7,807 matches
-
concedii pentru continuarea studiilor în străinătate. Audiază cursuri de filosofie și mai ales de pedagogie la Berlin și Göttingen, unde în 1924 obține doctoratul în filosofie cu teza Die soziale Schichtung Rumäniens. Întors în țară, este asistent la Catedra de pedagogie a Universității ieșene și, în urma concursului susținut în 1927, profesor în aceeași specialitate la Universitatea din Cernăuți. În capitala Bucovinei rămâne până la ocuparea acesteia de către URSS. Va reveni acolo pe durata războiului, fiind apoi transferat la Universitatea din București, de unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
Va reveni acolo pe durata războiului, fiind apoi transferat la Universitatea din București, de unde va fi epurat în 1947. În cele aproape două decenii de carieră a publicat numeroase studii în reviste de specialitate și de cultură românești („Revista de pedagogie”, al cărei director este, „Analele Universității din Cernăuți”, „Buletinul Seminarului Pedagogic Universitar din Iași” „Revista de filosofie”, „Revista generală a învățământului”, „Convorbiri literare”, „Junimea literară”, „Îndreptar”, „Preocupări literare” ș.a.) și străine („Revue internationale de sociologie” ș.a.), precum și o suită de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
Revista generală a învățământului”, „Convorbiri literare”, „Junimea literară”, „Îndreptar”, „Preocupări literare” ș.a.) și străine („Revue internationale de sociologie” ș.a.), precum și o suită de cărți, printre care se numără Educație și ideal (1927), Tolstoi educator (1929), Patru mari educatori (1933), Istoria pedagogiei (I, 1935), Pedagogie generală (1938), Metode de educație (1943) ș.a. Câteva contribuții i-au fost incluse în Istoria filosofiei moderne (1938) și în Antologie filosofică (1943). Desfășoară în acest timp și o relativ intensă activitate literară. După ce debutase la sfârșitul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
învățământului”, „Convorbiri literare”, „Junimea literară”, „Îndreptar”, „Preocupări literare” ș.a.) și străine („Revue internationale de sociologie” ș.a.), precum și o suită de cărți, printre care se numără Educație și ideal (1927), Tolstoi educator (1929), Patru mari educatori (1933), Istoria pedagogiei (I, 1935), Pedagogie generală (1938), Metode de educație (1943) ș.a. Câteva contribuții i-au fost incluse în Istoria filosofiei moderne (1938) și în Antologie filosofică (1943). Desfășoară în acest timp și o relativ intensă activitate literară. După ce debutase la sfârșitul anului 1918 în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
i-a lipsit lui N., dar ecloziunea lui a fost târzie și nu a durat. SCRIERI: Educație și ideal, București, 1927; Evocări venețiene, Cernăuți, 1928; Tolstoi educator, București, 1929; Ispite și biruinți, București, 1930; Patru mari educatori, București, 1933; Istoria pedagogiei, I, Cernăuți, 1935; Texte pedagogice, îngr. și pref. Viorel Nicolescu, București, 1980. Repere bibliografice: Const. Șăineanu, „Educație și ideal”, ADV, 1927, 13 335; G. Călinescu, „Educație și ideal”, „Sinteza”, 1927, 3-4; Perpessicius, Opere, III, 163, XII, 363-364; Radu Boureanu, „Evocări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
independentă, cât și fișele de recuperare trebuie bine gândite, În așa fel Încât să dea posibilitatea copilului să rezolve sarcinile primite. În vederea stimulării motivației copiilor cu C.E.S. și eficientizării lucrului și comunicării În clasă, trebuie adoptate metode de dialog pe „Pedagogia sarcinii și a reușitei” care se bazează pe următoarele premise: sarcini concrete de lucru; muncă individuală sau În grup; grupul să nu fie mai mare de 2-3 persoane; toată lumea lucrează; timp limitat de lucru; comunicarea rezultatului; introducerea unui element de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
și presupune studierea materialului bibliografic din domeniul supus cercetării și din domeniile afiliate acesteia [40, 45]. Activitatea de documentare pentru această teză a avut în vedere studierea lucrărilor de specialitate, elaborate de autori români și străini atât din alte domenii (pedagogie, psihologie, fiziologie, elemente de statistică matematică) cât și din domeniul nostru de activitate (din antrenamentul sportiv în gimnastica artistică feminină, gimnastica ritmică, baletul clasic, artă și expresivitate corporală, muzică și coregrafie). Au fost consultate cursuri, dicționare, monografii, reviste, programe de
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
1979; Smith, Pierre, La nature de mythes, pp. 248-264, în Pour une anthropologie fondamentale, éditions du Seuil, Paris, 1974; Sticht, Pamela, Culture européenne ou Europe des cultures? Les enjeux actuels de la politique culturelle en Europe, L 'Harmattan, 2000; Șoitu, Laurențiu, Pedagogia comunicării, Institutul European, 2001; Taylor, Anne-Christine, Les modeles d'intelligibilité de l'histoire, în Les idees de l'anthropologie, éditions Armand Colin, Paris, 1988; The Edge, the e-Journal of Intercultural Relations, www.intercultural relations.com,1999; Thomas, A., (coord.), Kulturstandards
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
