8,609 matches
-
acele dispozitive pe care copiii le utilizează în mod curent în viața cotidiană), corelată cu anumite transformări structurale ale acesteia (orar, zi de școală, semestru, an școlar, grupare în funcție de vârstă, evaluare în funcție de timpul scurs etc.) vor genera motivație în mod spontan; ideea nu este nouă, dar optimismul pedagogic pe care se fundamentează, deși nobil, este lipsit de fundament. În acest sens, Salman Khan notează: "Foarte mulți copii și adulți simt că curiozitatea le-a fost anihilată de plicitiseala din școală sau
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
colectiv, dar nu ca unul social (adică unul care să favorizeze întâlnirile, deci creșterea densității țesăturii sociale); în al doilea caz (exemplificat prin Montessori College Oost din Amsterdam) spațiul educațional este gândit ca unul social, care să favorizeze întâlnirile întâmplătoare, spontane, lipsite de ritualul relațiilor gândite și permise de profesori. Un asemenea spațiu, al variabilității accentuate, în configurarea căruia funcția predeterminată este redusă la minimum, permite configurarea unor grupuri diverse ca geometrie și durabilitate, favorizând satisfacerea nevoii de leadership (deci de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în care copilul se naște și trăiește, iar pe de altă parte, agresivitatea este privită ca un comportament înnăscut, ceea ce nu exclude "îmblânzirea" sau favorizarea manifestării sale de către mediul de viață al copilului. Din perspectiva etologiei, agresivitatea are un caracter spontan, ceea ce presupune o motivație independentă de factorii de mediu: "Tocmai recunoașterea faptului că instinctul agresiv este un instinct autentic, primar, de menținere a speciei, ne permite să ne dăm seama de întregul pericol pe care-l conține: spontaneitatea instinctului este
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
spațiale (nu implică o componentă temporală), iar agresivitatea presează distribuirea echilibrată a indivizilor unei specii pe întreg teritoriul aflat la dispoziție; aceste considerații despre comportamentul animalelor, susțin etologii, sunt aplicabile și comportamentului uman, inclusiv afirmațiile referitoare la caracterul înnăscut și spontan al agresivității umane. În aceste condiții, rolul agresivității în inițierea și manifestările specifice comportamentului teritorial este similar: "Oamenii își formează rapid habitudini spațiale. Faptul poate fi constatat, de pildă, și în așezarea unei familii în jurul mesei. Locurile la masă, ocupate
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
presupune utilizarea de către adulți a gesturilor și limbajului utilizate de copii, printre care și oferirea de hrană: "[...] am preferat ipoteza că este vorba de un mecanism comportamental înnăscut deoarece chiar și copii foarte mici apelează la acest comportament în mod spontan și adecvat situației, de exemplu atunci când vor să se împrietenească cu un străin". (Eibl-Eibesfeldt, 1995, p. 125) În aceeași categorie intră și comportamentele de îngrijire socială: Noi folosim deseori mișcări de mângâiere sau alintare pentru a alina un individ agitat
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
bronșice. CAPITOLUL 3. PATOLOGIA TUBERCULOASĂ A SPAȚIULUI PLEURAL ȘI SINDROAMELE POSTTUBERCULOASE 3. Sindroame posttuberculoase parenchimatoase: cavități vindecate deschis și suprainfectate, pioscleroza posttuberculoasă cu puseuri repetate. 4. Sindroame posttuberculoase ganglionare cu cazeoame ganglionare sau mediastinale. 5. Accidentele unor sindroame posttuberculoase: pneumotorax spontan ce poate fi dat de emfizemul bulos sau de cavernele deterjate, hemoragii prin hemoptizie sau hemotorax. 6. Sindroame posttuberculoase sechelare: tuberculomul, caverne epitelizate ce prezintă complicații cum ar fi hemoptizia, suprainfecția bacterienă sau micotică, emfizemul bulos cortical. 7. Sindroame posttuberculoase
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
