11,425 matches
-
de "duhurile rele" unui regim dictatorial și îmblînzirea sau alungarea terorii la care ne pot supune fantomele postume ale acestuia. În acest registru simbolic (pentru semnificațiile termenului, trimitem la Pierre Bourdieu) s-a petrecut, de pildă, fenomenul exilării, al decapitării statuilor care aminteau de cei ce au elaborat și instrumentat ideologia totalitară. Figura cioplită a lui Stalin, care mai rezista anacronic la Ulan Bator, sau a lui Lenin, dezmoștenit pînă și în propria țară dar și aiurea. În imanența sa, judecînd
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de bronz de la București: lanțul cel care nu avea veriga slabă de care a tot vorbit Lenin înfășurat în jurul gîtului sugera ideea spînzurării; legarea cu sîrmă peste mîini și întregul corp semnifica într-un fel încătușarea; punerea mîinilor peste ochii statuii se putea substitui orbirii sau chiar dorinței obscure de a extirpa cristalinul; gestul de a bate statuia cu palma peste gură sancționa evident gogomăniile și trucurile verbale comuniste; transformarea monumentului în clopot sugera ideea morții ș.a. Cel de-al treilea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
înfășurat în jurul gîtului sugera ideea spînzurării; legarea cu sîrmă peste mîini și întregul corp semnifica într-un fel încătușarea; punerea mîinilor peste ochii statuii se putea substitui orbirii sau chiar dorinței obscure de a extirpa cristalinul; gestul de a bate statuia cu palma peste gură sancționa evident gogomăniile și trucurile verbale comuniste; transformarea monumentului în clopot sugera ideea morții ș.a. Cel de-al treilea sens poate fi, așadar, un fel de metalimbaj, în cazul nostru: al unui mister psihic, în raza
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fel de metalimbaj, în cazul nostru: al unui mister psihic, în raza căruia trăiesc, inconștient, cei bolnavi de democrație, cei ce se simt, vorba lui Sartre, condamnați la libertate, uneori una aproape absurdă. Un atare proces însă, de moarte a statuilor, luat aici ca simplu pretext, poate fi și o încă nu îndeajuns de conștientizată simulare. O părelnică exorcizare a forțelor malefice. Gîndul lui Eminescu poate deveni profetic: Formele se schimbară, dar răul a rămas". Brozul transformat, cum s-a vrut
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
forțelor malefice. Gîndul lui Eminescu poate deveni profetic: Formele se schimbară, dar răul a rămas". Brozul transformat, cum s-a vrut, în clopot sună ziua cea de pe urmă, dar anunță și intrarea în eternitate a unui spirit. Și astfel metamorfozată, statuia poate fi suportată, căci forma s-a ascuns. Metalul care activa forțele obscure ale urii și o făcea pentru că era văzut vine acum, prin sunetul său hieratic, să invite la meditație și bunătate, la pocăință și resemnare. Oameni ai evidenței
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
identificat-o pe Ana Pauker, prin descriere fizică și obiceiuri 425), respectiv zeița și replica ei desacralizată, descrise în cele două portrete. Portretul Oanei se conturează din două secvențe: la treisprezece ani, Oana este "voinică, spătoasă și frumoasă ca o statuie. Avea ochii negri, părul lung, bălai, lăsat pe spate, umbla cu picioarele goale și sărea de-a dreptul pe cai, fără șa ca o cazacă"426, și la optsprezece ani: "Era frumoasă ca o statuie de zeiță. Era ca Venus
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
spătoasă și frumoasă ca o statuie. Avea ochii negri, părul lung, bălai, lăsat pe spate, umbla cu picioarele goale și sărea de-a dreptul pe cai, fără șa ca o cazacă"426, și la optsprezece ani: "Era frumoasă ca o statuie de zeiță. Era ca Venus. Avea părul bălai - roșcat, revărsat pe umeri (...), avea un piept crescut și pietros, de nu puteai să-ți iei ochii de pe el, și fața îi era blândă și dulce, ca de zeiță, cu buzele cărnoase
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cu ascuns cu tot, invizibil al vizibilului inaparent; arcuirea ființării în căutarea ființei, doar fuga8, trecerea insesizabilă a rostirii ce-și profilează forma, un joc al imaginii care se dă și se ascunde, se dă în propria ascundere, precum "o statuie în umbră" sau "o dansatoare albă" care transpare "ca să răsară goală și iar să se-nvelească"9. Prin urmare, nu jocul plin de sens al ființei cuvântului, ci jocul straniu - dejucat - al imaginilor în fuga ființării, "jocul fără seamăn al
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
27). 25 Ibidem, p. 32. 26 Ibidem, pp. 43, 53. "Conștiință limpede a ritmurilor, ascultare a orbitelor" (ibidem, p. 54), "actul sufletului contemplându-și esența" (ibidem, p. 55). 27 Precum "în inima muntelui, în piatra încă fericită, e virtualitatea tuturor statuilor lumii, e oceanica vultoare a tuturor modelărilor posibile" (ibidem, p. 43). 28 Ibidem. "Acolo e cerul pe care-l ascultăm în efluviile nopții. Regiunea solemnă și limpede a Dikei. Justiție a luminii, concordie a spațiilor. Acolo sunt numai raporturi cristaline
