7,913 matches
-
înaintea lucrului ("ante rem"). În filozofia modernă, părerea cea mai răspândită asupra universaliior este exprimată de curentul denumit conceptualism, care admite că noțiunile generale sunt construite în conștiință, dar sunt în legătură nemijlocită cu lucrurile cărora corespund. În teoria cunoașterii, realismul pornește de la premizele realismului ontologic. Lucrurile și faptele existente sunt pentru realismul epistemologic cognosibile. Există o gamă largă de opinii privitoare la gradul sau măsura în care poate fi cunoscută lumea reală. O primă deosebire fundamentală constă în chestiunea, dacă
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
În filozofia modernă, părerea cea mai răspândită asupra universaliior este exprimată de curentul denumit conceptualism, care admite că noțiunile generale sunt construite în conștiință, dar sunt în legătură nemijlocită cu lucrurile cărora corespund. În teoria cunoașterii, realismul pornește de la premizele realismului ontologic. Lucrurile și faptele existente sunt pentru realismul epistemologic cognosibile. Există o gamă largă de opinii privitoare la gradul sau măsura în care poate fi cunoscută lumea reală. O primă deosebire fundamentală constă în chestiunea, dacă obiectele cognoscibile sunt independente
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
universaliior este exprimată de curentul denumit conceptualism, care admite că noțiunile generale sunt construite în conștiință, dar sunt în legătură nemijlocită cu lucrurile cărora corespund. În teoria cunoașterii, realismul pornește de la premizele realismului ontologic. Lucrurile și faptele existente sunt pentru realismul epistemologic cognosibile. Există o gamă largă de opinii privitoare la gradul sau măsura în care poate fi cunoscută lumea reală. O primă deosebire fundamentală constă în chestiunea, dacă obiectele cognoscibile sunt independente de modul în care devin cunoscute de om
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
care poate fi cunoscută lumea reală. O primă deosebire fundamentală constă în chestiunea, dacă obiectele cognoscibile sunt independente de modul în care devin cunoscute de om sau imaginea obiectelor în conștiință depinde totdeauna de capacitatea de cunoaștere a omului. Contrar realismului epistemologic este idealismul, care susține că imaginea lumii, așa cum ne apare, este construită cu precădere în conștiința oamenilor. Idealismul neagă o existență a lucrurilor fără participarea rațiunii umane. Variante moderne ale idealismului se întâlnesc în diverse prezumpții ale constructivismului. O
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
prezumpții ale constructivismului. O altă concepție antirealistică este ficționalismul, ai căror reprezentanți refuză capacitatea de cunoaștere a realității, dar - din motive pragmatice - socotesc că este util să construiască un raționament pornind de la o realitate fictivă. Immanuel Kant face deosebirea între realism transcendental și realism empiric. El ține să precizeze că prin idealism nu trebuie înțeleasă o negare a existenței lumii exterioare, ci convingerea că realitatea nu poate fi cunoscută prin percepție nemijlocită și, în consecință, "orice experiență posibilă nu este capabilă
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
O altă concepție antirealistică este ficționalismul, ai căror reprezentanți refuză capacitatea de cunoaștere a realității, dar - din motive pragmatice - socotesc că este util să construiască un raționament pornind de la o realitate fictivă. Immanuel Kant face deosebirea între realism transcendental și realism empiric. El ține să precizeze că prin idealism nu trebuie înțeleasă o negare a existenței lumii exterioare, ci convingerea că realitatea nu poate fi cunoscută prin percepție nemijlocită și, în consecință, "orice experiență posibilă nu este capabilă să dea o
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
nu trebuie înțeleasă o negare a existenței lumii exterioare, ci convingerea că realitatea nu poate fi cunoscută prin percepție nemijlocită și, în consecință, "orice experiență posibilă nu este capabilă să dea o imagine completă și incontestabilă a realității". Prin contrast, realismul transcendental (sau metafizic) consideră timpul și spațiul drept ceva dat, "își reprezintă deci lumea exterioară (în măsura în care i se recunoaște realitatea) ca lucruri în sine, care există independent de noi și de simțurile noastre". Referindu-se la realismul empiric, Kant consideră
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
realității". Prin contrast, realismul transcendental (sau metafizic) consideră timpul și spațiul drept ceva dat, "își reprezintă deci lumea exterioară (în măsura în care i se recunoaște realitatea) ca lucruri în sine, care există independent de noi și de simțurile noastre". Referindu-se la realismul empiric, Kant consideră că "orice sursă exterioară a unei percepții dovedește nemijlocit existența unui lucru real, sau este mai degrabă însăși realitatea". În problema teoriei cunoașterii, poziția lui Kant este aceea a unui idealism transcendental cuplat cu realismul empiric. Aceasta
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
