7,755 matches
-
în privința locului nostru în Univers. Deși nu puțini au fost cei din programul Voyager de la NAȘĂ care au sprijinit idea, cei mai multi erau de părere că fotografierea Pământului dintr-un punct atât de aproape de Soare riscă să degradeze sistemul video al sondei spațiale și să împiedice astfel luarea altor fotografii. De abia în 1989 s-a încercat din nou punerea acestei idei în practică dar calibrarea instrumentelor și concedierea sau detașarea personalului de la proiectul Voyager la alte proiecte a întârziat procesul și
Un punct azuriu () [Corola-website/Science/334085_a_335414]
-
ar prezenta reale dificultăți pentru amatorii selenografi”". Este scoasă în evidență, de asemenea, acapararea resurselor țării de către lacomii investitori străini: "„În lumina intensă a celor câteva secunde, recunoscui jos, sub mine, orașul Câmpina, cu imensele-i cisterne de petrol și sondele sale urcând din Prahova până în vârf de munte, sugând la sute de metri păcură neagră ca iadul, scuipând-o la străini”". În același timp, Henric Stahl scrie mai multe pagini marcate de înflăcărare patriotică atunci când își descrie zborul deasupra teritoriului
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
este forțat să rămână afară din navă și e lăsat să moare în spațiu, pe măsură ce aceștia își continuă drumul spre Europa. La 20luni nava aselenizează în siguranță, dar ratează locul de aterizare original. Echipajul forează prin gheață și eliberează o sondă în marea din adâncuri. Blok care are probleme cu somnul și în atenția restului echipaj, vede o lumină în afara navei. Totuși îi este imposibil să înregistreze sau să convingă în vreun fel echipajul. Sonda este lovită de o lumină misterioasă
Europa Report (film) () [Corola-website/Science/331604_a_332933]
-
forează prin gheață și eliberează o sondă în marea din adâncuri. Blok care are probleme cu somnul și în atenția restului echipaj, vede o lumină în afara navei. Totuși îi este imposibil să înregistreze sau să convingă în vreun fel echipajul. Sonda este lovită de o lumină misterioasă, și contactul cu ea se pierde. Petrovna insistă să se colecteze mostre dela suprafața Europei. După un vot, ea se gătește pentru o ieșire afară. Analizând mostrele, Luxembourg descoperă urme ale unui organism unicelular
Europa Report (film) () [Corola-website/Science/331604_a_332933]
-
este un asteroid din centura principală, care a fost fotografiat de la depărtare (1,6 milioane de kilometri) de către sonda Cassini-Huygens, la data de 23 ianuarie 2000, în timpul călătoriei acesteia pe lângă Jupiter, în drum spre Saturn. Descoperit în 1981, "" prezintă o orbită caracterizată printr-o semiaxă majoră de 2,5674065 u.a. și de o excentricitate de 0,1118718, înclinată
2685 Masursky () [Corola-website/Science/332537_a_333866]
-
Philae este o sondă de aterizare (în engleză "lander") a Agenției Spațiale Europene, care însoțește sonda spațială Rosetta. Acest robot a fost conceput pentru a ateriza pe cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko la scurt timp după sosirea sa, care a avut loc la 6 august 2014
Philae (sondă de aterizare) () [Corola-website/Science/332636_a_333965]
-
Philae este o sondă de aterizare (în engleză "lander") a Agenției Spațiale Europene, care însoțește sonda spațială Rosetta. Acest robot a fost conceput pentru a ateriza pe cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko la scurt timp după sosirea sa, care a avut loc la 6 august 2014. Robotul aterizor Philae va fi primul obiect controlat care va ateriza pe
Philae (sondă de aterizare) () [Corola-website/Science/332636_a_333965]
-
oprit în modul de siguranță, datorită insuficienței de lumină solară, făcându-l incapabil de a comunica cu Rosetta. Controlorii misiunii speră că energia solară suplimentară ce va cădea pe panourile solare în august 2015 va fi suficientă pentru a reporni sonda. "Lander"-ul este numit după insula Philae de pe Nil, unde a fost găsit un obelisc antic, care a ajutat împreună cu Piatra din Rosetta la descifrarea hieroglifelor egiptene.