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
departe de a deschide către vid, degajează și sublimează o siluetă, așa cum sculptorul [sau pictorul, în cazul poemului lui Turcea, n. n.] eliberează din materia brută și vizibilă ceea ce face invizibil nevăzutul care trebuie văzut - forma însăși. Mai mult: odată eliberată statuia, vizibilitatea brută a materiei rămâne invizibilă, ba chiar, ca să zicem așa, trebuie să devină invizibilă, pentru ca în ea să apară chipul formei" (op. cit., p. 213). 85 "În icoană, esteticul încetează de a fi locomotiva expresiei: este detronat din funcția de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a o privi scăldată în umilința extremă a neputinței. Rânjea fasolea și se holba la ea cu ochii lui verzi-gălbui, de parcă i-ar fi zis: "ei, acum să te vad!" Nu era chiar mare la trup, dar avea... așa, ca statuile din parcurile publice... ceva de jur-împrejur... cum îi zice?... de ocupă mult loc... (Marieta căuta zadarnic cuvântul statură, arestat și el pe nedrept de vreo academie înainte ca ea să-l fi întâlnit și lăsat să putrezească într-un dicționar
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-i deloc de mirare că, printre șerpuirile aflate acasă în mâna ei, în ochii celor mai mulți curteni obligația alunecă banal în pielea unei simple invitații. De prisos, însă, căci Dedal țâșnise deja în salt în întâmpinarea ei. Ciopli mai întâi o statuie de marmură translucidă generalului Taurus, căruia știa că regina îi rezerva favorurile intime. Cum acesta era pizmuit la Cnossos pentru câștigarea tuturor probelor la jocurile funerare în onoarea lui Androgeus - odrasla lui Minos răpusă de taurul lui Poseidon - reușita lucrare
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
jocurile funerare în onoarea lui Androgeus - odrasla lui Minos răpusă de taurul lui Poseidon - reușita lucrare nimeri într-o firidă obscură a palatului, afară din calea lui Minos și, poate nu întâmplător, nu departe de iatacul reginei. Puținii care văzuseră statuia spuneau că nu semăna cu Taurus decât privită dintr-o parte, iar că, rotindu-te în jurul ei, ai fi descoperit la un moment dat - cumva în felul unei semnături glyptografice - silueta meșterului atenian ce-o dăduse la iveală. Exista și
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
marmura sculpturii: pe Taurus l-ar fi avantajat cea diurnă, iar pe Dedal numai cea tainică, nocturnă. Nu o dată sclavele o zăriseră pe regină în bătaia lunii încercând să șteargă mângâietor cu mâna chipul-semnătură apărut sfios la suprafața pietrei, ca și cum statuia s-ar fi pretat, docilă, la corecturile ochiului privitor. Ștersătură cu ștersătură, dispariție cu dispariție, mâna-i se prinse binișor în jocul meșter al pietrei cu lumina. Prin crăpăturile imperceptibile ale marmurei, șerpii îmblânziți de mâna regală începură să se
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
așteptările pulsatile ale trupului ei dornic să se abandoneze nesfârșitului joc de-a identitatea și diferența. Una din sclavele afectate iatacului său ar fi putut băga mâna-n foc că într-o noapte, răspunzând la chemările febrile ale mâinilor reginei, statuia coborâse de pe soclu și o îmbrățișase pe aceasta, făcându-i astfel voia de suverană neînvățată să ia foarte în serios imposibilul. Slăbiciunile puterii au și ele maxime momentane; din piatră seacă se ivise un bărbat vânjos gata să-i risipească
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
au atribuit trăsătura de cea mai mică unitate a corpului celulei, recurgând la analogia cu cel mai mic component al casei romane - cella, ae - "cămara în care se păstrau alimentele; cămăruța sclavilor; odăiță; partea închisă a templului unde se află statuia divinitatii, sanctuar" (Gh. Guțu, 2003: 191): lat. cellula, ae/ f. (dimin. de la lat. cella, ae - cămară mică). Nu numai pentru corpul omenesc cellula este unitatea de bază. Toate tipurile de organisme vii sunt organizate în jurul acestei similitudini de caracteristică: "celula
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de la substantivul cella, ae, cămară mică; cea mai mică încăpere a unei case romane). Cel mai mic compartiment al casei romane era cellula, ae "cămara în care se păstrau alimentele";/ "cămăruța sclavilor; odăiță";/ "partea închisă a templului unde se află statuia divinitatii, sanctuar" (Gh. Guțu, 2003: 191). Pentru terminologia medicală cell este una dintre numeroasele metafore conceptuale "constitutive" (Dorland's Illustrated Medical Dictionary, 2003; Walter W. Skeat, 2007; DM, 2007). Toate tipurile de organisme vii sunt organizate în jurul acestei scheme preconceptuale