-se la realismul empiric, Kant consideră că "orice sursă exterioară a unei percepții dovedește nemijlocit existența unui lucru real, sau este mai degrabă însăși realitatea". În problema teoriei cunoașterii, poziția lui Kant este aceea a unui idealism transcendental cuplat cu realismul empiric. Aceasta înseamnă că, pentru Kant, nu există cunoaștere fără percepție empirică, dar că structura cunoașterii se formează - datorită capacității specifice gândirii - prin intervenția noțiunilor generale apriorice (spațiu, timp, categorii). Reprezentanții realismului zis "naiv" consideră că lumea este așa cum este
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
este aceea a unui idealism transcendental cuplat cu realismul empiric. Aceasta înseamnă că, pentru Kant, nu există cunoaștere fără percepție empirică, dar că structura cunoașterii se formează - datorită capacității specifice gândirii - prin intervenția noțiunilor generale apriorice (spațiu, timp, categorii). Reprezentanții realismului zis "naiv" consideră că lumea este așa cum este ea percepută de om. Se admite că în procesul de cunoaștere a lumii pot rezulta și percepții false, datele percepute prin simțuri sunt deaceea prelucrate de funcțiile cognitive ale creierului. Realiștii naivi
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
de funcțiile cognitive ale creierului. Realiștii naivi văd o relație de reflectare nemijlocită între lume și reprezentarea ei în conștiință, în esență omul percepe lumea așa cum este ea. Întrucât această poziție corespunde înțelegerii fiecărui om, concepția a fost denumită și "realism de bun simț" ("common sense realism"). Un reprezentant al realismului naiv în filozofia modernă este George Edward Moore, care reproșează idealismului faptul de a confunda percepția cu obiectul perceput. Această poziție corespunde "Noului Realism" ("New Realism") de la începutul secolului al
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
naivi văd o relație de reflectare nemijlocită între lume și reprezentarea ei în conștiință, în esență omul percepe lumea așa cum este ea. Întrucât această poziție corespunde înțelegerii fiecărui om, concepția a fost denumită și "realism de bun simț" ("common sense realism"). Un reprezentant al realismului naiv în filozofia modernă este George Edward Moore, care reproșează idealismului faptul de a confunda percepția cu obiectul perceput. Această poziție corespunde "Noului Realism" ("New Realism") de la începutul secolului al XX-lea, ai cărui principali reprezentanți
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
de reflectare nemijlocită între lume și reprezentarea ei în conștiință, în esență omul percepe lumea așa cum este ea. Întrucât această poziție corespunde înțelegerii fiecărui om, concepția a fost denumită și "realism de bun simț" ("common sense realism"). Un reprezentant al realismului naiv în filozofia modernă este George Edward Moore, care reproșează idealismului faptul de a confunda percepția cu obiectul perceput. Această poziție corespunde "Noului Realism" ("New Realism") de la începutul secolului al XX-lea, ai cărui principali reprezentanți au fost în Statele Unite
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
om, concepția a fost denumită și "realism de bun simț" ("common sense realism"). Un reprezentant al realismului naiv în filozofia modernă este George Edward Moore, care reproșează idealismului faptul de a confunda percepția cu obiectul perceput. Această poziție corespunde "Noului Realism" ("New Realism") de la începutul secolului al XX-lea, ai cărui principali reprezentanți au fost în Statele Unite ale Americii William Pepperell Montague și Ralph Barton Perry. O variantă a realismului naiv este teoria reflectării din materialismul dialectic. Precursori ai acestui curent
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
a fost denumită și "realism de bun simț" ("common sense realism"). Un reprezentant al realismului naiv în filozofia modernă este George Edward Moore, care reproșează idealismului faptul de a confunda percepția cu obiectul perceput. Această poziție corespunde "Noului Realism" ("New Realism") de la începutul secolului al XX-lea, ai cărui principali reprezentanți au fost în Statele Unite ale Americii William Pepperell Montague și Ralph Barton Perry. O variantă a realismului naiv este teoria reflectării din materialismul dialectic. Precursori ai acestui curent în teoria
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
de a confunda percepția cu obiectul perceput. Această poziție corespunde "Noului Realism" ("New Realism") de la începutul secolului al XX-lea, ai cărui principali reprezentanți au fost în Statele Unite ale Americii William Pepperell Montague și Ralph Barton Perry. O variantă a realismului naiv este teoria reflectării din materialismul dialectic. Precursori ai acestui curent în teoria cunoașterii pot fi considerați René Descartes sau John Locke. Spre deosebire de realismul naiv, reprezentanții realismului reprezentațional consideră că realitatea poate fi cunoscută numai prin mijlocirea conștiinței (Bertrand Russel
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
au fost în Statele Unite ale Americii William Pepperell Montague și Ralph Barton Perry. O variantă a realismului naiv este teoria reflectării din materialismul dialectic. Precursori ai acestui curent în teoria cunoașterii pot fi considerați René Descartes sau John Locke. Spre deosebire de realismul naiv, reprezentanții realismului reprezentațional consideră că realitatea poate fi cunoscută numai prin mijlocirea conștiinței (Bertrand Russel). Reprezentările sunt date ale simțurilor, exprimând realitatea prin sau în afara limbajului. Chiar dacă reprezentările nu corespund neapărat structurei realității, există totuși o legătură constantă între