spațiul pleural, unde generează un nou empiem, care la rândul său întreține fistula bronșică. Se încheie astfel clasicul cerc vicios empiem fistulă bronșică. La aceasta se adaugă și faptul că, dacă firul neresorbabil a fost trecut prin cartilaj, eliminarea lui spontană, prin expectorație prin așa-zisa „nodoptizie” este imposibilă. Condiția care asigură succesul acestor procedee este ca lamboul de pahipleură parietală ce urmează a fi folosit să fie pregătit conștiincios, păstrând cu grijă vasele și nervii intercostali ce-i aparțin prin
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
luat în considerare atunci când sunt temeri că există un grad de insuficiență hepatică sau renală. Pe lângă faptul că în acest caz trebuie să avem o dovadă obiectivă a insuficiențelor amintite, vom căuta cu grijă semnele locale ale acestui remediu: dureri spontane sau provocate la nivelul unghiului costo-lombar bilateral, constantă agravare prin presiune și mișcare și după o masă copioasă și prea consistentă, ameliorarea prin alimentație ușoară, repaus și diureză abundentă. Crataegus a fost și el propus ca drenor toxinic pentru tuberculinici
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
punct de vedere mitic), încă din zilele noastre, individul civilizat este format de mediul social; dar ceea ce nu trebuie să uităm este faptul că evoluția esențială a societăților, cultura acestora (care nu trebuie confundată cu civilizația utilitară) se datorează creațiilor spontane (ideile și idealurile) ale personalităților inspirate supraconștient. Sociologia, bazată pe studierea popoarelor primitive în care distincția dintre individ și persoană nu este încă precisă -, înclină să desființeze, diferența dintre civilizație și cultură și să prezinte ființa umană ca fiind determinată
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cu ischemie acută mezenterică au simptomatologie cu durată mai mică de 4 săptămâni (1). Clinic sunt caracteristice durerea abdominală, distensia abdomenului și febra. Din punct de vedere etiopatogenic, tromboza venoasă mezenterică este primară și secundară:tromboza venoasă primară (20%) este spontană și idiopatică, fără asociere evidentă cu nici un factor etiologic (6);tromboza venoasă secundară (80%) poate fi asociată unor stări patologice precum: hipercoagulabilitate, ciroză hepatică, splenomegalii, neoplazii, infecții, traumatisme, pancreatită acută, boli hematologice etc. (7). Punerea în evidență a unor factori
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
precizări despre componența și geneza acestei drojdii indezirabile. La ora la care dezbaterea franceză despre "multirecidiviști" a devenit calul de bătaie al unuia dintre mânjii favoriți ai hergheliei prezidențiabile*, o asemenea imagine nu e nevinovată. Deci punem la îndoială geneza spontană a "nucleelor dure". În reprezentările comune domină câteva teme, care sunt tot atâtea "cauzalități" presupuse, cel mai adesea reduse la o cauzalitate unică sau dominantă, în mare măsură împământănită. Tema dezinteresului parental este cea mai frecventă, întrunind unanimitatea peste clivajele
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ale automișcării, precum automatizarea biologică (de tipul cellular automataă, autonomia, recurența, hibridizarea, algoritmizarea genetică (vezi Mitchell și Forrest, 1995Ă. Capacitatea autoorganizării constituie, pe lângă noțiunea însăși a vieții, una dintre cele mai importante noțiuni în domeniu, mixându-se cu noțiunile complexității, ordinii spontane și interacțiunii autonome cu mediul înconjurător. Numite „ființe simbolice” sau „ființe intermediare” (vezi Quéau, 1989, 1992, 1994Ă, cvasiautonome, având „cvasivieți” și fiind create prin intermediul algoritmilor, de la mașini care „gândesc” la simboluri care „trăiesc”, acestea ilustrează conlucrarea dintre inteligența artificială, imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau în