15,122 matches
-
mulțumirea cli enților contează destul, iar creșterea bugetului nu este o problemă pentru firmă, implementarea aplicațiilor e-CRM este oportună. 4) CRM social - adăugarea unei strategii de mass media pentru socializare la inițiativele unui CRM este deosebit de importantă pentru a rezista în mediul de afaceri din secolul XXI. Oamenii fac afaceri cu cei pe care îi plac și în care au încredere. Dar cum ajungi să i convingi pe oameni să te placă și să aibă încred ere în tine într
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
mâna dreaptă și se sprijină cu brațul stâng pe sol, iar tracțiunea se execută pe piciorul stâng. Exercițiul este indicat în scolioza dorsală stângă/lombară dreaptă. Φ INDICAȚII METODICE: tracțiunea pe picior se execută gradat, pe măsură cecapacitatea de a rezista la solicitări crește. Se execută contracții izometrice de 2-3-5 s; revenirea la poziția inițială se face lent. Se acordă atenție mișcărilor de respirație. υ Pacientul: în atârnat cu spatele la scara fixă, apucă asimetric bara: mâna stângă cu o treaptă mai sus
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
o pură procesare de simboluri informatice (vezi alte patru contraargumente detaliate în Searle, 1992, pentru o aprofundare a criticii inteligenței artificialeă. Astfel, prin contraargumentul „camerei chinezești”, Searle (1981Ă dovedește faptul că intenționalitatea și înțelegerea sunt specifice operațiilor creierului uman și rezistă proceselor computerizării: ordinatoarele nu „înțeleg”, în sens semantic, chineza, doar simulează corectitudinea unei fraze în chineză. O altă critică adusă inteligenței artificiale este faptul că, deși există mașini care pot învăța (prin intermediul unor algoritmi specialiă, abilitățile acestora sunt limitate la
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Sommerer și Laurent Mignonneau la Karl Sims dovedesc acest lucru cu prisosință. Spre exemplu, simulatorul de viață artificială pe Internet, „TechoSphere” (Prix Ars Electronica, 1997Ă, creat de Gordon Selley, Rycharde Hawkes și Jane Prophet, este un univers de ființe nonbiologice, rezistând tendinței de antropomorfizare a creaturilor virtuale, însă creându-și propria comunitate și propriile trăsături de specie. La fel ca majoritatea inițiativelor de acest tip, utilizatorii online intră în interacțiune cu aceste ființe numerice care coabitează în spațiul virtual în ritmuri
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
corpul este deopotrivă unul estetic, social, politic, un teatru al experienței și al transformării fenomenologice și figurale. Fluidizând hotarele dintre „eu” și imagine, performările iconice ale chirurgiei estetice devin evenimente discursive, chestionând idealurile feminine ale frumuseții în arta occidentală. Ele rezistă tendințelor de obiectivare a corpului uman ca imagine și ca proces de expunere, ca integritate a identității. Raportul dintre chipul uman, respectiv feminin, și personalitate se continuă în relaționarea dintre reconstrucția tehnologică și intenția artistică. Artista scoate la iveală modul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
practicile privirii și cu dimensiunile puterii. Parafrazându-l pe Foucault, se poate considera că trupul/chipul artistei este autodocilizat, autoreglat să corespundă anumitor tipare culturale. În același timp, în terminologia studiilor culturale, „împrumuturile” din istoria artei sunt practici opoziționale care rezistă forțelor social-politice dominante. Reconfigurările trupului artistei se asamblează și în cheie feministă, deoarece idealurile estetice construite de lumea masculină în legătură cu feminitatea sunt respinse. De pildă, în „Self-Hybridations” (1998-2002Ă, artista parafrazează și grefează canoanele frumuseții clasice pe propriul chip; inspirată de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
futuriști: puterea tehnicii ca forță criminală. Discursul filosofului vrea să demonstreze faptul că idolatrizarea tehnologică contemporană poate continua înlănțuirea de catastrofe umane a secolului XX. Punctul de vedere al umanistului se legitimează prin apelul la cerința responsabilității umane de a rezista asediului cybertehnologic. Problema se pune în termeni de alegere și, evident, Virilio se situează explicit pe poziții bine delimitate: omul este „punctul ultim” al lumii, iar progresul nu există dincolo de om întrucât nu se poate vorbi de „evoluția speciei prin intermediul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Internetului de guvernul chinez, dar și de guvernul american, de la monopolul economic al marilor corporații tehnologice la presiunile grupurilor de interese și la goana după capital informațional a capitaliștilor. Poate tocmai de aceea feminismul adoptă mai multe măști pentru a rezista și a se opune la putere. 4.3. Alte modele ale cyberfeminismuluitc "4.3. Alte modele ale cyberfeminismului" Pe cât a fost de influent manifestul Donnei Haraway, pe atât a fost criticat (vezi de pildă, o raportare, din interiorul mișcării, la
