7,748 matches
-
tentă puternică de originalitate, creație exclusivă a lui Ion Creangă. Expedițiile lui Harap-Alb, asociat cu tovarăși năzdrăvani, fac trimitere la călătoria Argonauților în căutarea lânii de aur din Colchida. Spânul, ca personaj, apare și în basme neogrecești, Fiul împăratului și spânul, Spânul, în care personajul este sfătuit, ca și în Povestea lui Harap-Alb, să nu se întovărășească cu omul spân, apoi substituția se face, eroul trecând probe asemănătoare, ajutat de albine sau furnici. Tovarășii năzdrăvani, corespunzători lui Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
puternică de originalitate, creație exclusivă a lui Ion Creangă. Expedițiile lui Harap-Alb, asociat cu tovarăși năzdrăvani, fac trimitere la călătoria Argonauților în căutarea lânii de aur din Colchida. Spânul, ca personaj, apare și în basme neogrecești, Fiul împăratului și spânul, Spânul, în care personajul este sfătuit, ca și în Povestea lui Harap-Alb, să nu se întovărășească cu omul spân, apoi substituția se face, eroul trecând probe asemănătoare, ajutat de albine sau furnici. Tovarășii năzdrăvani, corespunzători lui Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Păsări-Lăți
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
la călătoria Argonauților în căutarea lânii de aur din Colchida. Spânul, ca personaj, apare și în basme neogrecești, Fiul împăratului și spânul, Spânul, în care personajul este sfătuit, ca și în Povestea lui Harap-Alb, să nu se întovărășească cu omul spân, apoi substituția se face, eroul trecând probe asemănătoare, ajutat de albine sau furnici. Tovarășii năzdrăvani, corespunzători lui Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Păsări-Lăți Lungilă, se întâlnesc, dupa cercetarea lui Lazăr Săineanu, în basme răspândite pe o arie geografică mai largă. Chiar
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
Povestea lui Harap-Alb le corespund le Mangeur (Mange-Tout), le Buveur (Boit-Tout), le Coureur (Attrape-Tout), le Tireur și Fine-Oreille. În cadrul drumului inițiatic al eroului, ultima secvență și cea mai importantă ilustrează traseul spre Împărăția Omului Roș, finalizat cu aducerea fiicei acestuia spânului, pe parcursul caruia el dobândește capacități deosebite și se formează ca erou, prin capacitatea de a recunoaște esența umană dintre ipostazele înșelătoare ale aparenței. În drumul său, el ia contact cu opozanții stihiali pe care îi convertește, cu abilitate, în adjuvanți
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
așează exact la locul lui. Am încercat o dată să repar treptele casei, însă amestecul meu de apă și ciment curgea în toate părțile. Mare lucru să fii meseriaș!“ - Unde-i nea’ Pascaru, maistrul? - Da’ ce treabă ai cu el? Muncitorul spân, cu mustață groasă îl privea lung. Ia vezi înăuntru, în depozitul de materiale. - Îl cunoști? - Păi sigur că da, îmi este unchi. Omul ridică din umeri și-și văzu de treabă după ce-i arătă, indiferent, direcția. Când îl văzu, maistrul
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
glumă. Totuși se bucura de trecere la Palatul de justiție, pentru că era socotit om politic de viitor și făcea multe servicii prin influența lui la mărimile zilei. Celălalt tovarăș de masă, Constantin Dumescu, directorul Băncii Române, cu ochelari de aur, spân, părul blond-cărămiziu, smead și puțin adus de spinare, parcă trupul i-ar fi fost prea lung, părea un taciturn. Era burlac și prieten bun cu tatăl lui Grigore. Cei doi primiră pe Titu fără entuziasm, ca și când le-ar fi stricat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să suflăm noi în ciorba lui, ori dânsul într-a noastră? ― Lăsați, fraților, că țîțăie sufletul într-însul și numai să ne strâmbăm o dată la el că fuge, cîtu-i de bătrân, de nu-l prinzi nici cu ogarii! observă unul spân și slab, stârnind râsete de mulțumire. Trecuseră trei ceasuri de când cancelaria și curtea erau pline de oameni. Străjile se întorseseră, după ce colindaseră tot satul. Lumea însă nu se urnea, așteptând mereu pe fruntași. Trifon, ca și când el ar fi fost capul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