Philae (sondă de aterizare) () [Corola-website/Science/332636_a_333965]
-
Agenției Spațiale Europene, lansată la 2 martie 2004. Rosetta a intrat pe orbită în jurul cometei pe 6 august 2014, după care o va studia și va identifica un loc de coborâre și de așezare pe solul nucleului cometei potrivit pentru sonda () "Philae", programate pentru data de 10 noiembrie 2014. Potrivit Agenției Spațiale Europene, s-a hotărât ca așezarea sondei "Philae" pe solul cometei să aibă loc miercuri, 12 noiembrie 2014, în jurul orelor 17:35 (ora României), într-o regiune cu diametrul
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]
-
2014, după care o va studia și va identifica un loc de coborâre și de așezare pe solul nucleului cometei potrivit pentru sonda () "Philae", programate pentru data de 10 noiembrie 2014. Potrivit Agenției Spațiale Europene, s-a hotărât ca așezarea sondei "Philae" pe solul cometei să aibă loc miercuri, 12 noiembrie 2014, în jurul orelor 17:35 (ora României), într-o regiune cu diametrul de circa 1 kilometru. Clișeele luate de Telescopul Spațial Hubble în martie 2003 au permis să se estimeze
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]
-
și-a îndeplinit sarcina, cât despre eșantioanele colectate, aducerea lor pe Pământ fusese prevăzută inițial pentru vara lui 2007, însă recuperarea capsulei care conținea eșantioanele cu prețiosul praf de pe asteroid a avut loc la 13 iunie 2010 în deșertul australian. Sonda Hayabusa s-a dezintegrat în atmosfera terestră în aceeași zi. După luni de analize, JAXA a anunțat la 16 noiembrie 2010 că analiza particulelor recoltate de Hayabusa a confirmat originea lor extraterestră. În felul acesta, Japonia a devenit prima țară
25143 Itokawa () [Corola-website/Science/332652_a_333981]
-
în atmosfera terestră în aceeași zi. După luni de analize, JAXA a anunțat la 16 noiembrie 2010 că analiza particulelor recoltate de Hayabusa a confirmat originea lor extraterestră. În felul acesta, Japonia a devenit prima țară care a depus o sondă spațială pe un asteroid și care a adus pe Pământ eșantioane de pe acel corp ceresc. "Itokawa" este un asteroid care intersectează orbita Pământului și orbita planetei Marte. Măsoară mai puțin de un kilometru lungime; dacă s-ar prăbuși pe planeta
25143 Itokawa () [Corola-website/Science/332652_a_333981]
-
planetelor și în cazul lander-elor, efectua teste ale solurilor și atmosferei unora. Primul obiect artificial trimis în spațiu a fost satelitul sovietic Sputnik 1, lansat în 1957, care a orbitat cu succes Pământul până la 4 ianuarie a anului următor (1958). Sonda americană Explorer 6, lansată în 1959, a fost primul satelit care a realizat imagini ale Pământului din spațiu. Prima sondă ce a survolat cu succes un alt corp al sistemului solar a fost Luna 1, care a orbitat satelitul Terrei
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
satelitul sovietic Sputnik 1, lansat în 1957, care a orbitat cu succes Pământul până la 4 ianuarie a anului următor (1958). Sonda americană Explorer 6, lansată în 1959, a fost primul satelit care a realizat imagini ale Pământului din spațiu. Prima sondă ce a survolat cu succes un alt corp al sistemului solar a fost Luna 1, care a orbitat satelitul Terrei în 1959. Inițial cu scop de a o impacta, aceasta a ratat ținta și a devenit primul obiect artificial care
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
al sistemului solar a fost Luna 1, care a orbitat satelitul Terrei în 1959. Inițial cu scop de a o impacta, aceasta a ratat ținta și a devenit primul obiect artificial care a orbitat Soarele. Mariner 2 a fost prima sonda care a survolat o altă planetă, Venus, în 1962. Primul flyby cu succes pe lângă Marte a fost făcut de Mariner 4 în 1965. Mariner 10 a trecut prima dată lângă Mercur în 1974. Prima sondă cu scop de explorare a
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
Mariner 2 a fost prima sonda care a survolat o altă planetă, Venus, în 1962. Primul flyby cu succes pe lângă Marte a fost făcut de Mariner 4 în 1965. Mariner 10 a trecut prima dată lângă Mercur în 1974. Prima sondă cu scop de explorare a planetelor exterioare a fost Pioneer 10, care a zburat lângă Jupiter în 1973. Pioneer 11 a fost prima sondă care a vizita Saturn, în 1979. Sondele Voyager au fost lansate în 1977, urmând să efectuieze
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
de Mariner 4 în 1965. Mariner 10 a trecut prima dată lângă Mercur în 1974. Prima sondă cu scop de explorare a planetelor exterioare a fost Pioneer 10, care a zburat lângă Jupiter în 1973. Pioneer 11 a fost prima sondă care a vizita Saturn, în 1979. Sondele Voyager au fost lansate în 1977, urmând să efectuieze un tur mare a planetelor exterioare, ambele sonde au trecut de Jupiter în 1979 și Saturn în 1980-81. Voyager 2, a continuat explorările, survolând