deloc în acest sens. În Danemarca, distanța culturală dintre masa de țărani și casta iunkerilor (marea aristocrație agrară) rămîne imensă. În Anglia mai ales principiul mutualist prevalează învățămîntului maselor ce sînt ținute într-o stare de marginalitate culturală. Aceastea este pedagogia din care se revendică, începînd cu 1813 British and Foreign School Society ce zdruncină monopolul școlii anglicane Na-tional Society for Promoting the Education of the Poor. Metodele acestei noi rețele de școli publice pentru săraci suscită admirația vizitatorilor francezi. Aceștia
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de influența oarecum contradictorie a societății civile, iar în Suedia se va defini cu greutate, în contextul existenței simultane a identităților cantonale și a celor federale. În plus, dacă sursele de inspirație ale civismului sînt diferite, tot astfel vor fi pedagogia și cadrele instituționale. În Franța și în Germania antrenamentul național-civismului se desfășoară sub egida statului, în cadrul instituționalizat al armatei și al școlii publice, într-o manieră centralizatoare. În Anglia însă, dimpotrivă, ideea convertirii maselor la un catehism național este privită
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
se face prin 1 - 2 din următoarele forme: recitarea a 1-2 strofe dintr-o poezie la alegerea candidaților; citirea unui text dialogat; interviu pe o temă la alegerea candidatului; Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de pedagogie și un profesor de limba și literatura română NOTĂ: 1. Fiecare probă se apreciază cu "Admis" sau "Respins". 2. Un candidat care a fost declarat "respins" la una din probe, va fi declarat "respins" la probele de aptitudini. 3. Nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]
-
17 februarie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 24 februarie 2012. i) unitățile de învățământ pentru învățământul special:- grădiniță specială; ... - școală gimnazială specială; - școală profesională specială; - liceu special; - liceu tehnologic special; - centru școlar de educație incluzivă; - centru de pedagogie curativă; - școală postliceală specială; ------------- Lit. i) a art. 4 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 3.283 din 17 februarie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 24 februarie 2012. i^1) unități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237738_a_239067]
-
fiecare secol și fiecare epocă se înscriu într-o ordine obiectivă 214, aflată dincolo de acțiunea umană subiectivă, dincolo de un inextricabil subiectivism al ființei. Această ordine cronologică obiectivă dă "măsura" secolelor. În mod esențial, istoria este dincolo de parti-pris-uri. Ordinea obiectivă spulberă pedagogia modelor din trecut și iluzia că ceea ce a fost posibil cândva este posibil în oricare alt timp istoric. Iluzia că putem acționa în prezent pe baza experiențelor oferite de un trecut istoric o întâlnim și la Hitler în tentativa sa
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
278 Cutia 1. Colecția Însemnări despre sursele militare ale relațiilor dintre naționalitățile din Transilvania de nord. 21 Directive cu privire la..., ed. cit., pp. 17-27. 22 Farkas László, De la Hóman la Ortutay. Ani istorici într-un minister ungar, 1934-1949, Biblioteca Națională de Pedagogie și Muzeistică, Budapesta, 2002, p. 30. 23 Cs. Szabó László, În umbra reptilei, Editura Gondolat Budapesta, 1991, pp. 93-94. 24 Ránki György (coord.), Cele șaizeci și opt de discuții ale lui Hitler 1939-1944. 25 Arhivele Naționale Ungare (MOL) R 374
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
definiție: „Orice comportament repetat În mod regulat, care nu solicită sau solicită foarte puțin gândirea și care este mai degrabă Învățat decât Înnăscut. Obișnuințele se dezvoltă prin repetiție și confirmare”. Conceptul de obișnuință face obiectul cercetărilor de psihologie și de pedagogie. El vizează Îndeosebi acele comportamente non-instinctive, produse prin Învățare, care au fost Însă atât de des repetate, Încât sunt executate parcă „involuntar”, adică fără un act de reflecție și evaluare conștientă. Ansamblul obișnuințelor nu este omogen: obișnuința de a scrie
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care mai înainte era ascuns sau nevăzut. Cred că simpla referință la raportul dintre ideea de bunătate umană și domeniul educației ne face să înțelegem suficient de bine că, prin natura noastră, suntem buni, dar educația pentru bunătate, sau o pedagogie a bunătății umane, rămâne o preocupare elementară, permanentă, în toate etapele de maturizare a personalității umane și un element care vrea să fie prezent în toate raporturile interpersonale cotidiene. Reflecțiile mele vor să fie o propunere curajoasă pentru a da
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
decentă pentru ca defectele acesteia să dispară. Acomodarea îndelungă și progresivă a indivizilor transferați dintr-un mediu nesănătos într-un mediu sănătos necesita învățarea socială a unor noi comportamente, obișnuirea cu ordinea, igiena, morala și economia familială. Această învățare cerea o pedagogie adaptată situației sociale. Promotorii societăților pentru locuințe ieftine se angajau să analizeze cu finețe deprinderile populațiilor ce urmau a primi locuințe. Era vorba, în același timp, de identificarea unor răspunsuri diversificate și adaptate fiecărei familii. La origine, societățile pentru locuințe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
