11,011 matches
-
răsare civilizația adevărată a unui popor barbar; nu din maimuțarea obiceielor străine, limbelor străine, instituțiunilor străine. Poate că popoarele slave ale nordului și mijlocului Germaniei sunt mai civilizate "ca oameni" decum erau în starea primitivă; dar ele nu mai sunt slave; au pierit în poporul a cărui civilizație au primit-o. Populațiile tatare ale Rusiei sunt mai civilizate ca "oameni" azi decât sub hanii lor. Dar nu mai sunt tatare; ele au pierit ca existență proprie din momentul în care au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
spune în ce grad și până unde poate uza de acel sprijin căci, dac' ar spune-o, ar crea tocmai celor mai buni amici ai lui o poziție foarte dificilă în cestiune. Deducerile ce le putem face din atitudinea statelor slave ale Peninsulei în cestiunea dunăreană ne procură o sumă de cuvinte, ce nu se pot mărturisi, pentru a recomanda Adunării prudență politică în răspunsul la discursul tronului pe care-l va concepe. Același lucru se poate spune în multe forme
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
În Îmbolnăviri. Fără Îndoială că provinciile românești ce aparțineau spațiului ortodox cunosc În istoria lor aceiași evoluție cu privire la atitudinea față de semenul În suferință. În istoria noastră primele așezăminte destinate Îngrijirii bolnavilor sunt cunoscute sub numele de bolnițe, denumire de origine slavă ce apare În perioadă slavonă a bisericii noastre. Mai precis ele apar În secolul al XV-lea pe lângă mănăstiri, cu scopul de a Îngriji și ocroti bolnavii, bătrânii, săracii și văduvele. În aceste lăcașuri desigur nu se practica o asistență
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care presupune atât cunoașterea scopului pentru care se Împlinește un fapt caritabil cât și mijloacele prin care se realizează. Sorgintea creștină a acestui act este dezvăluită chiar de Iisus Hristos Însuși prin cuvintele „iar când va veni Fiul Omului Întru slava sa El va zice celor de-a dreapta Lui; veniți binecuvântații Părintelui Meu, veniți de moșteniți Împărăția gătită vouă de la Întemeierea lumii, căci...bolnav am fost și m-ați Îngrijit. Atunci vor răspunde Lui drepții zicând: Doamne când Te-am văzut
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
decimau populații Întregi. Așa se face că istoria Europei de pildă a cunoscut repetate valuri migratorii, Începând cu migrația germanică spre est (În a doua jumătate a mileniului I și prima jumătate a mileniului al II-lea), concomitent cu migrația slavă spre sud (de la Urali spre centrul Europei), migrația iberică de la nord la sud și migrația asiatică către Europa centrală (mongolii, hunii), populații ce reușesc să se consolideze În noile teritorii prin apariția centrelor urbane, centre ce au jucat un rol
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Și atunci a fost activ, critic la adresa anumitor politici de dreapta, militând pentru o abordare a problemelor care apăreau chiar și în contextul prosperității economice americane a anilor cincizeci. Cartea sa, The Affluent Society (1958) nu este un imn de slavă adus societății abundenței. Lucrarea trage un semnal de alarmă de orientare liberală în America lui Eisenhower: da, există mai multă prosperitate în sectorul privat, dar sectorul public este neglijat, iar inegalitățile sociale persistă. Cartea militează pentru investiții în programe sociale
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
expresie a forței ce ordonează energia creatoare a lumii vegetale din seră. Ultima secvență din Fiul pierdut, și anume "The Shape of the Fire" ("forma focului") își are continuarea și completarea poetică în următoarele două volume, Praise to the End! (slavă până la capăt!), 1951, și The Waking (deșteptarea), 1953. Slavă până la capăt! arată încă o dată influența lui Wordsworth și dorința de a încerca, până la sfârșitul vieții, să surprindă poetic reacția spontană și autentică a copilului la unitatea în diversitate a misterelor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
vegetale din seră. Ultima secvență din Fiul pierdut, și anume "The Shape of the Fire" ("forma focului") își are continuarea și completarea poetică în următoarele două volume, Praise to the End! (slavă până la capăt!), 1951, și The Waking (deșteptarea), 1953. Slavă până la capăt! arată încă o dată influența lui Wordsworth și dorința de a încerca, până la sfârșitul vieții, să surprindă poetic reacția spontană și autentică a copilului la unitatea în diversitate a misterelor naturii. Volumul Words for the Wind (vorbe pentru vânt
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