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
a trecut prima dată lângă Mercur în 1974. Prima sondă cu scop de explorare a planetelor exterioare a fost Pioneer 10, care a zburat lângă Jupiter în 1973. Pioneer 11 a fost prima sondă care a vizita Saturn, în 1979. Sondele Voyager au fost lansate în 1977, urmând să efectuieze un tur mare a planetelor exterioare, ambele sonde au trecut de Jupiter în 1979 și Saturn în 1980-81. Voyager 2, a continuat explorările, survolând Uranus în 1986 și Neptun în 1989
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
a fost Pioneer 10, care a zburat lângă Jupiter în 1973. Pioneer 11 a fost prima sondă care a vizita Saturn, în 1979. Sondele Voyager au fost lansate în 1977, urmând să efectuieze un tur mare a planetelor exterioare, ambele sonde au trecut de Jupiter în 1979 și Saturn în 1980-81. Voyager 2, a continuat explorările, survolând Uranus în 1986 și Neptun în 1989. Sondele Voyager sunt acum mult dincolo de orbita lui Neptun, fiind pe cale de a găsi și a studia
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
Voyager au fost lansate în 1977, urmând să efectuieze un tur mare a planetelor exterioare, ambele sonde au trecut de Jupiter în 1979 și Saturn în 1980-81. Voyager 2, a continuat explorările, survolând Uranus în 1986 și Neptun în 1989. Sondele Voyager sunt acum mult dincolo de orbita lui Neptun, fiind pe cale de a găsi și a studia heliosfera și heliopauza. Potrivit NASA, ambele sonde Voyager au întâlnit șocul heliosferei la o distanță de aproximativ 93 UA de Soare. Prima survolare a
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
și Saturn în 1980-81. Voyager 2, a continuat explorările, survolând Uranus în 1986 și Neptun în 1989. Sondele Voyager sunt acum mult dincolo de orbita lui Neptun, fiind pe cale de a găsi și a studia heliosfera și heliopauza. Potrivit NASA, ambele sonde Voyager au întâlnit șocul heliosferei la o distanță de aproximativ 93 UA de Soare. Prima survolare a unei comete a avut loc în 1985, când International Cometary Explorer a trecut de cometa Giacobini-Zinner, în timp ce primele zboruri pe deasupra asteroizilor au fost
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
întâlnit șocul heliosferei la o distanță de aproximativ 93 UA de Soare. Prima survolare a unei comete a avut loc în 1985, când International Cometary Explorer a trecut de cometa Giacobini-Zinner, în timp ce primele zboruri pe deasupra asteroizilor au fost realizate de sonda spațială Galileo, care a „vizitat” asteroizii 951 Gaspra (în 1991) și 243 Ida (în 1993), în calea spre Jupiter. Nici-un obiect din centura Kuiper nu a fost încă vizitat de o navă spațială. Lansată pe 19 ianuarie 2006, sonda New
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
de sonda spațială Galileo, care a „vizitat” asteroizii 951 Gaspra (în 1991) și 243 Ida (în 1993), în calea spre Jupiter. Nici-un obiect din centura Kuiper nu a fost încă vizitat de o navă spațială. Lansată pe 19 ianuarie 2006, sonda New Horizons este în prezent în drum spre a deveni prima navă creată de om pentru a explora acest domeniu. Această misiune fără pilot este programată pentru a ajunge pe orbita lui până la Pluton în iulie 2015. În cazul în
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
Venera 9), Jupiter în 1995 (Galileo), asteroidul 433 Eros în 2000 (NEAR Shoemaker), Saturn în 2004 (Cassini-Huygens), precum și Mercur și Vesta în 2011 (MESSENGER și New Horizons). New Horizons este setată să orbiteze și planeta pitică Ceres în 2015. Prima sondă ce a aterizat pe-un alt corp ceresc al sistemului a fost sonda sovietică Luna 2, care a ajuns pe satelit în 1959. De atunci, planete din ce în ce mai îndepărtate au fost vizitate, cu ajutorul sondelor de aterizare sau impactare pe suprafețele lui
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
Saturn în 2004 (Cassini-Huygens), precum și Mercur și Vesta în 2011 (MESSENGER și New Horizons). New Horizons este setată să orbiteze și planeta pitică Ceres în 2015. Prima sondă ce a aterizat pe-un alt corp ceresc al sistemului a fost sonda sovietică Luna 2, care a ajuns pe satelit în 1959. De atunci, planete din ce în ce mai îndepărtate au fost vizitate, cu ajutorul sondelor de aterizare sau impactare pe suprafețele lui Venus în 1966 (Venera 3), Marte în 1971 (Mars 3), asteroidului 433 Eros
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]