9,763 matches
-
de pace -) 4 August. Istoriile cu necontenitele prădăciuni și hoții. Istorie despre vremuri mai vechi, despre gospodăria mazilului Grigore Fotescu. Vaci, boi, oi, cai, vii, livezi, ogoare de pâne albă și popușoi. "Căpitane Grigore" îi spune toată lumea și toți îl salută și i se ploconesc, căci lui așa-i place, și el cinstește, vorbește tare și miluiește pe toată lumea. Îl cunosc jidovii de la Rașcov și din toate împrejurimile. "A venit căpitan Grigore! Ce mai faci, căpitan Grigore? Hât! Tâșt! da voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gazete și cărți. Văd traduceri multe: Rolland, Dumas-père, Blasco Ibañez Jack London. Wladyslaw de Reymont câteva cărți de Kraszewski. Nimic de Sienkiewicz. Un mic bufet neacoperit al unei fete: ciocolată, portocale, câteva sticle de limonadă. Funcționari din gară trec, o salută, îi dau mâna, îi spun cuvinte vesele, nimene nu-i cumpără nimic. E adevărat că fata nu-i tocmai frumușică. Cunoscuții ei sunt destul de galanți și foarte economi. Ori marfa ei e pentru călători ce trec. Przemysl dejun în vagon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Hm. Atunci doriți numai o singură toaletă? Da, mă rog. Bine, foarte bine. O mică modificare și afacerea e făcută. Lucrările sunt în curs, și n-avem a introduce schimbări importante. Deci o toaletă și o cameră. Da. Mulțumesc. Arhitectul salută și pleacă. Dar peste alte două zile domnul Maniu iar dorește să-i vorbească. Arhitectul se prezintă și domnul Maniu, cu multe menajamente îl face să priceapă că felurite împrejurări l-au determinat să facă o nouă schimbare în planul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de cincizeci de ani dela moartea lui, la care parastas am asistat. Sosisem cel dintăiu la bojdeucă, cu frate-meu Vasile. Eram în cerdacul ce dă spre Ciric. A intrat Gh. Cuza cu un profesor Obreja; a venit la mine, salutându-mă. În tren, am avut unele explicații, în care i-am arătat de ce acum câțiva ani, tot în același tren spre Iași, i-am întors spatele. Vorbise în parlament și afirmase lucruri neadevărate despre Masonerie, deși cunoștea că tagma asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
viață cu coatele. Nu știu ce s-a făcut. L-am zărit prin Iași în vremea războiului, cu aer biruitor. L-am mai zărit prin București, tot așa de fălos și biruitor. Nu m-am oprit și nu i-am vorbit. Ne salutam; chiar părea că așteaptă el salutul meu. De data aceasta, după ezitarea necesară, a salutat și s-a oprit el. M-a întrebat: Ce mai faci? (ca și cum habar n-ar fi avut despre ce voi fi făcut și voi fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu aer biruitor. L-am mai zărit prin București, tot așa de fălos și biruitor. Nu m-am oprit și nu i-am vorbit. Ne salutam; chiar părea că așteaptă el salutul meu. De data aceasta, după ezitarea necesară, a salutat și s-a oprit el. M-a întrebat: Ce mai faci? (ca și cum habar n-ar fi avut despre ce voi fi făcut și voi fi făcând). Bine, i-am răspuns El m-a privit mulțămit. M-am uitat și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
32-a aniversare a Revoluției din Octombrie: Oameni ai muncii din toate țările! Apărarea păcii e cauza tuturor popoarelor lumii! Demascați planurile agresive ale tuturor ațâțătorilor la război! Uniți-vă toate forțele pentru o pace trainică și pentru securitatea popoarelor! Salut tuturor luptătorilor pentru cauza păcii, împotriva ațâțătorilor la un nou război! Uniunea Sovietică s-a adresat nu numai guvernelor ci și popoarelor. Politică de înțelegere a Uniunii pe principiul egalității de drepturi pentru toate națiunile, fie mari fie mici. Vocea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fără a o vesteji. Curiozitatea lui cată să fie atentă și delicată. Altfel face ca pruncii care strică jucăriile. Emoționat ca un om care se pregătește de drum lung... Personagiile oneste dintr-o piesă trebuiesc astfel construite încât să le saluți dacă le-ai întâlni pe stradă... Un scriitor a făcut o carte, pornind cu o intenție și ajungând la alt sfârșit decât cel pe care îl imaginase la început. A clocit ca o pajură, însă din ou a ieșit un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
varieteu. Unele foarte interesante. Un cal bine dresat, un măgăruș comic. La urmă o trupă de urși și ursuleți dresați care fac felurite lucruri. Umblă cu bicicleta, cu motocicleta. Lume foarte multă. Patru reprezentații pe zi. Toți artiștii la început salută primăvara și lupta pentru pace. Prolog în versuri. Flori, steaguri, închinare părintelui și învățătorului popoarelor. Intervin și în cursul reprezentației dialoguri și scenete cu caracter politic: Tito-dolari. "Muzica americană n-are decât trei note din gama lui do major: do-la-re