neamul Întreg omenesc, Încât leacurile doftoricești sau Îngrijirea rănilor nu mai puteau folosi ; viciile Învechite aveau mai multă putere decât toate leacurile. De aceea a venit Acela Care va mai veni, Întrupat În biata ființă omenească, ca să ne Întărească prin slava Sa. Căci nimeni În afară de Marele Artist nu stăpânește arta Sa, asemenea olarului, meșter el numai, să dea formă lutului. Și așa, El, Domnul tuturor, Cel Care pe toți Îi făcuse, a binevoit să coboare În chip de om și să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
La originile bolii 21 propriei lor naturi denaturate de păcat, să participe la viața liturgică a Bisericii și să se Împărtășească de Tainele sfinte, precum și să se angajeze În asceză personală, arătându‑și astfel dispoziția pentru a deveni receptivi la slava vindecă‑ rii și la implicarea personală În lucrarea hristologică de restaurare a naturii la starea sa originară. Pe lângă toate acestea, Sfântul Vasile cel Mare, cu spiritul său judicios și practic, subliniază că putem șterge plata vechiului păcat și prin iubirea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la căutarea mântuirii sufletului. Teama de boală poate fi pentru unii și cel mai bun parapet Împotriva orică‑ rei tentații de abuz22. Dumnezeu Îngăduie sau trimite boli și pentru a ne face mai străluciți și a deveni părtași la o slavă cerească de neînchipuit. Referindu‑se la focul necazu‑ rilor care Încearcă sufletul celui credincios, literatura patris‑ tică ne mai pune În atenție următorul paralelism : la fel cum pe cârmaciul de corabie Îl Încearcă furtuna, pe atlet arena, pe comandantul de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru ce s‑a Îmbolnăvit un mare Avă de umflături roșii, aproape fiind de sfârșitul său pămân‑ tesc. La aceasta, Sfântul filocalic a răspuns : „Cât privește umflăturile roșii și despre boală, ele i‑au venit Avei pentru că a luat odată slavă de la oameni peste măsură ; deci pen‑ tru ca să nu‑l Îndumnezeiască oamenii. De fapt, el s‑a făcut părtaș cu adevărat de Sfântul Duh și de desăvârșire. De aceea a acoperit Dumnezeu, prin aparența aceasta, slava omului, ca să prisosească și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru că a luat odată slavă de la oameni peste măsură ; deci pen‑ tru ca să nu‑l Îndumnezeiască oamenii. De fapt, el s‑a făcut părtaș cu adevărat de Sfântul Duh și de desăvârșire. De aceea a acoperit Dumnezeu, prin aparența aceasta, slava omului, ca să prisosească și mai mult În el slava lui Dumnezeu”29. Sfântul Cuvios Paladie, episcop al Elenopololisului din Bitinia, pomenit de Biserica noastră la 28 ianuarie, a scris La originile bolii 33 o lucrare ziditoare de suflete, cu o
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
deci pen‑ tru ca să nu‑l Îndumnezeiască oamenii. De fapt, el s‑a făcut părtaș cu adevărat de Sfântul Duh și de desăvârșire. De aceea a acoperit Dumnezeu, prin aparența aceasta, slava omului, ca să prisosească și mai mult În el slava lui Dumnezeu”29. Sfântul Cuvios Paladie, episcop al Elenopololisului din Bitinia, pomenit de Biserica noastră la 28 ianuarie, a scris La originile bolii 33 o lucrare ziditoare de suflete, cu o largă circulație atât la noi, cât și la alte
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de Aur exclamă : „Dacă mă Întreabă cineva : ce lucru mare a făcut Hristos ? Eu voi lăsa cerul, pământul, marea, Învierea multor morți și alte minuni și voi arăta doar crucea, care este mai slăvită decât toate. Crucea este vrerea Tatălui, slava (Fiului) Unuia Născut, desfătarea Sfântului Duh, podoaba Îngerilor, siguranța Bisericii, mân‑ dria lui Pavel”48. În alt loc, același Sfânt Părinte zice : „Pentru aceasta Îl numesc pe Hristos Împărat, pentru că Îl văd răstignit. A se jertfi pentru cei conduși este
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
fură de toate, ca să nu mai ai altceva sau pe altcineva decât pe Dumnezeu”66. Cel ce iubește cu adevărat pe Dumnezeu, nu va mai iubi, nu se va mai Îngriji de bani, de avuții, nici de părinți, nici de slava vieții, nici de prieteni, nici de frați și, peste tot, de nimic pământesc”67, În sensul că, În viața lui, acestea nu primează iubirii. III. Compasiunea lui Dumnezeu față de omul suferind III.1. Hristos a fost pedepsit pentru mântuirea noastră
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