odată cu Chaucer, în medievalitatea europeană), pe de alta, există o diferență importantă: ea constă în caracterul evident didactic al celor dintîi, în inteția lor subliniată de a inocula ascultătorilor un anumit comportament în căutarea adevărului și dispariția acestui gen de "pedagogie" în humorul timpurilor noi. Pentru că îndemnurile unui Rabelais ("spargeți osul" sau "Bea") nu comportă rigorile unei înțelepciuni avînd conștiința superiorității. Iar "pilda" unor experiențe ale lui Falstaff, o parte din paremiologia lui Sancho sau moartea "edifiantă" a lui Don Quijote nu
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
continuă demersurile educative ale familiei, au rolul fundamental, rolul decisiv in acesta direcție. Exisă anumite modele parentale care încurajează cu precădere formarea gândirii critice și a personalității creatoare . La nivelul școlii este nevoie de o nouă concepție pedagogică, de o pedagogie a creativității și a personalității pe toate treptele învățământului. Condițiile și situațiile specifice, care pot duce la dezvoltarea gândirii critice, complexe, la cea mai fragedă vârstă, pot fi considerate următoarele : încurajarea copiilor să pună cât mai multe întrebări; stimularea comunicării
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
„Să fie sfărșitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune Valeria Roșca Pedagogii, ca orice comunitate științifică, își construiesc paradigme cu care să capteze diferențialele realității care a devenit, trebuie să recunoaștem, de un dinamism dramatic. Nu e cazul să circumscriu conceptul de paradigmă așa cum îl definește Kuhn, dar să reamintesc odată cu Alex
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
ești altfel. Rămășițele teribilismului adolescentin...” Școala altfel nu e singura paradigmă interesantă. E plină teoria pedagogică. “Școala incluzivă”, “centrarea pe elev”, “metode activ participative”, “inserția pe piața muncii”, “învățare inter-și transdisciplinară” sunt de ani buni vedete ale examenelor de pedagogie sau ale cursurilor de perfecționare urmate de profesori. E realmente nevoie de o școală pentru toți de vreme ce toți o urmează. Ce om întreg la minte consimte să piardă ani buni din viața lui zadarnic? Sau ce profesionist al formării acceptă
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
contaminezi de entuziasm abia dacă îl întălnești. Curiozitatea intelectuală devine molipsitoare atunci cănd intri în contact cu cineva care e deja virusat de neliniștea cunoașterii dar și cănd tu ești într-un orizont de așteptare. De aceea poate tratatele de pedagogie nu vor renunța la corelația de vocație, de chemare, de drag și meseria de profesor deși corelația are arome desuete. Thomas L. Friedman, în cunoscuta lui carte, are pagini întregi despre această paradigmă, a învăța cum să înveți. Doar cel
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
Almanahul literar, Cluj, nr. 3, 1953 77. Din reportajele publicate în Scânteia, 1949: - în nr. 1574, 5 nov.: Petru Dumitriu - Printre constructorii Canalului; - în nr. 1591, 13 nov.: Dan Deșliu - Dacă vreți să știți cum să vă creșteți copiii (despre pedagogia lui Macarenco - n.n.); - în nr. 1587, 20 nov.: Petre Dragoș - Intr-o grădiniță de copii; • În Scânteia, 1951: - în nr. 2085, 7 iul.: Geo Bogza - Vestitoarea furtunii; - în nr. 2086, 8 iul. Dan Deșliu - Poporul se înstăpânește temeinic: - în 2091
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Nefrologie. Cancerologie, G. Bouvenot et al. • Patologie medicală. Imunopatologie. Alergologie. Boli infecțioase, G. Bouvenot • Patologie medicală. Parazitologie. Geriatrie, G. Bouvenot et al. • Patologie medicală. Cardiologie. Angiologie, G. Bouvenot et al. • Patologie medicală. Boli neurologice și musculare, G. Bouvenot et al. • Pedagogia constructivistă, Horst Siebert • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Politica și presa, Gheorghe Schwartz • Semiotică. Societate. Cultură, Daniela Rovența-Frumușani • Teoria literară, Dumitru Tiutiuca • Tipologia presei românești, Marian Petcu • Tratat de gramatică a limbii române. Morfologia, Corneliu Dimitriu • Tratat de gramatică a limbii
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
et al. • Patologie medicală. Imunopatologie. Alergologie. Boli infecțioase, G. Bouvenot • Patologie medicală. Parazitologie. Geriatrie, G. Bouvenot et al. • Patologie medicală. Cardiologie. Angiologie, G. Bouvenot et al. • Patologie medicală. Boli neurologice și musculare, G. Bouvenot et al. • Pedagogia constructivistă, Horst Siebert • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Politica și presa, Gheorghe Schwartz • Semiotică. Societate. Cultură, Daniela Rovența-Frumușani • Teoria literară, Dumitru Tiutiuca • Tipologia presei românești, Marian Petcu • Tratat de gramatică a limbii române. Morfologia, Corneliu Dimitriu • Tratat de gramatică a limbii române. Sintaxa, Corneliu Dimitriu
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]