patternurile autoorganizaționale ale vieții și inteligenței artificiale (ca demonstrare a coincidenței dintre organic și inorganic - vezi Lauretis, 2003Ă, ci și în teoriile sociale, economice sau politice prin cercetarea legăturii dintre evoluția natural-artificială și cea socială, prin studierea ordinii spontane din economie ori prin manipularea politică. Controlul tehnoștiințific asupra atomilor și genelor stă mărturie pentru controlul social, politic, economic, în timp ce noi trăsături și procese precum feedbackul, turbulența, dezordinea, coevoluția și autoorganizarea sunt celebrate pentru potențialul subversiv în cadrul tuturor acestor domenii
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
devină tot ceea ce vor să devină, fără constrângeri și fără determinări biologice sau sociale, într-o viziune de apologie a libertății interioare și exterioare. Principiile de bază ale metafizicii acestora se rezumă la: expansiune fără granițe, autotransformare, optimism dinamic, ordine spontană și inteligență tehnologică (vezi Regis, 1994, sau More, 1994Ă. Dorind să depășească în mod explicit umanismul, transumanismul transgresează umanul însuși, împreună cu barierele acestuia, deschizându-se înspre acceptarea entuziastă a unei forme de viață (trans-/ post-/ supraăumane. Postulate extreme din biologia
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se manifestă pin respingerea mai mult sau mai puțin conștientă a normelor și valorilor culturii instituționalizate sau a inadecvării sensurilor educației nonformale la realitate. Ultima formă educațională este cea informală, aceasta presupunînd totalitatea influențelor educative ce se exercită în mod spontan asupra personalității umane. Educația informală furnizează o sensibilizare a individului prin contactul cu mediul înconjurator, declanșarea unui interes de cunoaștere pentru subiect, posibilitatea unei explorări personale, o mare libertate de acțiune, posibilitatea gestionării propriului proces de formare. Funcția educațională a
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dezvoltarea proceselor de abstractizare în jurul vîrstei de 7-8 ani determină responsabilitate din partea învățătorului / educatorului de artă. Orientarea preocupărilor acestuia prin prezența temelor cu un bogat conținut afectiv, tehnici atrăgătoare asimilate sub forma jocului cu artă, prin modalități de exprimare liberă, spontană, protejarea sensibilități native și specifice a fiecărui elev. Și dacă aceste responsabilități sînt transferate în spațiul referențial al muzeului, rezultatele nu pot fi decît cele benefice în primul rînd pentru copil, oferind satisfacții pentru profesor, conferind sistemului de învățămînt o
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
obiect tridimensional ale cărui caracteristici determină și alte tipuri de interacțiune. Astfel, dacă în muzeele tradiționale comportamentele nonverbale se identifică cu gestul reținut, privirea, postura statică, în muzeele interactive, în muzeele în aer liber comportamentul publicului se traduce prin gestul spontan, dinamic, contactul direct cu obiectul și nu numai atît, dar și capacități sporite de explorare, prin asocierea cu alte obiecte. S-a observat că în clădirile de tip tradițional plictiseala și oboseala vizitatorului se explică în bună parte prin gradul
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
sau datorită interacțiunii între copii 34. Toate aceste studii au fost realizate în spații expoziționale deschise de tipul muzeelor interactive, asemănătoare muzeelor în aer liber. interacțiuni între persoane de aceeași vîrstă: s-a observat că relațiile se instaurează liber și spontan între copii. Este un spațiu informal de descoperire. Sînt favorizate dialogul și verbalizarea cu alți copii, analiza impactului cognitiv arătînd că verbalizarea favorizează învățarea prin imitare și prin interacțiunea cu alți copii (Abrougui, 1994) 35. comunicarea: Royon C., Hardy M.