viața pământească a Mântuitorului. Suferința, umilința și durerea Își aruncă umbra pe Întreaga secțiune. Pasajul pare a se deschide cu tema exaltării : „Vezi, Robul Meu va propăși, Se va sui, mare Se va face și Se va Înălța pe culmile slavei !” (Isaia 52, 13). Aceasta ar putea sugera imediat că „Robul” lui Dumnezeu va găsi faimă, noroc și bucurie În viață. Hristos - „Robul” este Într‑adevăr ridicat și Înălțat, este ridicat pe crucea răstignirii, pentru ca toți să‑L vadă și să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cei care‑și pierduseră ochii, vedeau, iar cei cu picioarele amputate sau nefuncționale, mergeau. E greu de găsit ceva care să egaleze această iubire de oameni a lor. Îi slujeau cu dragoste de frate, nu pentru răsplata cinstirii, nici pentru slava de la oameni sau din vreun anume interes personal ori de grup, neslăbind În osteneală, din cauza moleșelii și trândăviei, negândind că slujesc trupuri‑ lor și sufletelor străine, ci robilor lui Hristos ; astfel, lucrul lor se arăta Domnului curat și neviclean. Când
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nu li se dădea, pe cât li se lua și nu puteau fi păcăliți atât de lesne. De aceea urau darurile păgânilor, pricinuitoare de pierzanie, neprimind o cinste care este mama necinstei veșnice. Li se dădeau averi trecă‑ toare și o slavă care iute se veștejește. Erau făcuți cunoscuți Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 131 Împăratului pământesc, ca să fie Înstrăinați de adevăratul Împărat. Dar ei disprețuiau Întreaga lume, aceasta neavând pentru ei un preț egal cu cele ce doreau
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Întreaga lume, aceasta neavând pentru ei un preț egal cu cele ce doreau. Erau pătrunși de adevărul că nimic din toate cele pământești nu poate egala fericirea drepților. De aceea ei doreau doar un singur dar : cununa dreptății. O singură slavă râvneau : slava din Împărăția cerurilor. Erau dornici să capete cinstea cea de sus și de chinul din iad se Înfricoșau. „Focul de acolo ne Îngrozește ; acesta, cu care voi ne amenințați, este prietenul nostru, că știe să respecte pe cei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
aceasta neavând pentru ei un preț egal cu cele ce doreau. Erau pătrunși de adevărul că nimic din toate cele pământești nu poate egala fericirea drepților. De aceea ei doreau doar un singur dar : cununa dreptății. O singură slavă râvneau : slava din Împărăția cerurilor. Erau dornici să capete cinstea cea de sus și de chinul din iad se Înfricoșau. „Focul de acolo ne Îngrozește ; acesta, cu care voi ne amenințați, este prietenul nostru, că știe să respecte pe cei ce disprețuiesc
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ca eu să jertfesc aparițiilor Înșelătoare ale demonilor. Iar cei ce jertfesc aces‑ tora sunt asemenea lor. Căci precum adevărații Închinători - după dumnezeiasca Evanghelie a Domnului - care adoră pe Dumnezeu În duh și adevăr (Ioan 4, 23), se aseamănă În slavă cu Dumnezeu și sunt nemuritori Împreună cu El, primind viața cea veșnică prin Cuvântul, tot așa, cei ce se Închină acestora (zeilor) se aseamănă deșertăciunii demonilor și vor pieri Împreună cu ei În gheenăă”159. Sfântul Ambrozie al Milanului ne istorisește și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
rugându‑se Într‑una, luptătorii creștini Își sporeau curajul căci În lupta ei vedeau, și cu ochi trupești, pe Cel ce se răstignise pentru ei, ca să convingă pe toți cei ce cred În El că tot cel ce pătimește pentru slava lui Hristos are parte de Dumnezeul cel viu”167. Și alte minunate femei au Înfruntat cu bărbăție pe prefect și pe toți cei care le‑au trimis la groaznicele cazne. Astfel, amintim pe venerabila Mercuria, cea Înaintată În vârstă și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de masacru, a zis : „Oare Romanos, căci așa se numea el, nu a fost vrednic de a fi numit muce‑ nic al lui Hristos ?” Însă acel nebun (Iulian) a oprit măcelul pentru că era plin de invidie și nu putea suporta slava acestor atleți ai credinței. Nu a Îngăduit totuși ca aceștia să locuiască În orașe, ci i‑a trimis În ținuturile cele mai Îndepărtate ale stăpânirii romanilor 169. Demn de menționat este și martiriul fraților Macabei, amintit În Vechiul Testament, Însă pomenit
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Toți doreau să vadă o gură fără limbă și să o audă grăind așa. Și era Într‑adevăr minunat și nemaivăzut și nemaiauzit ca o gură să grăiască fără să aibă limbă. Asta a adus diavolului multă rușine, mucenicului multă slavă, iar ucenicilor, mare mângâiere și temei de răbdare”171. Mucenicul se asemăna „cu o chitară, care, sub loviturile chinurilor scotea dulce cântare. Călăii stăteau În jurul lui și‑i zdrobeau trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instru ment de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]