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
artiști și oameni de știință. Într-o pace impresionantă odihnește aici sufletul acestui vechi și interesant popor. Sâmbătă seara, la teatrul Conservatorului, concert, dansuri artistice și dansuri populare. În sală un număr mare de nasuri respectabile, unele serioase și impozante, salutând, dominând, priveghind între ochi mari și sprincene puternice. Portretul lui Alexandr Nicolaievici Jghent Istoria Gruziei și a poporului gruzin. Al. Nic. Jghent presupune că Gruzinii locuiesc aici din adâncă vechime. Și că Bascii s-au mișcat de aici cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
locuinți sărace. "Munte-negru". Dubrovnic, grădină îngrijită. Ajungem pe drumuri cotite, pe marginea sinuoasă a Mării Adriatice. Terase de măslini, portocali, agave, palmieri. Oraș în terase, mărginit de cetatea Raguzei, bine păstrată încă și, impunătoare. Populație vioaie, blândă și primitoare. Copiii salută. În piață (poiana) sătenii din împrejurime aduc pe căluții muntenești câte-un braț de așchii și găteje pentru trebuințile orășenilor. Lemnele se vând cu cântarul ca și pâinea. Frumoase clădiri în terase până spre creștetul Măgurii și până la țărmul mării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
săpându-i pe aceia care i se împotriveau, acest om avid de putere, dar cu un caracter mârșav, a deschis punți către orizonturi mai mari în viața sa politică. Aleea Modrogan îi va deveni a doua casă, acolo îl va saluta marinărește pe dulăul Vasile, câinele de pază al sediului Partid Democrat. Participând la o conferință de presă, la sediul Partidului Democrat, Traian Băsescu fiind cel intervievat de jurnaliști, am putut să constat acel râs mânzesc al viitorului președinte al României
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
puternic poți admira până departe Obanos și Puente la Reina, localitatea unde mi-am propus să ajung pentru a înnopta. Merg sub soarele dogorâtor, iar la un moment dat trec în mare viteză pe lângă mine trei pelerini pe bicicletă. Ne salutăm în grabă cu salutul obișnuit ,,Buen camino!” apoi rămân singur doar să-i admir și să mă întreb de ce atâta grabă - și cât vor rezista roțile bicicletelor lor la această viteză și mai ales pe un drum cu atâtea denivelări
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
mai tot timpul închise și mai auzi doar sunetul clopotelor în special la anumite ore ale serii. în rest, pe unde trec ușile bisericilor sunt încuiate iar în fața lor nu-i nimeni. Sunt îmbătrânite, neîngrijite. îmi fac semnul crucii, îl salut în gând pe Isus ce stă acolo încuiat parcă ar fi săvârșit nu știu ce delict pentru care a fost penalizat cu recluziunea și merg mai departe admirând mușcatele de la ferestrele caselor sau intrând într-un magazin alimentar sau într-un bar
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
observ în fața mea o siluetă ce mi se pare cunoscută. Oare nu o fi tocmai tânăra solitară, scundă de statură, puțin plinuță, cu un mers lent și legănat, șchiopătând ușor? O ajung din urmă. Ea este! îmi permit să o salut cu arhicunoscutul „ola”. îmi răspunde zâmbind scoțându-și căștile mici din urechi. După fizionomie, ar putea fi din Germania și chiar că am nimerit. îmi zice că este din Hamburg, și a pornit în pelerinaj de la Saint Jean Pied au
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
schimbe interior în mai bine. Cum mergeam așa, cuprins de gândurile mele observ în față un pelerin scund de statură, cu îmbrăcăminte veche chinezească sau japoneză, căci nu-mi dau seama bine de deosebiri și cu o pălărie conică. îl salut când ajung în dreptul lui cu obișnuitul ,,ola,, și-mi răspunde la fel cu un zâmbet cemi aduce aminte de Budha. De fapt, este budist, nu creștin. Pare în vârstă, peste 65 de ani, și parcurge zilnic 15 km. Și el
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
un mers ce nu- ți lăsa deloc impresia că nu ar avea propriile picioare. Așa ceva este mai greu de văzut și poate și mai greu de înțeles. Nu știu ce să cred. După un timp mă apropii de cei trei pelerini, îl salut respectuos și cu emoție în glas pe bărbatul cu proteze iar el îmi răspunde calm, liniștit, continuându-și drumul. îmi vine să mă apropii mai mult de el, să-i declar admirația și respectul meu, dar mă abțin pentru a