trei zile vreau să avem ordine, liniște și pace în județ! declară dânsul grav și solemn către cei patru șefi de autorități, în cabinetul său. Le ținu un mic discurs patriotic vibrant și energic. Făcu impresie. Primul-procuror, Toma Grecescu, slăbuț, spân și placid, se uita cu admirație la figura plină și impozantă a prefectului, care răspândea atâta siguranță. Căpitanul de jandarmi Corbuleanu aproba din cap fiecare cuvânt al noului său șef. Președintele tribunalului Manole Obogeanu, bătrân, zgârcit, îmbrăcat prost, se simțea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Aici trebuie să... ― Calm, calm, domnule maior! zise Baloleanu speriat. Sarcina noastră e prea dureroasă și tocmai de aceea trebuie să ne păstrăm sângele rece. Bombănind și scrâșnind înjurături, maiorul conduse pe Baloleanu direct la biserică. Un preot tinerel și spân, în odăjdii, aștepta în poartă, cu o față onctuoasă și îngrozită, căci, adineaori, maiorul Tănăsescu îl înjurase și-i făgăduise că-l va împușca. ― Domnule prefect, noi am fost neputincioși să împiedecăm ce... Îngână preotul cu o plecăciune umilă. ― Dă-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
conacul vechi, cu geamurile încă sparte, părea un moșneag cu ochii plânși. În față, zidurile înnegrite și grinzile arse ale castelului nou, profilîndu-se pe șirul de plopi dinspre uliță, alcătuiau un decor funerar parcă înadins pregătit. În odăjdiile noi, preotul spân, cu bărbuța speriată, citea și cânta, și ridica mereu ochii spre cerul albastru pe care nourași albi, ca niște șiraguri de îngeri, se întreceau să asculte pomenirea morților. Preotul avea un glas mic, subțirel și totuși alinător. Glasul acesta se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
rolul intermediarului în relația cu textele ce alcătuiesc romanul. Însemnările refac o geografia unei neliniști suprarealiste - amoralul Gog își pune averea în slujba împlinirii celor mai nebunești dorințe, devorat de singurătate și dispreț față de semenii săi. Cu o înfățișare deplorabilă, spân și bizar, Gog călătorește din Cuba în America, apoi prin orașe din Europa, căutând să "descopere lumea" și să se "bucure de viață". Citește capodoperele literaturii universale, și descoperă că această artă e "abia în epoca pietrei" și se declară
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
unul singur e de folos. În schimb, toți proștii sunt făcători de bine. Ferice de societatea care-i are!”. Din gura prostului afli adevărul. (Pentru că, ne spune un alt proverb, „Prostul Întâi vorbește, ș-apoi se gândește”.) Trage nădejde, ca spânul de barbă. (Naivul, credulul sau disperatul sunt cei care supralicitează În mod caraghios o situație lipsită de orice speranță.) Peștele vede nada, nu cârligul. (Cel căruia Îi place, de exemplu, să primească cât mai multe laude nu vede aspectul lingușitor
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și pe omul cel mai ambițios/orgolios vârsta Îl face să-și vadă, până la urmă, „lungul nasului”.) „Mărginit prin natura sa, infinit În dorințe, omul este un zeu căzut care-și amintește de cer.” (A. de Lamartine) Trage nădejde ca spânul de barbă și ca ursul de coadă. Într-adevăr, bătrânului „ochii se Înveselesc și inima rabdă-n sec”; „ochii văd, inima cere, dar e rău când n-ai putere”. Totuși: „Cât e moșul de bătrân, tot dorește măr din sân
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pe ea încă n-o cheamă Popescu..., și nici n-o s-o cheme Popescu...; șase anișori..., frumușică... și isteață foc... (aranjează, ca pentru spectacol, cele cîteva elemente de decor) Azi el dau Sînziana și Pepelea...; îi place ei să jos Spînul..., Doamne, c-o vezi cu cîtă pasiune..., cu cîtă credință intră în joc...!, numai copiii pot asta... (sonerie ușă) Da cine poate să fie la ora asta?! Că spectacolul e la ora 19... și-acum e abia 18...! Ia stai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de-a mea... (în telefon)...nu..., nu dormeam..., da, așa e..., eram în baie..., da, mă spălam pe mîini... (cei doi se privesc cu un anume înțeles) nu..., în seara asta nu avem spectacol..., îmi pare rău... nu, nu joc Spînul..., în seara asta joc alt rol..., da, tot urît... și rău... (după ce-și revine din alertă, își consumă îndelung rușinea și umilința; Gh. P. unu scoate de sub masă cele ascunse în afară de dosare) Unde rămăsesem? A, da, rămăsesem la frică
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
piesă reface înălțarea și pierzania lui Cezar în versiune parodică, iar Dirijorul exemplifică într-un cadru grotesc triumful prin crimă al mediocrității, imposturii și imoralității. Un dirijor, Nan, e omorât pentru că, după cum afirmă unul dintre virtualii succesori (care se numește Spânul, Dințosul, Înaltul ș.a.m.d.), „nu ia bacșiș” și astfel le „insultă meseria”. Metaforic și problematizant prin excelență, teatrul lui P. (căruia în 2003 i se acordă un premiu al Uniunii Scriitorilor) demistifică, asemenea romanelor și nuvelelor sale, așa-zisele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL NARATIV Testul nr. 29 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aieste, se potrivește Spânului și se bagă în fântână, fără să-i trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla. Și cum sta și el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul pe gura fântânii, apoi se suie deasupra lui și zice cu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