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
alți copii, analiza impactului cognitiv arătînd că verbalizarea favorizează învățarea prin imitare și prin interacțiunea cu alți copii (Abrougui, 1994) 35. comunicarea: Royon C., Hardy M., Chretiennot C. se apleacă asupra identificării demersurilor intelectuale interactive produse în mod voit sau spontan și anume: dezvoltarea activității de învățare în grupuri mici, heterogene 36. Analiza comportamentelor copiilor asupra manipulării unor "substitute muzeale" s-a referit la capacitatea de adaptare la grup a copiilor cu orizonturi socio-culturale diferite. S-a observat că în mediul
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
însoțesc și de alte complicații postoperatorii. Tratamentul conservator ce implică menținerea tuburilor de dren (astfel încât să se asigure un drenaj eficient) și, în unele cazuri, abord imagistic intervențional (drenaj percutan ghidat ecografic/ CT sau montare endoscopică de stent) determină închiderea spontană a fistulele biliare cu debit mic [41, 90]. Situația se schimbă în cazul fistulelor biliare cu debit mare apărute precoce. Acestea, deși prezintă o diminuare a debitului fistulei după reluarea tranzitului intestinal, continuă să dreneze o cantitate importantă de bilă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
Labiș a devenit curând un poet-simbol. El nu a fost doar „buzduganul unei generații”, așa cum s-a spus (Eugen Simion), ci și un fel de „prâslea” liric și genial al unei întregi lumi care își trăia, oarecum sărbătorește, zorii. Năzuința spontană a poetului e de a exprima, în imagini agere și convingătoare, o sensibilitate foarte receptivă la ceea ce e elementar, stihial în Istorie și în Natură. De aceea, elanul său liric nu se reduce totuși la un simplu retorism: „Eu mă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
un dezechilibru permanent între neliniște, prăbușire în gol și marea împăcare cu destinul, pacea de netulburat a distanței de lume. În viața și opera lui Labiș se regăsește expresia unui mod de existență. Poezia e o prelungire a vieții, expresia spontană a spiritului lăuntric dornic să se clarifice, să se afirme: „Aripa mea se izbește mereu de zăbrelele nemărginirii Și parcă-i un veac de când zbor, Azi, înainte de-un nou și sălbatic avânt, Vreau ca să cânt cântecul meu de-nceput
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
evoluției bolii. Sumarizând, factorii responsabili de creșterea prevalenței CHC pe ficatul cirotic, aceștia sunt:creșterea prevalenței cirozelor;creșterea incidenței cirozelor:virală B;virală C;alcoolică;ameliorarea supraviețuirii pacienților cirotici prin:tratamentul și profilaxia hemoragiilor variceale;tratamentul și profilaxia peritonitei bacteriene spontane [25]. Analiza cazurilor de deces în ciroza hepatică pe 25 de ani (între 1971-1995) s-a evidențiat aproape o dublare a deceselor prin CHC, față de alte cauze, de la 39,4% la 69,7%, cu o scădere marcată a hemoragiilor digestive
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
în structura unui spital județean, regional sau în structura spitalelor aparținând ministerelor și instituțiilor cu rețele sanitare proprii, cu personal propriu, special pregătit, destinată triajului, evaluării și tratamentului de urgență al pacienților cu afecțiuni acute, care se prezintă la spital spontan sau care sunt transportați de ambulanțe. La nivelul spitalelor orășenești sau municipale, funcționează compartimente de primire a urgențelor (CPU). Este întărit atributul dintotdeauna, al oricărui spital de a asigura asistența medicală de urgență. Legea actuală reglementează acest atribut stabilindu-i
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și în practica asistenței sociale.9 Metoda observației nu este utilizată doar în cunoașterea științifică. Ea este în primul rând un mijloc de orientare a omului în mediul înconjurător. Orice relație cu exteriorul presupune din partea subiectului uman realizarea unor observații spontane. Abia atunci când procesele de cunoaștere sunt standardizate, făcând parte dintr-o strategie coerentă, agenții cunoscători procedează la o observație științifică. Observația spontană are următoarele caracteristici 10: * este nesistematică și fragmentară, producându-se la întâmplare, conjunctural, fără un plan dinainte stabilit
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]