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Nici Zapatero nu-i bun iar oamenii legii sunt cu toții niște hoți”. Parcă ar vorbi de oamenii legii din România. îmi vine să-i spun acest lucru dar mă abțin și-mi savurez berea și cașcavalul atât de bun. Ne salutăm la despărțire și-mi continui drumul spre Carrión de los Condes, destinația călătoriei de astăzi. Soarele deja frige și pe drum nu mai întâlnesc nici un pelerin. Aproape toți pornesc dimineața în jurul orei 6 iar la miezul zilei sunt ajunși undeva
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
la Direcția de Protocol. A doua oară când am vorbit, fără martori, s-a întâmplat la Aeroportul Otopeni, în decembrie 1989, când pleca la Moscova Nicolae Ceaușescu, iar fostul ministru era vice prim-ministru și avea obligația de a-l saluta pe președinte, la plecare și sosire, împreună cu ceilalți demnitari români: Să trăiți, tovarășe vice prim-ministru, îl salutai, cu zâmbetul pe buze. Zi-mi, Andrei, că ăsta sigur îmi rămâne. Îmi răspunse la salut, în timp ce cu mâna stângă îmi ciufulea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
în decembrie 1989, când pleca la Moscova Nicolae Ceaușescu, iar fostul ministru era vice prim-ministru și avea obligația de a-l saluta pe președinte, la plecare și sosire, împreună cu ceilalți demnitari români: Să trăiți, tovarășe vice prim-ministru, îl salutai, cu zâmbetul pe buze. Zi-mi, Andrei, că ăsta sigur îmi rămâne. Îmi răspunse la salut, în timp ce cu mâna stângă îmi ciufulea bruma de păr, ce se mai răsfăța pe capul meu. În locul domnului ministru, fusese numit un cadru didactic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
deplasări comune pe străzile capitalei. Protocolul părții române prevedea că, după ceremonialul primirii înaltului oaspete, cei doi demnitari trebuia să se urce într-un automobil decapotat, de unde urmau să primească aplauzele mulțimii, iar ei să răspundă cu zâmbete și să salute așa-zisul entuziasm popular. Gorbaciov nu voia să se urce în ARO-ul românesc, ci să se deplaseze cu ZIL-ul care trebuia să sosească în aceeași zi cu al doilea avion special, partea sovietică voind ca să aibă o aterizare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
încercăm. Cred că Mihail Sergheevici are dreptate să aducă ZIL-ul în care este montat "Telefonul Roșu", cred, de asemenea, că și tu înțelegi că este necesară deplasarea cu o mașină decapotabilă, ca să se poată răspunde corespunzător mulțimii, convocate să salute pe înaltul oaspete. Ion, asta discutăm de trei zile. Unde presupui că ar putea fi soluția? Soluția care mi se pare mai rezonabilă este să rediscutăm ordinea la organizarea coloanei de mașini. Iată ce îți propun: Tu spui șefului delegației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de oameni ai Securității, îmbrăcați civil, dând impresia unor cumpărători ocazionali, deși cetățenii normali, locuitori ai Bucureștilor, se aflau îngrămădiți pe tot traseul pe unde trecea coloana de mașini oficiale, ținuți de mai multe ore în picioare pentru a-i saluta pe cei doi lideri. În ambele piețe, Ceaușescu i-a arătat lui Gorbaciov de câtă abundență alimentară beneficiau bucureștenii. În cele două fabrici, lui Gorbaciov i s-au prezentat fluxurile de producție, cu accente deosebite pe soluțiile novatoare, rezultate în urma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
probabil ministerul nu avusese asemenea exemplare nici pe vremea Anei Pauker. Am plecat cu colegul de la secția economică, stabilind cu acesta o listă de priorități pentru care erau așteptate, la București, informații și aprecieri de la noi. La intrare, când am salutat gazdele, l-am scuzat pe ambasador, cu o minciună nevinovată, "nu se simțea bine", am adresat felicitări ambasadorului și colaboratorilor lui, evocând satisfacția de a fi lucrat la Helsinki cu un an în urmă, pe o perioadă de trei luni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
lipsa mea de abilitate, că nu i-am ridicat lui, rectorului, osanale, pe care oricum nu le merita. S-ar putea să ai dreptate. Când a fost ambasador nu l-ai văzut? L-am întâlnit accidental pe culoare, l-am salutat și am observat că nu mi-a răspuns, m-a tratat rece, arogant. Bine, Ioane, du-te, o să încerc să te apăr de pornirile lui. Din poziția de vinovat fără vină am fost scos fără alte urmări imediate. Aveam o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]