mai jos: Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aieste, se potrivește Spânului și se bagă în fântână, fără să-i trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla. Și cum sta și el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul pe gura fântânii, apoi se suie deasupra lui și zice cu glas răutăcios: -Alelei! fecior de om viclean ce te găsești; tocmai de ceea ce te-ai păzit n-ai scăpat. Ei, că bine mi te-am căptușit
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
ciolanele! Fiul craiului ce era să facă? Îi spune cu de-amănuntul, căci, dă, care om nu ține la viață înainte de toate? -Bine, atâta am vrut să aflu din gura ta, pui de viperă ce mi-ai fost, zice atunci Spânul: numai cată să fie așa, că, de te-oi prinde cu oca mică, greu are să-ți cadă. Chiar acum aș putea să te omor, în voia cea bună, dar mi-i milă de tinerețile tale... (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
TEXTUL NARATIV Testul nr. 36 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Când provocatorul acestor grozave pârâituri fu jos, tânărul văzu mirat un omuleț subțire și puțin încovoiat. Capul îi era atins de o calviție totală, și fața părea aproape spână și, din cauza aceasta, pătrată. Buzele îi erau întoarse în afară și galbene de prea mult fumat, acoperind numai doi dinți vizibili, ca niște așchii de os. Omul, a cărui vârstă desigur înaintată rămânea totuși incertă, zâmbea cu cei doi dinți
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
gura tânărul, pe urmă, intimidat, refăcu întrebarea: Aici șade domnul Constantin Giurgiuveanu? Bătrânul clipi din ochi, ca și când n-ar fi înțeles întrebarea, mișcă buzele, dar nu răspunse nimic. - Eu sunt Felix - adăugă tânărul, uimit de această primire - nepotul dumnealui. Omul spân păru tot așa de plictisit de întrebare, clipi de câteva ori din ochi, bolborosi ceva, apoi cu un glas neașteptat de răgușit, aproape șoptit, duhnind a tutun, răspunse repede: - Nu-nu-nu știu... nu-nu stă nimeni aici, nu cunosc... Un fior necunoscut
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
după o scurtă codire, intră din nou în curte și în anticameră și trase de blestematul clopoțel, care răsună pe sus ca un vas de sticlă sfărâmat pe podele. După o așteptare chinuitoare, scara începu să scârțâie greu, și bătrânul spân apăru din nou cu ochii mirați. - Ce e? întrebă el în șoaptă, ca și când nu l-ar fi văzut pe băiat. Glasul acestuia pieri de emoție și inima-i zvâcni cu violență în piept. Încercă să-și adune puterile, când o
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
instrumente magice, invizibilitate, ubicuitate etc.; • proba decisivă: subiectul realizează acțiunea (acțiunile) cu care a fost mandatat (uciderea forțelor răului, eliberarea victimelor acestora etc.); • proba de glorificare: subiectul este recunoscut pentru ce este și ce a făcut (Harap-Alb îl demască pe spîn, Cenușăreasa este recunoscută ca prințesă etc.). Nucleul general al povestirii, performanța eroului este simetric încadrat (în amonte și în aval) de un contract, respectiv de validarea realizării contractului. Destinatorul care reprezintă sistemul de valori al comunității exercită o acțiune persuasivă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ale textului, structura basmului conține două unități compoziționale (fiecare însumând câte patru secvențe, separate prin formula mediană). Această compoziție duală este anticipată prin sfatul craiului, care își avertizează fiul să se ferească de omul roș, iară mai ales de cel spân. Confruntarea lui Harap Alb cu fiecare dintre cei doi antagoniști este semnalată prin motivul podului, care marchează trecerea în altă etapă a procesului de maturizare a eroului. Cele două serii de evenimente se petrec întrun timp indeterminat, specific basmului, având
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
însă valorificat original, prin trei tipuri de călătorii, precedate de trei probe. Acestea se desfășoară în spațiul familiar al curții crăiești și îi aduc eroului dreptul de a porni în călătoria inițiatică. Prima probă din călătoria inițiatică este confruntarea cu Spânul și este marcată de o moarte ritualică. Cel care iese din fântână, după ce a jurat Spânului supunere până la moarte, are acum o nouă identitate. În celelalte două confruntări, cu ursul și cu cerbul fermecat, HarapAlb se dovedește mai degrabă un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]