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
devin, în astfel de cazuri, procese de împuternicire a femeii în viața socială, în tehnocultură și în politică. Un astfel de context este Internetul, rețeaua informațional-comunicațională în care corpul femeii se poate împuternici în mod alternativ și în sens constructiv, rezistând la discursurile și practicile puterii dominante de orice tip. În momentul obținerii acestui echilibru în împărțirea puterii, discursul feminist slăbește, devenind un soi de postfeminism difuz și realist, dincolo de radicalismele supărătoare care uneori îl umbresc. 4.5. Postcolonialismul și diferențatc
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Virtual Gender: Technology, Consumption and Identity, Londra, New York, Routledge. Virilio, Paul (1992Ă, La Machine de vision, Paris, Galilée. Virilio, Paul (1993Ă, L’art du moteur, Paris, Galilée. Virilio, Paul (1998Ă, La Bombe informatique, Paris, Galilée. Virilio, Paul (2000Ă, „Trebuie să rezistăm”, interviu realizat de J.A. Tillman în Balkon, nr. 3, iunie 2000, Cluj. Wagar, Warren (2002Ă, „Of Men and Machines”, WTA, http://transhumanism.org/index.php/th/more/279/. Wallace, Patricia (1999Ă, The Psychology of the Internet, Oxford, Cambridge University
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și pentru a decide care dintre cele mai potrivite beneficii vor fi considerate prioritare. În mod intenționat, stilul de conducere al lui Wendy a fost unul lejer. Ea dorea ca fiecare membru al echipei ei să gândească independent și să reziste presiunii de a se conforma opiniei generale. Drept rezultat, propunerea finală din partea echipei ei a venit un pic mai târziu - însă Wendy a considerat că o săptămână sau două de discuții suplimentare erau recompensate de ideile prodigioase și discuțiile atotcuprinzătoare
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
În starea sa esențială: libertatea. 2 COGITO Următorul pas pe care Îl face spiritul pornit În căutarea adevărului este unul afirmativ. În ciuda constatării că se poate Îndoi de absolut toate lucrurile lumii, cugetul realizează că totuși ceva rămâne constant și rezistă Îndoielii căreia i-a fost supusă cunoașterea. Acest invariant este Însuși faptul cogitării, care devine astfel cunoștința cea mai sigură dintre toate cele pe care spiritul le-a Întâlnit În procesul de negare și respingere a cunoștințelor sale, așa cum l-
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Prin urmare, pare firesc ca ajungerea la o cunoștință adevărată să fie validată doar prin sine, printr-o intuiție, să se impună nemijlocit, În orice condiții, să transgreseze orice posibilitate de Îndoială. Și Într-adevăr, Descartes așa concepe cogito-ul, ca rezistând oricărei bănuieli de eroare. Bourdin, unul dintre cei ale căror obiecții primesc răspuns din partea lui Descartes, ridică următoarea problemă: oare, nu ar putea fi și cogito - eu gândesc - o iluzie, o urmare a acțiunii neobosite și perfide a „geniului rău
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
transformau, Înaintând și urcând către o cunoștință tot mai sigură și tot mai abstractă, conduse de principiul Îndoielii, tot astfel, condus de principiul cogito-ului, spiritul nostru ajunge să găsească În obiecte, În lumea sensibilă, ceva ce este inerent acesteia, care rezistă schimbărilor și prefacerilor la care obiectele sunt supuse, substratul permanent și neschimbător - un nou cupokhimhnon - al lumii reale, fundalul pe care se produc aceste schimbări, ceva ce se constituie În esența naturii sale: Întinderea. Consecvent cu sine, filosoful supune această
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
ceva dur, greu, colorat, sau care ne afectează simțurile În vreun alt fel, ci doar În aceea că este o substanță Întinsă În lungime, lățime și profunzime. În ce privește duritatea, nu o cunoaștem altfel decât prin intermediul atingerii, chiar dacă părțile corpurilor dure rezistă mișcării mâinilor noastre atunci când le Întâlnesc, Însă dacă de fiecare dată când ne Îndreptăm mâna către una din ele, corpurile din acel loc se Împrăștie tot atât de repede pe cât s-au adunat, e sigur că nu vom simți niciodată duritatea; și
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
au neîndoielnic sufletele cele mai puternice. Există, Însă, unii care nu Își pot pune la Încercare forța pentru că nu Își combat niciodată voința cu propriile ei arme, ci doar cu cele pe care le furnizează unele sentimente pentru a putea rezista altora. Ceea ce numesc propriile-i arme sunt judecăți ferme și determinate, ce privesc cunoașterea binelui și răului, prin prisma cărora sufletul a hotărât să-și conducă acțiunile vieții. Iar sufletele cele mai slabe dintre toate sunt cele a căror voință
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
