu feciorelnic e zdrobit. Degetele
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ei murdărită. De altfel, tot timpul am știut că se va sinucide (IV, p. 62). Când fiul lui Tarquinius își face apariția pe neașteptate în mijlocul conjuraților din casa fraților Vitellii, Aquileus se arată stupefiat de îndrăzneala lui de a mai păși în Roma unde este detestat de toți : Ești nebun ! (VI, p. 88). Reacția determină remarcile ironice ale celui în cauză, idolul celorlalți încă din copilărie : Puțin nebun am fost întotdeauna. Însă cu rost. De fapt, vă este frică pentru voi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
p. 225), pătruns de misiunea sa regală, dar cu presimțirea vie a nimicniciei omenești (p. 227), Agamemnon moare plătind conștient vinovăția neamului, dar fără a atinge gradul de umanitate prin care păcatul strămoșilor ar putea fi biruit (p. 230). Când pășește pe covorul de purpură întins de soție, deși știe că această cinste e rezervată zeilor, el nu face un gest de trufie pedepsită de cei de sus, cum crede Maurice Croiset, ci realizează decizia sorții ca agent, nu ca victimă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
supt cuvânt de a fi pentru tăiere unui mic număr di capri, după puțân au și început lucrare și au urmat tăieri în No piste 3000 vite mari. Această zalhana este făcută pe un pârâu de apă încât îl poati păși omul și pentru multa apropieri a ei di târg niau făcut pe toți a fi supuși unei pătimiri primejdiincioasă întâi că îngrijirea de boli și al 2 le cu suferirea unei necurmati putori aducătoari de toat necurății și boală, încât
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și acum două îngrijiri după săcita ci să vedi că urmează, ca nu cumva să nască niscaiva boala primejduincioasă din pricina necurățprei. Pentru aceia rugăm să grabească cu lucrare pentru îndreptare acestui rău căci văzându-să vreo întârziere vom fi siliți a păși cu jalbă la mai înainte locuri. (Întocmai cu originalulă <ss> Georgi Milea sluger 110 D.J.A.N.V., Colecția de documente “Foi volante”, 320/1834, copie. 1834 septembrie 20 (Iașiă. - Departamentul Trebilor din Lăuntru trimite în copie Episcopului Sofronie Miclescu jalba
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]