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
politețe? Aflat pentru o Întâlnire științifică la Chișinău, pe la Începutul lunii decembrie, caut o librărie În care să se vândă cărțile Editurii Cartier, apreciată nu numai peste Prut. Încerc, mai Întâi, În inima capitalei, la librăria aflată peste drum de statuia lui Ștefan cel Mare. Intru grăbit, nu privesc În jur și mă adresez primei doamne pe care o Întâlnesc, ființă așezată și corpolentă, Întrebând-o politicos de sectorul În care s-ar putea găsi cărțile editate de această casă editorială
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
al cărui sediu e În apropiere, În Palatul Luxembourg, să organizeze expoziții tematice de fotografii. Începând cu anul 2000. O dată, cu mai mulți ani În urmă, erau expuse fotografii premiate de nu știu ce agenții. Una dintre acestea surprindea momentul În care statuia lui Lenin era desprinsă de pe soclul din fața Casei Scânteii, Casa Presei Libere de acum. Am fotografiat această... fotografie, o am pe undeva. De data aceasta, tema e Identități europene. Expoziția a fost inaugurată pe 26 februarie și ar fi trebuit
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
tare sunt curios, oare se referă și la faptul că acei tineri din fotografie au invadat acum Europa, cum țin să-mi amintească cei cu care am contacte? A doua fotografie care Înfățișează România e un alt moment din demolarea statuii lui Lenin (comentariu: desprinderea de tutela sovietică), alături de două secvențe din interiorul Palatului Parlamentului... În sfârșit, după cele două extrase de violență, o fotografie a lui tristan tzara, fondatorul mișcării dadaiste, o contribuție la cultura europeană, o construcție. Alături, Însă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
când am venit aici, a plecat În insule la altă acțiune. Își caută de lucru ca să nu i se pară că e inutil. Lisabona turistică: schițez aici doar câteva impresii, poate le voi completa cândva. Monumente și clădiri impresionante, multe statui, fostă putere colonială. Cartiere pitorești, străzi În pantă, Întortocheate, Înguste, pe care se circulă cu niște tramvaie cum era cel de pe Sărărie cândva, În tinerețea noastră. Dar străzile sunt mult mai abrupte. Vagoanele, de epocă, bine Întreținute, au mecanisme de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
el un cult al mediatorilor, a căror bunăvoință trebuie stimulată prin daruri sau printr-o cucernicie deosebită. Arta și literatura sînt reprezentative pentru acest cult al spaimei care ia naștere în aceste timpuri grele. O adevărată artă de a face statui, realistă, individualizată, folosind expresii pa-letice, invadează catedralele, în timp ce în piața din fața acestora sau în cimitire drama liturgică evocă "Misterul Patimilor", supremă consolare, pentru că repetă la nesfirșit că Fiul Domnului, după ce a trecut prin greaua încercare a morții, proprie condiției umane
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
criza din Occident provoacă o revizuire a ierarhiei valorilor. Ea tinde să facă din om centrul unui nou univers, un om a cărui concepție despre lume este diferită de cea a epocii medievale. Însuși decorul devine o dovadă, prin individualizarea statuilor, așa cum face Clauss Sluter la curtea din Burgundia, care îi reprezintă pe duci și pe profeți ca pe niște indivizi ce nu pot fi înlocuiți unii cu alții, reprezentînd simboluri vii ale puterii umane sau divine, sau ca Donatello sau
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a doua etape a Renașterii italiene este construcția bazilicii Sfintul Petru făcută după planurile lui Bramante (1514). În aceeași epocă, Iulius al II-lea îl cheamă la Roma pe pictorul și sculptorul Michelangelo Buonarotti, deja celebru la Florența, pentru uriașa statuie a lui David. Timp de patru ani el pictează plafonul Capelei Sixtine; dintr-o perspectivă umanistă, el reprezintă pe scurt istoria umanității de la scenele dinaintea Mîntuirii pînă la cele nouă mari momente ale Genezei. Alt pictor atras de Roma, Rafael
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-lea. Imitarea aparențelor este mult mai ușoară, începînd cu ceremonialul monarhic pînă la "bunul gust" pe care se sprijină construcția reședințelor regale. Pentru toți suveranii din Europa, Versailles devine un model de imitat, ca și piețele din Paris, aranjate în jurul statuii Regelui-Soare, sau portretele maiestuoase ale lui Hyacinthe Rigad. Încă de la sfîrșitul secolului al XVII-lea, arhitectul engle; Christopher Wren se inspiră din Versailles pentru a constui palatul de la Hampton Court, în timp ce Robert de Cotte chemat în toată Europa, desenează planuri
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]