sentimentul care le-a provocat este absent, le putem considera a fi propriile-i arme și să credem că sufletele sunt mai puternice sau mai slabe În funcție de felul În care ele pot urma mai mult sau mai puțin aceste judecăți, rezistând sentimentelor prezente care li se opun. Dar, există totuși o mare deosebire Între deciziile care Își au originea Într-o opinie falsă și cele ce nu se bazează decât pe cunoașterea adevărului; așa Încât, dacă le urmărim pe acestea din urmă
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
la un instrumentar specific de planificare, din care să nu lipsească metodele decizionale, metodele de creativitate, metodele de extrapolare etc.; • valorificarea influențelor exercitate de variabilele mediului ambiant, național și internațional și imprimarea unui comportament agresiv față de acesta. Pentru a putea rezista presiunilor mediului ambiant, organizația poate să adopte o atitudine pasivă, de așteptare a producerii unor mutații semnificative în mediul ambiant, național și internațional și încercare de adaptare prin schimbare la asemenea transformări și influențe sau o atitudine agresivă, în sensul
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
n-am crezut că poate rezulta vreun folos din permutarea acelei școli, dintr-o cotună într-alta. De aceea, în interesul stabilității și pentru a nu schimba în fiecare an circumscripția naturală a unei școli, am ordonat învățătorilor de-a rezista la orice permutare, hotărâtă numai de comună, și a aștepta în această privire totdeauna deslegarea onor. minister; căci nu este decât prea natural ca, mutându-se școala la o depărtare de o oră, mulți din copiii care începuseră să nu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
primordială a cooperației, scrie N. Ghiulea, este asociația.” (ibidem, p. 43 și urm.) Acest principiu social al asociației este „în mare cinste în concepția de viață a muncitorilor”, el fiind opus „concurenței”, principiu al capitalismului. Grupați în asociații, muncitorii pot rezista mai bine presiunii capitaliste. A doua idee fundamentală a cooperației este solidaritatea mutuală, principiul ajutorului reciproc. Munca solidară naște interese comune, simpatie, sentimentul de întrajutorare - principii social-pedagogice unanim admise și astăzi de științele formării. O altă idee a cooperației, care
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Cultural de la Ungureni a făcut ca satul să creadă în puterea științei, iar știința să vorbească limba satului” (Pavelcu, 1937). Experimentul de la Ungureni a avut un glas unic, a fost poate singura instituție de acest gen la sate care a rezistat nu un sezon sau două, ci două decenii. Programul său, stabilit pe baza unei aprofundate cunoașteri a realității, a venit în întâmpinarea cerințelor sătenilor, de aceea a fost susținut de aceștia și de oamenii de bine ai vremii - scriitori, pedagogi
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Așer și Ben Addereth, odată ce lista a fost introdusă printre tradițiile masoretice, a continuat să producă neînțelegeri, „efectele acestei greșeli fiind vizibile până în zilele noastre”2. Studierea manuscriselor biblice ebraice părăsite în grotele din pustiul Iudeii de către cei ce au rezistat celei de-a doua revolte iudaice ne confirmă faptul că textul consonantic al Bibliei atinsese încă de la sfârșitul primului secol al erei creștine acel monolitism impresionant care va caracteriza tradiția textuală masoretică. Însă o trecere rapidă în revistă a textelor
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
analizare" Acesta este punctul în care cercetătorii se blochează. Se întreabă ce au de făcut cu toate acele transcrieri, casete și notițe. Situația poate fi copleșitoare. Le sugerăm analiștilor începători să folosească metoda „mesei încăpătoare”. Este o metodă care a rezistat în timp și constă în împărțirea procesului în etape mai ușor de realizat. Metoda „mesei încăpătoare”tc "Metoda „mesei încăpĂtoare”" Această abordare reprezintă o opțiune ce utilizează tehnologia de nivel scăzut și care a fost deja folosită în nenumărate proiecte
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
strâns din dinți și am mers mai departe, iar cei din jurul meu n-au avut încotro, au strâns din dinți și au mâncat mai departe. Unii nu au trecut testul, s-au dat bătuți și m-au pierdut; alții au rezistat și au cules roadele luni la rând... Cel mai înțelegător a fost extraterestrul numărul unu, săracul, căruia îi mulțumesc pe această cale: alături de el am făcut primii pași în bucătărie. Cel mai rezistent a fost numărul trei... (Iepuraș scump, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
depășiți orice dificultăți. Importante sunt trei lucruri: să nu vă lăsați copleșite de greutăți, să vreți cu adevărat să faceți acest salt calitativ și să aveți în casă și altceva decât pâine. * Țin minte că extraterestrul numărul unu n-a rezistat mai mult de o lună... Tocmai ne împăcaserăm; revenise în patul meu aproape neschimbat, doar pasiunea pentru filmele horror era nouă (ciudat cum se propagă anumite hobby-uri trăsnite printre bărbați). Eu tatonasem un pic terenul și încercasem să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]