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
Statele Unite ale Americii William Pepperell Montague și Ralph Barton Perry. O variantă a realismului naiv este teoria reflectării din materialismul dialectic. Precursori ai acestui curent în teoria cunoașterii pot fi considerați René Descartes sau John Locke. Spre deosebire de realismul naiv, reprezentanții realismului reprezentațional consideră că realitatea poate fi cunoscută numai prin mijlocirea conștiinței (Bertrand Russel). Reprezentările sunt date ale simțurilor, exprimând realitatea prin sau în afara limbajului. Chiar dacă reprezentările nu corespund neapărat structurei realității, există totuși o legătură constantă între lumea exterioară și
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
este discutată sub termenul de funcționalism, care admite că actele mentale sunt rezultatul unor procese funcționale care au loc în creier. În anii '70 ai secolului trecut, Hilary Putman a dezvoltat o teorie contrară, nematerialistă, pe care a denumit-o "realism intern". Putman respinge teza kantiană a realismului metafizic (transcendental), admițând în schimb concepția realismului empiric. Realitatea este limitată la o corespondență între limbaj și lucrurile reale. Nimic nu se poate spune despre lume fără a folosi limbajul. Dacă într-adevăr
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
admite că actele mentale sunt rezultatul unor procese funcționale care au loc în creier. În anii '70 ai secolului trecut, Hilary Putman a dezvoltat o teorie contrară, nematerialistă, pe care a denumit-o "realism intern". Putman respinge teza kantiană a realismului metafizic (transcendental), admițând în schimb concepția realismului empiric. Realitatea este limitată la o corespondență între limbaj și lucrurile reale. Nimic nu se poate spune despre lume fără a folosi limbajul. Dacă într-adevăr ar exista o realitate în afara limbajului, nu
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
procese funcționale care au loc în creier. În anii '70 ai secolului trecut, Hilary Putman a dezvoltat o teorie contrară, nematerialistă, pe care a denumit-o "realism intern". Putman respinge teza kantiană a realismului metafizic (transcendental), admițând în schimb concepția realismului empiric. Realitatea este limitată la o corespondență între limbaj și lucrurile reale. Nimic nu se poate spune despre lume fără a folosi limbajul. Dacă într-adevăr ar exista o realitate în afara limbajului, nu s-ar putea decide, care teorie este
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
la o corespondență între limbaj și lucrurile reale. Nimic nu se poate spune despre lume fără a folosi limbajul. Dacă într-adevăr ar exista o realitate în afara limbajului, nu s-ar putea decide, care teorie este valabilă și care nu. Realismul critic pornește de la ideea existenței lumei reale care corespunde percepției sensoriale, însă - spre deosebire de realismul naiv - consideră că, datorită caracteristicilor percepției umane, lumea nu este cognoscibilă imediat în mod nemijlocit, în măsura în care ea este în concordanță cu reprezentările rezultate din prelucrarea percepțiilor
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
lume fără a folosi limbajul. Dacă într-adevăr ar exista o realitate în afara limbajului, nu s-ar putea decide, care teorie este valabilă și care nu. Realismul critic pornește de la ideea existenței lumei reale care corespunde percepției sensoriale, însă - spre deosebire de realismul naiv - consideră că, datorită caracteristicilor percepției umane, lumea nu este cognoscibilă imediat în mod nemijlocit, în măsura în care ea este în concordanță cu reprezentările rezultate din prelucrarea percepțiilor în creier. În procesul de evoluție în timp cunoașterea umană se apropie tot mai
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
din prelucrarea percepțiilor în creier. În procesul de evoluție în timp cunoașterea umană se apropie tot mai mult de realitate, o cunoaștere deplină nu poate fi însă niciodată atinsă. George Santayana este socotit drept cel mai influent reprezentant american al realismului critic. În Europa, reprezentanți ai realismului critic sunt Nicolai Hartmann și Hans Driesch (Germania), Bertrand Russell și Roy Bhaskar (Marea Britanie). Elemente ale realismului critic se întâlnesc și în raționalismul critic al lui Karl Popper și Hans Albert. Raționalismul critic consideră
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
procesul de evoluție în timp cunoașterea umană se apropie tot mai mult de realitate, o cunoaștere deplină nu poate fi însă niciodată atinsă. George Santayana este socotit drept cel mai influent reprezentant american al realismului critic. În Europa, reprezentanți ai realismului critic sunt Nicolai Hartmann și Hans Driesch (Germania), Bertrand Russell și Roy Bhaskar (Marea Britanie). Elemente ale realismului critic se întâlnesc și în raționalismul critic al lui Karl Popper și Hans Albert. Raționalismul critic consideră că sarcina rațiunei nu este dovedirea
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]